3,075 matches
-
păcat (rugăciunea fariseului - Luca 18, 11-12). Studiul de caz este metoda de cunoaștere a realității religioase care constă în analiza unui caz real, fiind suport al cunoașterii inductive și bază pentru cunoașterea deductivă. Această metodă are un pronunțat caracter activ participativ, formativ și euristic, contribuind la antrenarea și dezvoltarea capacităților intelectuale și profesioanale, oferind elevilor soluții de rezolvare eficiente a unor probleme. În alegerea cazului se urmărește: corespondența cu viața reală, corelarea cu obiectivele propuse, raportarea la cunoștințele, ideile, normele cunoscute
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
a intereselor patronatului. De aici, o primă lecție pe care sociologul practician a trebuit să o tragă. Nu pot fi realizate modificări substanțiale într-un sistem social fără acordul și participarea activă a tuturor părților implicate. Utilizarea unor tehnici democratice, participative în formularea și implementarea soluțiilor s-a prefigurat ca o normă fundamentală de acțiune a sociologului practician. Nu este, din acest motiv, surprinzător faptul că sociologul occidental caută adesea să-și construiască o platformă echidistantă în raport cu diversitatea intereselor specifice întreprinderii
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
să presupunem, formulează probleme ca nerespectarea autorității, insubordonare, indisciplină. Sunt probleme tipice pentru o organizare ierarhic autoritară. Soluționarea acestor probleme cu mijloace specifice acestui mod de organizare îl va întări. Sociologul poate însă opta pentru o alternativă de organizare democratic participativă. În acest mod de organizare, dificultățile inerente organizării ierarhic autoritare dispar sau se diminuează ca importanță, apărând alte probleme: cum să motivezi participarea activă și responsabilă la conducere și realizarea întregii activități, cum să creezi deprinderile și priceperile necesare participării
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
beneficii; sunt, într-un cuvânt, avantajați în anumite privințe. Ne-am putea aștepta, din acest motiv, că acest grup va manifesta unele tendințe de a favoriza organizarea ierarhic autoritară și de a manifesta unele rețineri față de promovarea unui mod democrat participativ. Democrația industrială are ca efect eliminarea privilegiilor ierarhice și mărimea egalității sociale în interiorul întreprinderii. Transformarea structurilor, a modurilor de organizare afectează deci interesele secundare generate de vechea organizare și promovează o nouă structură de interese. Schimbarea unui mod de organizare
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
grupului care o susține, putând avea drept consecință transferul de putere de la un grup la altul. Adoptarea unui mod nou de organizare, a unor soluții noi (utilizarea de mijloace moderne de prelucrare a informațiilor, difuzarea unui stil de conducere democrat participativ la toate nivelurile întreprinderii și, de ce nu, utilizarea sociologiei) reprezintă, implicit, o critică a soluțiilor practice și a grupurilor legate de ele, promovează grupurile și persoanele care susțin aceste noi orientări. Cazul apare clar în sistemul politic cu mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
evita canalele autorității care nu întotdeauna sunt cele mai eficace, pot recurge la specialiști care să ofere subsistemelor nu „ordine”, ci cunoștințe, informații,capacități de acțiune. Pentru buna funcționare a organismelor de conducere colectivă sau pentru difuzarea unor stiluri democrat participative de conducere, forurile ierarhic superioare pot recurge la sociologi și psihologi care să sprijine, pe diferite căi, realizarea acestor obiective. Specialiștii din exterior au câteva avantaje în influențarea subsistemelor: a) utilizează cunoștințe cu un grad superior de validare științifică, și
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
funcționalității vicioase. Din cauza interdependenței părților, foarte ridicată în sistemele sociale, componentele pe care sociologul dorește să le schimbe fac parte cel mai adesea dintr-un sistem mai general și complex de echilibru existent. Introducerea, de exemplu, a unui stil democrat participativ, colectiv, de conducere într-o întreprindere presupune modificări mai generale în distribuția responsabilităților din cadrul întreprinderilor, chiar în relațiile dintre întreprindere și forurile ei superioare. Din acest motiv, contextul structural poate să dezvolte o rezistență practică față de introducerea unei schimbări, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care Întretaie, provoacă și subminează structuri decizionale existente deja. Ele sunt În plină dezvoltare și implementate din cauza imaginii eșecului vechilor forme de guvernare În a produce o dezvoltare durabilă. Reprezintă aceste experimente, se Întreba sociologul australian, o revitalizare a democrației participative, luând În calcul problemele sociale și de mediu și asigurând comunitățile locale și organizațiile ecologice locale că au un cuvânt de spus În schimbările pozitive. Reprezintă ele un transfer real de putere? Încurajează ele implicarea socială? Sau, și mai important
