3,902 matches
-
recompensă fiindcă acesta îi împrumutase soția. Tradiția greacă vorbește, de asemenea, despre o altă poveste în care ciobanul regelui Enea, Stafilos ("ciorchine", în limba greacă) și-a dat seama că una dintre caprele sale a devenit foarte veselă după ce a păscut struguri. Stafilos s-a gândit atunci să stoarcă ciorchinii și să strângă sucul, inventând astfel vinul. În mitologia romană, introducerea vinului este atribuită lui Saturn, zeu al semănăturilor și al viței de vie. Romanii îl reprezentau pe Saturn cu secera
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
sfinților ocrotitori dau uneori credibilitate acestora când sunt prezentate oamenilor: sfântul Vernier era viticultor și fiu de viticultor; sfântul Urban a protejat vinul de jefuitori și a salvat via cu rugăciunile sale; măgărușul sfântului Martin ar fi inventat tăiatul viei păscând într-o podgorie; sfântul Vincențiu era diacon și avea îndatorirea de a turna vinul în potir în timpul sfintei liturghii, etc. De fapt, toată această hagiografie ascunde probabil alte realități mai vechi, după cum o dovedește studiul calendarului. II. Sfinții ocrotitori ai
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
i-au bătut pe burgunzi în anul 534, influența ocrotitoare a Sfântului Vincențiu s-a întins din Burgundia pe toată regiunea viticolă a Galiei. Mai sunt și cei care se iau după legenda despre măgarul Sfântului Vincențiu care ar fi păscut vârfurile ramurilor de vie, învățându-i astfel pe viticultori să taie via38. Drept mulțumire aceștia l-ar fi ales atunci pe Sfântul Vincențiu ca sfânt ocrotitor. Chiar dacă nu credem orbește în legendele populare, nu putem nega totuși faptul că perioada
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
dezlegat în ceruri". Ulterior această taină va fi dată tuturor apostolilor. A patra ipostază și ultima se referă la rolul urmașului său, consacrat prin triplul răspuns a lui Hristos la mărturisirea dragostei pentru Dumnezeu al lui Petru „Păstorește oile Mele’’ „Paște mielușeii Mei’, „Paște oile Mele’’ și pentru a fi definitivă consacrarea lui Petru ca vicar al său, Iisus îl desemnează expres „Și acestea grăind Iisus a zis lui Petre: „Urmează Mie’’ exprimare care în fapt se constituie în testamentul lui
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Ulterior această taină va fi dată tuturor apostolilor. A patra ipostază și ultima se referă la rolul urmașului său, consacrat prin triplul răspuns a lui Hristos la mărturisirea dragostei pentru Dumnezeu al lui Petru „Păstorește oile Mele’’ „Paște mielușeii Mei’, „Paște oile Mele’’ și pentru a fi definitivă consacrarea lui Petru ca vicar al său, Iisus îl desemnează expres „Și acestea grăind Iisus a zis lui Petre: „Urmează Mie’’ exprimare care în fapt se constituie în testamentul lui Hristos privind succesiunea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cel mai mare și în același timp binefăcător înțelept al Omenirii, cunoscând mai bine ca oricine natura umană și prezentându-i remediile. În aceeași epistolă sunt vizați și slujitorii altarului cărora li se cere devotament și lepădarea de patimile lumești. „Paște turma domnului nu cu sila ci de bunăvoie, nu pentru câștig rușinos ci prin devotament, nu dominând peste clerici ci devenind modelele turmei și când va veni prințul păstorilor veți primi coroana nevestejită a măririi’. Această epistolă trimisă de Sf.
