13,759 matches
-
min, apoi se examinează aspectul comprimatelor. Dacă comprimatele nu corespund determinării datorită aderării, se repetă determinarea pentru alte 6 comprimate, elimnând discurile. Determinarea este corespunzătoare dacă toate cele 6 comprimate sunt dezagregate. Dizolvare. În cazul comprimatelor preparate din granule sau particule deja acoperite cu un înveliș gastrorezistent, se efectuează o determinare adecvată pentru a demonstra că eliberarea substanței(lor) active este corespunzătoare, de exemplu pentru Determinarea dizolvării formelor solide. determinarea prevăzută în APLICAȚII PRACTICE Rp. Acid acetil salicilic Excipienți 0.500
Analiza Medicamentului - ?ndrumar de lucr?ri practice ? by DOINA LAZ?R ,ANDREIA CORCIOV? ,MIHAI IOAN LAZ?R () [Corola-publishinghouse/Science/83888_a_85213]
-
Uite, a venit și deșteptul ăsta de canadian să ne dea sfaturi (www.viata-libera.ro). Între formele compuse antepuse și cele compuse postpuse, vorbitorii par a prefera antepunerea. Așadar, formele acest, această, acești, aceste sunt mai numeroase decât cele cu particula -a: acesta, aceasta, aceștia, acestea. Aceste adjective antepuse, folosite uneori în contexte în care ar fi putut apărea doar nominalul articulat, imprimă textului un anumit retorism 8: să-și facă o idee despre ce înseamnă această gală a societății civile
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
de rang diferit, nu are valoare noncircumstanțială sau circumstanțială și nici nu este conector subordonator "determinat sintactic"12, expresie a regimului unui centru de grup13. Cu alte cuvinte, în astfel de construcții că nu are valoare conjuncțională, ci este o particulă expletivă. Rolul formantului că din structura discutată este acela "emfatizare" suplimentară a semnificației de complementaritate și de ierarhizare a informației transmise, "favorizând" primul component. Nu numai că funcționează în același fel ca modificatorii emfatizanți asociați celui de-al doilea component
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
neprotejate, cum ar fi echipajele de poliție care staționează în intersecții, muncitorii care execută diverse lucrări în imediata apropiere a acestora etc. Presiunile exercitate de traficul urban asupra mediului se manifestă prin: - zgomot stradal și vibrații; - poluarea aerului atmosferic cu particule, pulberi sedimentabile, NOx; - SOx, hidrocarburi, plumb; - emisii atmosferice de gaze cu efect de seră și acidifiant, încălzire globală. Congestiile și întârzierile în trafic cresc consumul de combustibil și, evident, nivelul poluării fizico-chimice a aerului. Studiile de ultimă oră estimează că
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
decât aria unui segment din cele șapte, s-a ales aria ca fiind criteriul de filtrare. După aplicarea filtrului vor rămâne numai ariile ce au un număr de pixeli aflat în limitele impuse. A patra fază de prelucrare este analiza particulelor (figura 2.8) realizată cu ajutorul funcției IMAQ Particle Analysis. Această funcție redă numărul de particule (segmentele corespunzătoare cifrelor) detectate în imaginea binară și o matrice 2D cu măsurările cerute pentru particulă (segment din cele 7 segmente). Matricea cuprinde parametrii ce
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
filtrare. După aplicarea filtrului vor rămâne numai ariile ce au un număr de pixeli aflat în limitele impuse. A patra fază de prelucrare este analiza particulelor (figura 2.8) realizată cu ajutorul funcției IMAQ Particle Analysis. Această funcție redă numărul de particule (segmentele corespunzătoare cifrelor) detectate în imaginea binară și o matrice 2D cu măsurările cerute pentru particulă (segment din cele 7 segmente). Matricea cuprinde parametrii ce trebuie măsurați pentru fiecare segment: coordonatele X și Y ale centrului de masa, marginile (muchiile
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
limitele impuse. A patra fază de prelucrare este analiza particulelor (figura 2.8) realizată cu ajutorul funcției IMAQ Particle Analysis. Această funcție redă numărul de particule (segmentele corespunzătoare cifrelor) detectate în imaginea binară și o matrice 2D cu măsurările cerute pentru particulă (segment din cele 7 segmente). Matricea cuprinde parametrii ce trebuie măsurați pentru fiecare segment: coordonatele X și Y ale centrului de masa, marginile (muchiile) dreptunghiului de încadrare (left, top, right, bottom). Numărul de particule detectate ne dă și numărul de
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
matrice 2D cu măsurările cerute pentru particulă (segment din cele 7 segmente). Matricea cuprinde parametrii ce trebuie măsurați pentru fiecare segment: coordonatele X și Y ale centrului de masa, marginile (muchiile) dreptunghiului de încadrare (left, top, right, bottom). Numărul de particule detectate ne dă și numărul de iterații pentru care se face extragerea marginilor de încadrare cât și numărul de cadre dreptunghiulare suprapuse peste cele șapte segmente ale fiecărei cifre. Într-o imagine binară, o particulă este un grup de pixeli