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ele un transfer real de putere? Încurajează ele implicarea socială? Sau, și mai important, reprezintă ele o provocare pentru obișnuitele forme de dezvoltare nedurabilă (acelea bazate, În mare parte, pe continuarea agriculturii intensive)? Lawrence a examinat În continuare potențialul proceselor participative de a transforma peisajele locale și a evidențiat natura contradictorie a guvernării bazate pe delegare În contextul unei administrații centralizate. În după-amiaza primei zile a Congresului și În dimineața următoare s-au derulat seriile de lucrări pe ateliere. La aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Între care și cea românească - sunt niște ,,odrasle ale naționalismului” În opera de construire a culturilor și identităților naționale respective. Autorul enumeră mai multe ,,contraste majore” Între tipurile de abordare anglofonă și europeană a disciplinei (sau disciplinelor?) etnoantropologice, precum observarea participativă de-a lungul unui an (Îndeobște) din antropologie vs. observarea la numite intervale de timp din etnologie, accentul pe relații sociale (În antropologie) și pe cultură materială și moduri de expresie culturală (În etnologie), perspectiva comparativă a antropologiei față de cercetarea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
vieții la români - Nașterea la Români, Nunta la Români, Moartea la Români (1890-1892) - ar prefigura concluziile lui Arnold van Gennep din Les rites de passage (1909). Tudor Pamfile ar fi practicat o formă de anthropology at home, În cazul ,,observării participative” a satului său natal, Șepu. La rândul său, folcloristul Dimitrie Caracostea ,,a Îmbrățișat teoria funcționalistă” independent de B. Malinowski, E. Durkheim sau A.R. Radcliffe-Brown. Ținând tot de ,,preistoria antropologiei românești”, cercetările folclorice ale lui Petru Caraman asupra tatuajului la
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Începuturile sale, dacă exceptăm fieldwork-ul lui Bronislaw Malinowski din Insulele Trobriand sau cariera de africanist a lui Ladislau Holy (cf. J. Kandert). În sfârșit, tipul de abordare at home pare să omită unele metode definitorii pentru antropologia clasică, precum observarea participativă și comparația (cf. V. Godina). Lipsa unei experiențe centralși est-europene În studiul ,,altor culturi” are, ca o viguroasă (deși nu suficientă) contrapondere, dezvoltarea unor tradiții naționale de cercetare bioantropologică și etnofolclorică. Un exemplu onorant În această privință este Școala românească
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
analiză, de a bloca o desfășurare normală, de a deturna. Dacă reușesc, aceasta le procură o jubilație perversă; 5. alianțele negative contra eșaloanelor intermediare. Este strategia unor responsabili, a unor șefi nesiguri de competența lor și care nu suportă inițiativele participative, schimbările. Pentru a submina orice tentativă de schimbare participativă ei recurg la alianțe demobilizatoare, Înăbușind orice Încercare de a regândi, relansa, reformula; 6. atacul Împotriva fondatorilor. Pornind de la situații Întâlnite Într-un colegiu, Sirota relatează despre situații În care unii
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
deturna. Dacă reușesc, aceasta le procură o jubilație perversă; 5. alianțele negative contra eșaloanelor intermediare. Este strategia unor responsabili, a unor șefi nesiguri de competența lor și care nu suportă inițiativele participative, schimbările. Pentru a submina orice tentativă de schimbare participativă ei recurg la alianțe demobilizatoare, Înăbușind orice Încercare de a regândi, relansa, reformula; 6. atacul Împotriva fondatorilor. Pornind de la situații Întâlnite Într-un colegiu, Sirota relatează despre situații În care unii membri, veniți mai târziu Într-un grup deja coerent
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cunoștințe. Ar fi fost interesant de analizat competența socială și sociologic, prin prisma rolului avut În existența actorului sau agentului social. Emanciparea umană și creșterea eficienței acțiunii sociale impun ca agenții (actorii) sociali să dispună de anumite deprinderi: competență, conștiință participativă și responsabilitate socială. Toate aceste trei dimensiuni ale comportamentului agentului (actorului) social derivă din acțiunea lui Întemeiată pe norme și reguli colective. Prin raportarea sa la setul de reguli și norme colective ale grupului sau ale societății, comportamentul agentului social
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
diferența între omul interior și cele din afară, fie că e vorba de cadrul mental și social al epocii sau de propria exterioritate, de aspectul individual al ființei lui. Ca atare, va privi la cele din urmă ca un spectator participativ, responsabil și angajat, desigur, în raport cu această exterioritate, dar distanțat de ea, citind mai ales în jocul ei sugestii simbolice, conjecturi, urme care îi pot sprijini înaintarea verticală. Pentru a lăsa să se trezească interioritatea profundă, poate că primul pas este
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