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
chinuiam să-i agăț de pe covor cocoțată în pat, un titirez dement cu care nu reușeam să punctez niciodată, fiindcă îmi arunca biluța de plumb hăt-colo prin cameră, niște cartoane pe care coseam după indicații punctate un nene pătrățos care păștea o oaie asemenea, un leagăn de lemn, „războiul de țesut“ cu benzi de hârtie și preferatul meu, o tablă albă de plastic perforat, în care înfigeam cuișoare strălucitoare transparente, făcând flori fantastice și fluturi curcubeici. Țin minte că-mi plăceau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
în deal, cobor în vale Și-mi pierd ziua tot pe cale; Valea sui, dealul cobor, Îmi trec viața tot cu dor. Puiculiță, floare-n gură! Când te văd în bătătură Îmi uit plugu-n arătură Sapa-nfiptă-n curătură, Și las boii ca să pască, Plugul să se ruginească Și sapa să putrezească. Alei! puico, dac-ai vrea, Patru pluguri aș dura, Țara-ntreagă aș ara. Graiul dulce de muiere Varsă-n suflet mângâiere Și dă omului putere Ca să facă tot pe vrere. Dar nu
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
sunt animale binevoitoare, iar Miorița ar merita să fie mai bine apreciată la noi, unde este necunoscută. Miorița este o pastorală deopotrivă pitorească și emoționată. Moldoveanul are trei ciobani care se pricep să tundă lâna și să închege laptele. Oile pasc iarba bună și înmiresmată lângă niște izvoare limpezi, iar seara păstorul face să răsune trilurile fluierului. El are o oaie preferată, Miorița, iar aceasta nu mai mănâncă. "Apa rău îți face Ori iarba nu-ți place?" Dar oița este tristă
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
abruptă a dealului din partea de est a satului Vatra. Pe deal deasupra râpei avea locuința o babă de unde i-a rămas și numele. Râpa Bou Negru-loc din satul Vatra cu multe surpări și alunecări de teren. Un bou negru care păștea în apropiere a căzut în râpă și a pierit acolo fiind acoperit cu pământ. Ruda-pârâu amintit în documentele vechi, unde urma să se înființeze un sat-Novosălița Hudințăi (Lișna Nouă) și care era pe malurile sale. Este vorba, probabil de Pârâul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
duse la izlaz la Baranca, unde erau date în primire la văcari și se aduceau acasă tocmai toamna. Când le luau în primire, văcarii le însemnau cu un fier înroșit în foc. în timpul verii locuitorii trebuiau să ducă tainul pentru păscut vitele(făină de porumb și ceva brânză), iar toamna când le scoteau de la pășunat trebuiau să plătească. Pentru înmulțirea taurinelor se foloseau taurii, care de regulă erau proprietatea comunei. Ei erau lăsați liberi în cireada de vaci ce păștea pe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pentru păscut vitele(făină de porumb și ceva brânză), iar toamna când le scoteau de la pășunat trebuiau să plătească. Pentru înmulțirea taurinelor se foloseau taurii, care de regulă erau proprietatea comunei. Ei erau lăsați liberi în cireada de vaci ce păștea pe imașul comunal și unde de obicei avea loc monta naturală. Taurii erau de o culoare brun-argintie și de o rară frumusețe, având coarnele frumos arcuite și care ne aminteau de bourii de altădată. Producția de lapte de vacă era
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
praful de copt, mirodenii, jumătate din cantitatea de ulei, sare și făina. Rezultă o maia groasă pe care o porționăm cu lingura în tigaia încinsă cu puțin ulei și coacem pe ambele părți. Se servesc pudrate cu zahăr. 9.8 PASCĂ ȘI PRĂJITURI CU BRÂNZĂ PASCĂ CU BRÂNZĂ (1) Aluatul - 250 g făină, 125 g unt, 120 g zahăr, 3-4 gălbenușuri, praf de copt și sare. Umplutura - 600 g brânză, 2 pahare de zahăr pudră, 1 pachet de margarină topită, 1
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
din cantitatea de ulei, sare și făina. Rezultă o maia groasă pe care o porționăm cu lingura în tigaia încinsă cu puțin ulei și coacem pe ambele părți. Se servesc pudrate cu zahăr. 9.8 PASCĂ ȘI PRĂJITURI CU BRÂNZĂ PASCĂ CU BRÂNZĂ (1) Aluatul - 250 g făină, 125 g unt, 120 g zahăr, 3-4 gălbenușuri, praf de copt și sare. Umplutura - 600 g brânză, 2 pahare de zahăr pudră, 1 pachet de margarină topită, 1 pahar de făină, 15 albușuri
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
sare și coajă de portocală. Se coace în tavă tapetată. Se așează aluatul ca suport, iar deasupra punem compoziția din brânză. După aceea, se dă la cuptor timp de o oră. La final, din puțin aluat facem biluțe pentru decor. PASCĂ CU BRÂNZĂ (2) Aluatul - 300 g făină, 150 g zahăr, 3 gălbenușuri, 100 g unt, o lingură de smântână, o lingură de ulei, 100 g nucă măcinată și ½ de praf de copt. Umplutura - 500 g brânză de vaci, 250 g
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
3 albușuri bătute spumă. Punem în tavă rotundă aluatul peste care punem brânza și dăm la cuptor timp de 20 de minute, apoi scoatem și punem compoziția de glazură și dăm iar la cuptor timp de 35 - 40 de minute. PASCĂ CU BRÂNZĂ DE VACI 1 kg brânză, 400 g zahăr, 6 gălbenușuri, 2 lingurițe de praf de copt, 10 linguri de griș, 240 g unt topit și albușurile. Se freacă brânza cu zahărul și gălbenușurile, se adaugă praful, grișul, untul
