8,290 matches
-
tăria lor de caracter și verticalitatea cu care au fost înzestraț acest contemporan al nostru în fața căruia noi nu suntem altceva decât niște oameni supuși vremurilor acestui veac!... - Preacuvioase Părinte Arhimandrit Roman Braga, astăzi propaganda în favoarea normalizării anubitor păcate și patimi are consecințe și efecte profund negative asupra vieții sufletești și spirituale a tinerilor, mai mult chiar decât propaganda ateismului din timpul regimului comunist. Ce măsuri și soluții credeți că ar trebui luateși adoptate pentru ca numărul victimelor așa numitei democrații să
DESPRE ADEVARATA RUGACIUNE, CARE NU TREBUIE SA SE SFARSEASCA NICIODATA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350477_a_351806]
-
ca tânărul să aibe puterea sufketească și tăria de character să spună nu. Cui? Nu păcatului care-l vede pe stradă, ci să spună nu chiar lui însuși. Căci este mult mai greu să-ți spui nuție însuți, păcatelor tale, patimilor tale, dorințelor tale egoiste și posesive. Aceasta este educația care trebuie făcută. Ea nu s-a făcut niciodată în școală. Pe asta o fac părinții acasă. Nu-i impui și nu-i torni pe gât predici, fiindcă toți s-au
DESPRE ADEVARATA RUGACIUNE, CARE NU TREBUIE SA SE SFARSEASCA NICIODATA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350477_a_351806]
-
ci lași, după care să scuipe lumea pe stradă”. Tot așa este și în toată societatea de astăzi. Omul care păcătuiește nu se simte bine singur și în aceste condiții vrea să-i atragă și pe alții în păcat și patimă, ca un fel de justificare și pretext pentru conștiița lui ce îl mustră. - Cum ați resimțit în închisoare privarea și lipsirea de libertate? - Trebuie subliniată și susținută realitatea că adevăratul om liber este acela pe care îl eliberează Domnul și
DESPRE ADEVARATA RUGACIUNE, CARE NU TREBUIE SA SE SFARSEASCA NICIODATA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350477_a_351806]
-
prin spații, printr-un zodiac furat, răspândind otrăva morții peste seara noastră dragă, prevestind o toamnă rece, plină de vânturi și ploi, noi cu trupurile-nchise ca o pleoapă printre lacrimi, ne-am pierdut unul de altul printre timpuri, printre patimi. eu prin glasul trist de sunet și de harfă și de flaut, am rămas singur prin lume ca Ovidiu să te caut... marți, 27 mai 2014 Referință Bibliografică: corbul / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1243, Anul
CORBUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350574_a_351903]
-
hainele de gală ca pentr-un mare bal, Pare-o mărită doamnă ce-și pune crinolina În verdele smarald, dantelării și voal. Pictată este-n roșul iubirilor aprinse, Dorințele din inimi în rozul diafan, Par rugi arzând în flăcări de patimă încinse Acompaniate-n noapte de vânt ca de pian. Și peste tot și toate, parfum amestecat De liliac, narcise, incandescenți bujori, Iar cerul e o mare, de floare franjurat Unde salcâmi sărută nestigheriții nori. În toată această vrajă de cântec
DIN NOU LA VIAŢĂ de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350589_a_351918]
-
muzică folclorică românească într-o o zi zidită pe soclul nostru sufletesc: începea concertul „Benone ’77”; începeau să urce în neconstrânsă libertate la cristalul vitrinei cerești, nu stele și nici duhuri de sfinți, ci banchize de flori de cântece cu patimile, dorurile, dragostele omenești; începea sărbătoarea unui soare stăpân nu al înălțimii vulturului ci al albei lumini din fântânițele în care susură folclorul neamului. Surâd de șaizeci de ani nemuritoarele cântece ale maestrului Benone Sinulescu, iar pietrele din izvoare, mai rare
BENONE SINULESCU. ÎN NERĂBDAREA ANIVERSĂRILOR CE VOR SĂ MAI VINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350576_a_351905]
-