model și sinteză a universului. Eliberarea verticală, ultimă, nu se obține prin delimitări, alegere, eliminare, ci prin asimilarea/realizarea tuturor nivelurilor lumii și, ca atare, prin absorbirea condiționărilor ce le sînt specifice, pentru ca, eliberat de ele, omul să se identifice participativ cu realul absolut. Aceasta e, rapid spus, tema eliberării totale din doctrinele Indiei sau identificarea cu Tao, în China. Aceasta este, pentru tradițiile monoteiste, tema Omului universal. Arhetip uman al universului, el indică, pentru fiecare om, ținta ultimă a efortului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
centre perspectivale care converg spre Polul divin. Esențial rămîne faptul că, spre deosebire de modernitatea noastră, cardinalul tratează universul ca pe un simbol în același timp imprecis și dinamic al realității absolute. Tocmai imprecizia universului în raport cu perfecțiunea divină, tocmai caracterul de conjectură participativă la rădăcina lui metafizică dau universului dinamica pe care se poate sprijini cunoașterea umană pentru a tinde spre Limita supremă. Pentru Cusanus, cosmologia e un instrument de tematizare metafizică. El nu își propune să observe, studieze, explice lumea în sine
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
să se actualizeze ca perspectivă spre transcendent. Libertatea și creativitatea persoanei pe care Cusanus le gîndește cu o îndrăzneală foarte modernă aici se investesc, aici își găsesc cîmpul de dezvoltare nelimitată : în dialogul propriei perspective cu Privirea divină, în convergența participativă spre ea. Omul are simultan conștiința că se află într-un dialog unic, intim, absolut cu această Privire și că toate persoanele au același tip de raport cu ea, aceeași demnitate, că sînt capabile de aceeași convergență. în modernitatea de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
descoperit și în alte tradiții spirituale, dată fiind fidelitatea inteligentă față de propria tradiție. Dacă interpretările lui André Scrima au prospețimea originarului, este pentru că ele urmăresc mereu adîncirea în Origine. Ceea ce îl captivase în tradiția creștină răsăriteană fusese tocmai dinamismul ei participativ la viața intra divină, fusese luciditatea ei extatică, apofatismul ei, pe care aspectele catafatice nu făceau decît să-l intensifice, fuseseră eficacitatea și rafinamentul cu care ea îl insera pe om în elanul Duhului. Cînd schițează, de pildă, suita tematică
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
contrarii aflate în coprezență și tensiune, asemenea unor poli electrici. Cu cît diferența sau opoziția lor e mai intensă și mai intens realizată, cu atît mai mare este potențialul de energie intelectuală pe care îl degajă, ajutînd mintea să urce participativ spre ținta ei incircumscriptibilă. între cele două extreme va țîșni mereu un surplus ireductibil de sens1, se va deschide un gol în care misterul își lasă întrevăzută infinitatea sensurilor, atrăgîndu-l pe călătorul contemplativ spre alte trecători, pînă cînd, ajuns la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Pentru aceștia, simbolica tăriei lipsite de forță rămîne încă de redescoperit, de asociat din nou cu autoritatea spirituală. Totuși, mai limpede poate decît orice altă epocă, modernitatea tîrzie îndeamnă/obligă religiile să se comporte paradoxal față de secol, să se situeze participativ și totodată în distanță față de el : fiind în lume ca și cum nu ar fi în ea, făptuind fără a se lăsa captivate de roadele faptei lor, acționînd prin simpla lor autoritate spirituală. Desigur că spectacolul public și mediatic continuă să dea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
se reregăseau și în timpul mandatului lui Cárdenas. O similaritate frapantă între cele două cazuri este aceea că nici López Obrador nici Cárdenas nu au făcut eforturi pentru a construi canale instituționale pentru participarea populară la politicile publice, în linia bugetării participative creată de Partido dos Trabalhadores Partidul Muncitorilor din Brazilia (PT). Politicile sociale din Mexic se adresau celor săraci, însă fără ca aceștia să fie consultați. Ambii oameni politici au fost lideri carismatici, atrăgând loialități prin prestația lor individuală, însă niciunul nu
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
spectrul oportunităților de implicare democratică și, în virtutea logicii sale bazate pe principiul majorității, să limiteze cadrul instituțional de manifestare a contestării democratice reale. Prin urmare, cazul Venezuelei este plin de învățăminte care slujesc la înțelegerea tensiunilor care apar între latura participativă și cea competitivă a democrației, așa cum le abordează Mudde și Rovira Kaltwasser în introducerea acestui volum (vezi și Dahl, 1971). Aceste tensiuni - care, în ultimă instanță, reflectă diferențele dintre democrația înțeleasă ca suveranitate populară și cea percepută ca pluralism instituționalizat
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
crease. Într-adevăr, acesta s-a putut observa în permanenta invocare a simbolurilor și obiectivelor revoluționare, în revolta militară prin care chavismul a debutat pe scena publică și în cererea insistentă de a fi recreată ordinea constituțională prin impunerea democrației participative (și nu doar reprezentative). Ne întoarcem acum la aceste chestiuni și la implicațiile lor pentru relația dintre populism și democrație. 7.3 Democrație, incluziune și participare populară sub Chávez Pentru a înțelege implicațiile populismului de stânga al lui Chávez pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]