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
gălbenușuri, 2 lingurițe de praf de copt, 10 linguri de griș, 240 g unt topit și albușurile. Se freacă brânza cu zahărul și gălbenușurile, se adaugă praful, grișul, untul, 100 g stafide și albușul spumă. Se coace la foc potrivit. PASCĂ CU SMÂNTÂNĂ 500 g smântână, lăsată în tifon pe făină, 2 linguri de făină, 6 albușuri bătute spumă, 3 linguri de zahăr, vanilie, stafide și arome. Se amestecă toate la un loc și se pun în tavă. Dedesubt se așează
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
se pune cealaltă foaie deasupra și se apasă bine. În continuare, se înțeapă cu furculița și se dă la cuptor. După ce s-a copt, o tăiem porții, iar la final turnăm deasupra 500 g smântână bătută cu 200 g zahăr. PASCĂ CU BRÂNZĂ 600 gr. de brânză, cinci linguri de griș, patru gălbenușuri și patru albușuri bătute spumă, patru linguri de smântână, 100 gr. de unt topit, 100 gr. de stafide, trei cuburi de rahat mărunțit, 400 gr. de zahăr, coajă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
cu unt și dăm la cuptor timp de 25 - 30 de minute. Din când în când o scoatem și o înțepăm cu furculița și ungem cu gălbenuș pe deasupra. Această plăcintă se poate face cu răvașe pentru seara de Revelion. PASCĂ CU SMÂNTÂNĂ Aluatul - 140 gr. de unt, un ou întreg, un gălbenuș, un praf de copt, 100gr. de zahăr, coajă de lămâie, trei linguri de smântână, sare, făină cât cuprinde. Întindem foaia pe tava tapetată cu unt și făină și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
ar întâmpla asta (într-o colibă săracă din Africa, într-un cort al nomazilor din Podișul Gobi, într-un apartament de bloc sau o locuință lacustră). Ea, în același timp supraveghează și ceilalți copii care încă dorm; la ciobanul care paște oile sus pe munte în bătaia vântului și visează la o masă caldă și un pat cald, în timp ce nori negri amenințători, brăzdați de fulgere și tunete se apropie amenințători de el și de turma lui. Dacă lăsăm deoparte zona crâncenă
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
ce ni se pun la dispoziție, simple paleative, să încetinim acest proces necruțător de exterminare, bine studiat, cel mai tipic exemplu este Mircea. Ne va părăsi în curând. Ca fost ministru nu avea nicio șansă de supraviețuire. Același destin mă paște și pe mine, pe noi toți.... Ca medici ne confruntăm cu nepăsarea crasă a administrației față de omul bolnav din cauza hranei, a lipsei de medicamente, din cauza condițiilor criminale în care suntem obligați să stăm. Stăruim să căpătăm medicamentele elementare, insistăm să
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
fii furnică, cel puțin ești aproape de casa ta. Ochii se împăienjeneau, mintea o lua razna. Se făcea că merg cu trenul pe câmpie, treceam pe la poalele dealului. Pe culme creștea via noastră pe care o îngrijea tata. Calul cel alb păștea liniștit la marginea ogorului iarba grasă și bună. Eu mă aflam uneori în tren, alteori pe culmea dealului. Așteptam înserarea să văd munții din depărtare aureolați de razele soarelui portocaliu. Calul păștea liniștit, tata lucra încovoiat deasupra butucilor de viță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
pe care o îngrijea tata. Calul cel alb păștea liniștit la marginea ogorului iarba grasă și bună. Eu mă aflam uneori în tren, alteori pe culmea dealului. Așteptam înserarea să văd munții din depărtare aureolați de razele soarelui portocaliu. Calul păștea liniștit, tata lucra încovoiat deasupra butucilor de viță de vie. Oare la ce se gândește când lucrează? Eu sunt în tren, merg spre nord. Acolo câmpiile întinse dispar, se văd numai dealuri verzi și munți împăduriți. Vreau să mă urc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
poartă. Afară s-a răcorit, încât am de gând să mă joc prin curte până vine tata de la câmp. El vine noaptea pe întuneric. Mâine merg și eu la deal să văd popândăii și iepurii și calul cel alb cum paște liniștit iarba înaltă și grasă. Vreau să văd și munții din depărtare, scânteietori în razele soarelui. Când i-am văzut prima oară credeam că sunt niște dealuri mai țuguiate, sinilii, încărcate de vii cu struguri copți; fiind mai aproape de soare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
am spus: pe Pământ nu mai am ce să caut, rămân aici, în înalturile cerului. Pe Pământ trebuie să am grijă de mine: prin voința lor, lucrurile și ființele din jur anulează o parte din voința mea. Pe Pământ mă paște încă un pericol: acela de a muri. M-am obișnuit cu levitația, singurul gând ce trebuie să mă stăpânească aici sus este voința o voință puternică, nemărginită. E de ajuns să-mi închipui ceva și acel lucru se materializează. Când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]