numit de Isaia “muntele lui Dumnezeu și casa lui Dumnezeu așezată pe vârful tuturor munților“, sălășluiește în același timp în intimitatea cea mai profundă a celor ce cred și se face vădit în intimitatea celor ce s-au curățit de patimi, ca „loc” prin care și din care izvorăște toată puterea de sfințire și de îndumnezeire a noastră. Această paradoxală coincidență între tronul dumnezeiesc și intimitatea noastră se datorește faptului că însuși trupul omenesc al Domnului șade pe tronul dumnezeiesc”. În
ÎNĂLŢAREA DOMNULUI. ZIUA EROILOR, CUNOAŞTERE ŞI RECUNOŞTINŢĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350606_a_351935]
-
fi știut ce vreau să fac: m-a cuprins pe după gât cu mâinile, într-un gest al cărui farmec îmi este imposibil să-l descriu și, cu ochii în ochii mei, începu un sărut, întâi ușor și tandru, apoi cu patimă... Simțeam că nu mai am aer... picioarele mi s-au înmuiat... Am rămas fără replică și încercam să fac față situației. Am răspuns cu sărutări dese pe buzele cărnoase, dulci și aromate, coborând pe gâtul dezgolit și m-am jucat
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350561_a_351890]
-
1] Armele principale ale diavolului sunt gândurile care se folosesc fie de amintire, răscolind imaginile-reprezentări, fie de imaginație. Lupta este extrem de complexă: gândurile rele au între ele o strânsă legătură, determinându-se unele pe altele; supunerea de bunăvoie față de o patimă atrage la rândul ei un cortegiu întreg de gânduri și imagini păcătoase înrudite. Dacă, dimpotrivă, mintea cultivă gânduri bune, atunci acestea generează un complex bogat de gânduri, atitudini și simțăminte pozitive. Așadar, lupta nevăzută, fără a se limita exclusiv la
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
al cărei principal combatant este această facultate sufletească. Importanța deprinderii acestui război al minții constă în aceea că orice faptă trupească a fost mai întâi una sufletească și orice cădere în păcat a avut ca mobil o cădere a minții, patimile nefiind în ultimă analiză decât boli ale minții văduvite de adevărata înțelegere: „lucrurile sunt în afară de minte, dar ideile lor stau înăuntru. În minte este, prin urmare, puterea de a se folosi bine sau rău de ele. Căci folosirea greșită a
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
le face și mintea în lumea gândurilor” [64] . Importanța deprinderii acestui război al minții constă în aceea că orice faptă trupească a fost mai întâi una sufletească și orice cădere în păcat a avut ca mobil o cădere a minții, patimile nefiind în ultimă analiză decât boli ale minții văduvite de adevărata înțelegere: „ [63] sau „ Dacă sufletul va cunoaște aceste aspecte și va lupta cu înțelepciune, atunci va ieși biruitor și, stăpânindu-și gândurile minții, va fi stăpân și peste patimi
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
patimile nefiind în ultimă analiză decât boli ale minții văduvite de adevărata înțelegere: „ [63] sau „ Dacă sufletul va cunoaște aceste aspecte și va lupta cu înțelepciune, atunci va ieși biruitor și, stăpânindu-și gândurile minții, va fi stăpân și peste patimi. Dacă însă mintea, fără a-i păsa de existența și legile acestei lupte nevăzute sau descurajată de osteneala pe care aceasta o comportă, va cădea, atunci nu va mai avea nici o justificare. Neștiința ori neputința nu-i vor folosi ca
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
note de preot profesor doctor Dumitru Stăniloae, membru de onoare al Academiei Române, București, Humanitas, 1999 - Sf. Antonie cel Mare, Învățături despre viața morală a oamenilor și despre buna purtare, în 170 de capete, pp. 17-46; Evagrie Ponticul, Capete despre deosebirea patimilor și a gândurilor, pp. 62-83; Sf. Casian Romanul (Ioan Casian), Despre cele opt gânduri ale răutății, pp. 111-135; Sf. Marcu Ascetul, Despre legea duhovnicească, în 200 de capete, pp. 237-253; idem, Despre cei ce-și închipuie că se îndreptățesc din
