3,143 matches
-
capacu. Nu l-a lăsat să s-arunce-n puț... Decât degetu l-a băgat pe gura puțului ș-a fost mort de când lumea." O situație explicită în care omul încearcă să se opună destinului nefavorabil este aceea relatată în narațiunea Ursita [Păun și Angelescu], unde o femeie naște ,,o mândrețe de băiat, să-l sorbi într-o lingură de argint și nu alta." Oaspetele aude la miezul nopții un fâlfâit de aripi la fereastră. Ursitoarele îi prezic noului-născut: "să trăiască cât tăciunili
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
seară după nașterea copilului, ursitoarele îi spun: cea mare - că are să ajungă bogat; cea mijlocie - că are să-l răpească duhurile rele; iar ultima, că are să ajungă împărat. Și spusa celei din urmă se împlini". În Voinicul cu cartea în mână [Păun și Angelescu], nevasta naște un băiat care avea în mâna dreaptă o cărticică pe care nu i-o putea lua nimeni. "Țipa cpilu dă-i lua gura, i-o lăsa în mână. Copilul când era de-o zi, ziceai că
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și cununat. Apoi s-au urcat în scaunul împărăției. Trei săptămâni ținură veseliile, și toată lumea se bucura că le-a dat Dumnezeu un împărat așa de viteaz, care făcuse atâtea isprăvi." a. Căutarea sortitului/sortitei În basmul Petrișor, Făt Frumos [Păun, Angelescu], băiatul pleacă în căutarea celei sortite la naștere, Ileana Cosânzeana. în urma mai multor peripeții, căutarea se încheie cu o reușită. Supărat că nu i se dă făgădașul de la naștere, eroul din basmul " De-ar fi coroana la mine, / Aș
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
mai sunt. Ele stau în mări, cântă, se plimbă și mâncă. Le-o înșelat un fecior de împărat de s'or prăpădit. El s'o făcut fată, ca să le poată prinde pe ele - pe Crăiasa zânelor." În basmul Copiii negrilor [Păun - Angelescu], se căsătoresc doi copii mici. Născut pe întuneric, protagonistul pornește în căutarea luminii. În acest drum, el își găsește perechea; cum o vede, eroul o și recunoaște: "A, asta e nevasta mea. A luat-o și el la spinare
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cu totul de aur. Și rămase fata frumoasă și luminoasă, ca o zână din Dafinul-Verde!"), duce la recunoașterea celor doi, la identificarea adevăratei ursite, cu care se și cunună. Tot un basm în care apare vânătoarea este și Petrișor, vânător [Păun - Angelescu], în care eroul ia fata, o duce la casa lui și o lasă acolo, nu înainte de a-i spune mamei tranșant: "-Mamă, io am adus fata asta și-o prinz' ca o soră a mea. Dac-oi avea zile
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
unde se angajează la cotețul curcanilor și cocina porcilor. În cele din urmă, fata se căsătorește cu un prinț, dar cu consimțământul tatălui care, între timp, se căsătorise cu o văduvă, uitând de dragostea lui nepotrivită. În Folclor din Dâmbovița [Păun - Angelescu], am identificat acest aspect într-un singur basm. Înainte de a muri, o preoteasă îi cere preotului să-și caute pentru recăsătorire, o altă preoteasă care să semene cu ea. Negăsind altă femeie care să semene cu prima nevastă, popa
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
carte veche cu taine sibiline, Noi glasul ridicarăm în cântece senine Chemând uitarea sfântă în tragicul palat. Bătând din aripi grele, trecu grozava noapte, Plutind demoniacă în valuri lungi de șoapte, Iar jos, zăcând în umbră, stau roze la picioare. Păunii sub arcade, visând, plângeau în somn, Și rozele păliră ca albele fecioare Ce mor chemând zadarnic al visurilor domn. (Ștefan Petică, Moartea visurilor - XIV) Redactează, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text: 1. Numește câte
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ca medic și cetățean cu responsabilități în societatea contemporană. Pe linie profesională maeștrilor mei: prof. dr. Vasile Dobrovici, prof. dr. Eugen Aburel, prof. dr. Gheorghe Lupașcu, prof. dr. Corneliu Gavrilescu, iar pe linie administrativ-organizatorică miniștrilor: academicienii Teodor Burghele și Radu Păun (ginerele prof. Gr. T. Popa) și profesorilor Mihail Aldea, Eugen Proca și Victor Ciobanu. În anul 1999, Primăria Municipiului Vaslui (primar prof. Victor Cristea) a avut inițiativa redactării unei monografii a municipiului Vaslui - coordonatorul lucrării fiind prof. Mihai Ciobanu. Am
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
1826. Repere bibliografice: Iorga, Ist. presei, 34-36, 43-53, 62-63; Tomescu, Calendarele, 71-74, 117-119; C. A. Stoide, Din legăturile lui Zaharia Carcalechi cu Iașii (1817-1834), „Studia bibliologica”, 1969, 303-332; Pervain, Studii, 211-236; Onisifor Ghibu, Din istoria literaturii didactice românești, îngr. O. Păun, București, 1975, 88-99; Dicț. lit. 1900, 170-171. S.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286103_a_287432]