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
top, right, bottom). Numărul de particule detectate ne dă și numărul de iterații pentru care se face extragerea marginilor de încadrare cât și numărul de cadre dreptunghiulare suprapuse peste cele șapte segmente ale fiecărei cifre. Într-o imagine binară, o particulă este un grup de pixeli învecinați diferiți de zero. Particulele pot fi caracterizate de măsurări legate de atributele lor, cum ar fi locația particulei, aria și forma. La sfârșitul acestei etape sunt obținute coordonatele fiecărui segment constituent al cifrelor. Identificarea
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
numărul de iterații pentru care se face extragerea marginilor de încadrare cât și numărul de cadre dreptunghiulare suprapuse peste cele șapte segmente ale fiecărei cifre. Într-o imagine binară, o particulă este un grup de pixeli învecinați diferiți de zero. Particulele pot fi caracterizate de măsurări legate de atributele lor, cum ar fi locația particulei, aria și forma. La sfârșitul acestei etape sunt obținute coordonatele fiecărui segment constituent al cifrelor. Identificarea valorii. După ce segmentele au fost caracterizate ca amplasare se poate
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
de cadre dreptunghiulare suprapuse peste cele șapte segmente ale fiecărei cifre. Într-o imagine binară, o particulă este un grup de pixeli învecinați diferiți de zero. Particulele pot fi caracterizate de măsurări legate de atributele lor, cum ar fi locația particulei, aria și forma. La sfârșitul acestei etape sunt obținute coordonatele fiecărui segment constituent al cifrelor. Identificarea valorii. După ce segmentele au fost caracterizate ca amplasare se poate trece la faza de sortare și aranjare astfel încât ordinea acestora într-un șir (dat
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
locuri diferite, au loc în același moment sau nu. Altă lucrare, asupra efectului fotoelectric, conține ipoteza revoluționară asupra naturii luminii. Einstein afirmă că, în anumite circumstanțe determinate, radiația electromagnetică are o natură corpusculară (materială), sugerând că energia transportată de fiecare particulă a razei luminoase, denumită foton, ar fi proporțională cu frecvența acelei radiații. Această ipoteză avea să fie confirmată experimental zece ani mai târziu de către Robert Andrews Millikan. Într un alt studiu asupra electrodinamicii corpurilor în mișcare, expune modalitatea interacțiunii între
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
cea sudică (Crucea Sudului, Carena...). Această boltă nu este decât o aparență, în crearea căreia intervine fenomenul fizic al difuziei luminii. În atmosfera terestră plutesc pulberi opace foarte fine și moleculele diferitelor gaze ce intră în compoziția aerului atmosferic. Aceste particule și molecule, foarte mici difuzează lumina venită de la Soare, adică o împrăștie, prin reflexie și refracție, în toate direcțiile, formând ceea ce numim lumina difuză, adică o iluminare generală. Culoare albastră a cerului Se datorează fenomenului de difuzie a luminii; radiațiile
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
zodiacale, care la latitudinile noastre este slabă, dar a cărei frumusețe ar putea fi admirată la tropice. Puțin după apusul Soarelui, se observă pe cer o lumină lăptoasă, la orizont. Lumina zodiacală se datorează reflectării și refractării luminii solare de către particulele de praf, micile pulbere de materie solidă ori gazoasă, aflate la distanțe uriașe în jurul soarelui și sunt luminate de acesta. Concluzie: lumina nocturnă este lumină solară și care ne este trimisă sau difuzată de acest roi de pulberi cosmice difuzate
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
și asistenții săi Ralph Alpher și Robert Herman au lansat ideea de explozie incandescentă de materie și energie la începuturile universului. Această teorie poartă numele de "Big Bang", dat de astronomul englez Fred Hoyle în 1950. 3.1 De la mici particule la mari galaxii (de la infinit de mic la infinit de mare) Universul primitiv era o “supă” de particule ce se agitau în toate direcțiile cu viteze apropiate de viteza luminii. Cu cât temperatura scade, particulele dispar luându-le locul altele
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
la începuturile universului. Această teorie poartă numele de "Big Bang", dat de astronomul englez Fred Hoyle în 1950. 3.1 De la mici particule la mari galaxii (de la infinit de mic la infinit de mare) Universul primitiv era o “supă” de particule ce se agitau în toate direcțiile cu viteze apropiate de viteza luminii. Cu cât temperatura scade, particulele dispar luându-le locul altele. Prin reacții de fuziune nucleară se formează nucleele ușoare, hidrogen și heliu. După aceste minute de început, cuprinzând
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