-
cronica lui Louis Menand pe care am citat-o și eu mai sus. În aceeași revistă, Antoaneta Ralian (nr. 51-52, 27 decembrie 2000 - 9 ianuarie 2001) a prezentat foarte pe scurt cartea și a tradus un fragment mai substanțial. Adrian Păun („Cel mai recent roman al lui Saul Bellow”, Observator cultural, nr. 60, 17-23 aprilie 2001, pp. 10-11), într-o semnalare a romanului, se arată rezervat în privința calității sale. 17. James Atlas, Bellow. A Biography, Random House, New York, 2000, p. 686
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
95 Ornea, Zigu 72 Orwell, George 156, 286, 303 Ozick, Cynthia 150 P Papu, Edgar 77 Pârvan, Vasile 53 Patapievici, Horia-Roman 19, 30, 35, 38, 306 Patoțka, Jan 79-80, 303, 315, 320, 323 Pavel, Dan 80, 241 Pavel, Toma 256 Păun, Adrian 171 Perle, Richard 130 Pestalozzi, Johann Heinrich 54, 74 Plagne, Nicolas 78 Plant, R. 231 Platon 48, 62, 75, 92, 123, 128, 164, 273, 277, 303, 311, 326, 332-333, 335, 343 Pleșu, Andrei 29, 63 Plotin 75 Popper, Karl
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
1976; Respirație liberă, Timișoara, 1979; Lumină stranie, Timișoara, 1981; O pasăre în iarnă, Timișoara, 1986; Lumina de la capătul nopții, Timișoara, 1987; Cei buni mor cei dintâi, Timișoara, 1998; Cruci de lemn, Timișoara, 2001. Traduceri: Nebojsa S. Popovici, Toamna, casa și păunul, Timișoara, 1996. Repere bibliografice: Mihai Botez, Temă actuală, LCF, 1962, 7; Ov. S. Crohmălniceanu, „Anii adolescenței”, GL, 1962, 28; Teodor Vârgolici, „Trenul albastru”, GL, 1965, 24; Gh. Grigurcu, „O complicată stare de fericire”, F, 1967, 5; Constantin Cubleșan, Ion Arieșanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285451_a_286780]
-
62. O'NEILL T., 1961 Primary vascular organisation of Lupinus shoot, Bot. Gaz., 123,1:1-9 63. PAȘCOVSCHI S., 1961 -1962 (1963) Unele particularități în creștere și dezvoltare la Salvia glutinosa L, Acta Bot. Horti. Buc, 1 : 503 506 64. PĂUN E. Șl COLAB., 1986 Tratat de plante medicinale și aromatice cultivate, Ed. Acad. Rom., București 65. PETER H. M., RACZ G., 1967Identificarea microscopică a frunzelor oficinale în Farmacopeea Română (ed. a VIII a) pe baza tipurilor de stomate, Rev. Medic, 1 3
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
în derularea vieții cotidiene. Acestea sunt apoi suplimentate cu "Alte sentințe morale, culese din pildele lui Solomon", al căror conținut biblic este explicit. Sunt prezentate ulterior o serie de "Fabule și istorioare" cum ar fi de exemplu "Arabul în pustie", "Păunul și cocoșul", "Trandafirul și fluturele" etc. Printre acestea este strecurată și o secțiune intitulată "Amoarea de patrie" (p. 54), în care se promovează idealul sacru al sacrificiului suprem pentru patrie. Povestioarele sunt continuate cu "Fabule în versuri", cartea încheindu-se
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
XI-a. București: Editura Didactică și Pedagogică. 1997. Burlec, Liviu. Istoria romanilor. Manual pentru clasa a IV-a. București: All Educațional. 1998. Ochescu, Maria și Oane, Sorin. Istoria românilor. Manual pentru clasa a IV-a. București: Teora. 1998. Vulpe, Alexandru, Păun, Radu G., Băjenaru, Radu și Grosu, Ioan. Istoria Românilor VIII [pe pagina de gardă figurează titlul mai convențional Istoria Românilor. Manual pentru clasa a VIII-a]. București: Sigma. 1999. Dumitrescu, Nicoleta, Manea, Mihai și Niță, Cristian. Istoria românilor. Manual pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Spre ziuă îndesesc cucoșii cântatul. Noaptea, la miezul nopții, când cântă întâi cucoșul, toacă în cer și atunci îngerii dănțuiesc."263 În mitologia universală, pasărea care reprezintă armonia și plenitudinea, simbol al fertilității și ipostază zoomorfă a pomului vieții, este păunul care reprezintă imaginea spiritului universal, având valențe demiurgice 264: Când a împodobit Dumnezeu păsările și le-a pus pene, mai întâi l-a gătit pe păun și pe urmă pe păuniță. Ei i-a pus numai crucea în cap și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