1950. 3.1 De la mici particule la mari galaxii (de la infinit de mic la infinit de mare) Universul primitiv era o “supă” de particule ce se agitau în toate direcțiile cu viteze apropiate de viteza luminii. Cu cât temperatura scade, particulele dispar luându-le locul altele. Prin reacții de fuziune nucleară se formează nucleele ușoare, hidrogen și heliu. După aceste minute de început, cuprinzând o agitație termică mare e urmată de o perioadă de liniște lungă, perioadă în care s-au
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
distanță mai mare. Interpretarea fenomenului este că toate galaxiile se îndepărtează unele de altele, Universul fiind în plină expansiune, dilatându-se continuu. Pașii făcuți de Univers, de la nașterea lui și până-n prezent ar fi: 1. Big Bang 2. Formarea primelor particule (fotoni, quarci, electroni, quarcii grupânduse au dat naștere la protoni și neutroni - 0,000 001 s = 10-6s = 1μs 3. Formarea nucleelor atomice - 100 s 4. Formarea atomilor - 300 000 ani 5. Formarea galaxiilor - 1 miliard de ani 6. Formarea nebuloaselor
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
spre exterior . Apoi, în centrul discului, materia a devenit suficient de densă și de caldă ca Soarele să înceapă să strălucească: aceasta s-a petrecut în urmă cu 4,6 miliarde de ani . În imensul nor de gaz și pulberi particulele solide s-au aglomerat în mod progresiv, pe parcursul a mai puțin de 100 milioane de ani , pentru a forma planetele. În apropierea Soarelui unde era mai cald planetele s-au născut din aglomerarea unor blocuri de rocă. Astfel s-au
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
81,76%, heliu 18,17%, urmate de oxigen, neon, magneziu, azot, siliciu, carbon, sulf etc. Când ne gândim la astrul zilei, avem imaginea unui corp ce emite lumină. Dar, Soarele nu-i doar o sursă de fotoni, ci și de particule având masă și sarcină electrică, particule ce se mișcă uneori în direcția razelor solare, însă cu viteze mult mai mici decât viteza luminii, fenomen cunoscut sub numele de « vânt solar ă. Particulele emise de astru sunt încărcate cu electricitate, iar
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
de oxigen, neon, magneziu, azot, siliciu, carbon, sulf etc. Când ne gândim la astrul zilei, avem imaginea unui corp ce emite lumină. Dar, Soarele nu-i doar o sursă de fotoni, ci și de particule având masă și sarcină electrică, particule ce se mișcă uneori în direcția razelor solare, însă cu viteze mult mai mici decât viteza luminii, fenomen cunoscut sub numele de « vânt solar ă. Particulele emise de astru sunt încărcate cu electricitate, iar plasma vântului solar interacționează cu câmpul
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
doar o sursă de fotoni, ci și de particule având masă și sarcină electrică, particule ce se mișcă uneori în direcția razelor solare, însă cu viteze mult mai mici decât viteza luminii, fenomen cunoscut sub numele de « vânt solar ă. Particulele emise de astru sunt încărcate cu electricitate, iar plasma vântului solar interacționează cu câmpul magnetic al Soarelui, cât și cu câmpurile magnetice ale planetelor. În coroana Soarelui au loc o serie de procese ale căror efecte se vor manifesta și
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
magnetic al Soarelui, cât și cu câmpurile magnetice ale planetelor. În coroana Soarelui au loc o serie de procese ale căror efecte se vor manifesta și la distanțe mari față de astru. Liniile de câmp magnetic ale Soarelui sunt întinse de particulele electrice expulzate în spațiu. Procesul fizic poate fi înțeles prin următorul model mecanic. Particulele vântului solar acționează ca niște bomboane lipicioase aruncate cu mare viteză asupra unor fire elastice care-s liniile câmpului magnetic solar. Atinsă de un proiectil microscopic
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
loc o serie de procese ale căror efecte se vor manifesta și la distanțe mari față de astru. Liniile de câmp magnetic ale Soarelui sunt întinse de particulele electrice expulzate în spațiu. Procesul fizic poate fi înțeles prin următorul model mecanic. Particulele vântului solar acționează ca niște bomboane lipicioase aruncate cu mare viteză asupra unor fire elastice care-s liniile câmpului magnetic solar. Atinsă de un proiectil microscopic, linia magnetică va fi întinsă până la mari distanțe. Fiecare asemenea fir va înceta să
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
ce ating 15 milioane șC, iar hidrogenul este transformat în heliu prin fuziune nucleară; are un diametru de 27 de ori diametrul Pământului ; 2. zona radiativă - cuprinsă între nucleu și zona convectivă, unde energia generată migrează sub formă de fotoni (particule de lumină) și se răcește; fotonii interacționează permanent cu materia, pe traiectorii aleatorii și au nevoie de un milion de ani pentru a ieși din această zonă; 3. zona convectivă aici vârtejuri de gaze calde, circulă între regiunile dintre nucleu
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]