reprezintă armonia și plenitudinea, simbol al fertilității și ipostază zoomorfă a pomului vieții, este păunul care reprezintă imaginea spiritului universal, având valențe demiurgice 264: Când a împodobit Dumnezeu păsările și le-a pus pene, mai întâi l-a gătit pe păun și pe urmă pe păuniță. Ei i-a pus numai crucea în cap și îndată a cântat cucoșul, ș-a rămas neîmpodobită, de altfel ar fi avut și ea așa pene ca și păunul."265 În ceremonialul nupțial, păunul și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mai întâi l-a gătit pe păun și pe urmă pe păuniță. Ei i-a pus numai crucea în cap și îndată a cântat cucoșul, ș-a rămas neîmpodobită, de altfel ar fi avut și ea așa pene ca și păunul."265 În ceremonialul nupțial, păunul și păunița sunt prezenți ca element comparativ care resemantizează imaginea binară, devenită complementară prin paralelismul analogic: "Pe deasupra istui sat, / Zarea focului se zărește, / Mândru păun se rotește; / Nu mi-i păun rotilat, / Da-i mirele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pe păun și pe urmă pe păuniță. Ei i-a pus numai crucea în cap și îndată a cântat cucoșul, ș-a rămas neîmpodobită, de altfel ar fi avut și ea așa pene ca și păunul."265 În ceremonialul nupțial, păunul și păunița sunt prezenți ca element comparativ care resemantizează imaginea binară, devenită complementară prin paralelismul analogic: "Pe deasupra istui sat, / Zarea focului se zărește, / Mândru păun se rotește; / Nu mi-i păun rotilat, / Da-i mirele fermecat / De mireasa din ist
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
altfel ar fi avut și ea așa pene ca și păunul."265 În ceremonialul nupțial, păunul și păunița sunt prezenți ca element comparativ care resemantizează imaginea binară, devenită complementară prin paralelismul analogic: "Pe deasupra istui sat, / Zarea focului se zărește, / Mândru păun se rotește; / Nu mi-i păun rotilat, / Da-i mirele fermecat / De mireasa din ist sat, / Cu surcele de la lemne, / Cu așchii de la proptele, / Cu sulfină din grădină, / Apă lină din fântână, / Cu pană de liliac, / Bine i-a dat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
așa pene ca și păunul."265 În ceremonialul nupțial, păunul și păunița sunt prezenți ca element comparativ care resemantizează imaginea binară, devenită complementară prin paralelismul analogic: "Pe deasupra istui sat, / Zarea focului se zărește, / Mândru păun se rotește; / Nu mi-i păun rotilat, / Da-i mirele fermecat / De mireasa din ist sat, / Cu surcele de la lemne, / Cu așchii de la proptele, / Cu sulfină din grădină, / Apă lină din fântână, / Cu pană de liliac, / Bine i-a dat peste leac."266 În mentalitatea arhaică
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Apă lină din fântână, / Cu pană de liliac, / Bine i-a dat peste leac."266 În mentalitatea arhaică a țăranului român, figura mitică "Păunașul Codrilor" este un semizeu al codrilor, înfățișat ca un voinic "tânăr, mândru și mintos", "mândru ca păunul și misterios ca Pan, zeul codrilor"267: "Frunzulița bobului, / Veler, Velerița mea, / Dimineața se scula, / Pe ochi negri se spala, / Mâneci albe sufleca, / De colaci se apuca, / De colaci / Din nouă saci. / Ș-o pupăză / Dintr-o mierță, / Și-un
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mai concret: „Fiecare vede ceea ce pari; puțini simt cine ești, și acei puțini nu Îndrăznesc să se opună părerii celor mulți”. * „Dacă o privighetoare Își pierde penele cozii, poate spune: Îmi rămîne darul cîntecului; dar dacă-l lipsești pe un păun de penele din coadă, oare ce-i mai rămîne?” (Luigi Pirandello) Într-adevăr, ce i-ar mai rămîne, de exemplu, celui care nu-și poate Întemeia „succesul” decît pe strălucirea efemeră a vestimentației? * „Duminica este utopia săptămînii.” (Lucian Blaga) Ne
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Emil Cioran, Însă În inegalabilu-i stil metaforic: „Dacă n-am reușit să ne Înstelăm Întunecimile, cum o să așteptăm aurora ființei noastre?”. „Dacă o privighetoare Își pierde penele cozii, poate spune: Îmi rămîne darul cîntecului; dar dacă-l lipsești pe un păun de penele din coadă, oare ce-i mai rămîne?” (Luigi Pirandello) Nu ești Învins În acea confruntare În care ai știut să-ți păstrezi demnitatea! * „Cine acceptă jignirile, le merită.” (P. Corneille) Le merită, pentru că acest fapt poate fi considerat
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
București, 1967; Tratat de lingvistică generală, colectivul de elaborare a lucrării: Nadia Anghelescu, I. Coja, C. Dominte ș.a., redactori responsabili: Al. Graur, S. Stati și Lucia Wald, Editura Academiei R.S.R., București, 1971; Tratat de medicină internă: hematologie, redactat de Radu Păun, Editura Medicală, București, 1997. În general, tratatele sunt lucrări sintetice. De cele mai multe ori, sunt opera unui colectiv de autori. Unele tratate, mai ales cele din domeniul științelor sociale, pot fi puternic marcate ideologic, În regimurile totalitare fiind supuse cenzurii și
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]