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
35] Simeon Metafrastul,, în, vol. 5, p. 334 Despre cei ce-și închipuie că se îndreptățesc din fapte, în 226 de capete, în Filocalia, vol. I,p. 264 [36] Sf. Marcu Ascetul,, în, vol. I,p. 264 Capete despre deosebirea patimilor și a gândurilor, în Filocalia, vol. I, pp. 82, 83 [37] Evagrie Ponticul,, în, vol. I, pp. 82, 83 Discursuri teologice și etice. Scrieri I, studiu introductiv și traducere de diac. Ioan I. Ică jr. și un studiu de ieromonah
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
însuși creator, pe de altă parte, tot el este cel care provoacă apariția așa zielor „crize ecologice”, de care mai multe științe ale zilelor noastre se ocupă la modul cel mai isistent. Și asta deoarece o recădere a omului în patimi și în păcate, nu numai că îl destituie pe om din demnitatea lui de preot al creației naturii rezidite în Hristos, ci îl descoperă a fi adevăratul agent al surpării ordinii divine din natură, surpare care poate duce până la declanșarea
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
însuși creator, pe de altă parte, tot el este cel care provoacă apariția așa zielor „crize ecologice”, de care mai multe științe ale zilelor noastre se ocupă la modul cel mai isistent. Și asta deoarece o recădere a omului în patimi și în păcate, nu numai că îl destituie pe om din demnitatea lui de preot al creației naturii rezidite în Hristos, ci îl descoperă a fi adevăratul agent al surpării ordinii divine din natură, surpare care poate duce până la declanșarea
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
care cânta o melodie zglobie, bătând în tinichelele de fier ale acoperișului casei. Ce dracului era cu mine aici, mă întrebam, în glastră la fereastră o floare albastră, toamnă albastră, viață albastră, munții răsfrângeau înaltul, foram pulberea de stele și patima ființei mele, Căprioaro, într-o zi ne vom întâlni la răscrucea infinitului, ne vom strânge mâinile și ne vom aminti de nebunia noastră. Era iubirea vinovată, carnală, plină de toți deavolii din lume, din care nu puteam ieși ușor. Prima
RATACIRILE LUI ABEL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350625_a_351954]
-
comuniunea. Viața fiecăruia sporește în legătură cu alții, îi vine de la alții. Spiritualitatea aceasta vie, creând comuniunea, se întreține/primește în Liturghia ortodoxă o pecete proprie. „Chiar dacă, spune Părintele Stăniloae, există și un urcuș individual al credincioșilor spre Dumnezeu prin curățirea de patimi, prin dobândirea virtuților și prin contemplarea rațiunilor creației, acest urcuș n-ar putea avea loc dacă n-ar fi ajutat de un urcuș liturgic spre Dumnezeu, care se înfăptuiește de fiecare împreună cu obștea celorlalți credincioși. Acest urcuș este susținut de
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
cruce și pe care unii din cei ce-L batjocoreau, neînțelegându-le le-au interpretat în sensul că îl striga pe Ilie (vezi Matei 27, 46-49). Psalmul 68 releva de asemenea zbuciumul interior de care are parte Mesia în vremea patimilor Sale. "Mântuiește-mă Dumnezeule - se roagă El - că s-au înmulțit mai mult decât perii capului meu cei ce mă urăsc în zadar. Întăritu-s-au vrășmașii mei, cei care mă prigonesc pe nedrept. Că pentru Tine am suferit ocară
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
de pildă, s-a oficiat în încheiere un scurt ceremonial religios, în cadrul căruia s-au cântat laude, adică psalmi, după care cei prezenți acolo au ieșit la Muntele Măslinilor (Matei 26, 30). Mai mult, așa cum am menționat mai sus, în timpul patimilor Sale, Domnul Hristos a fost auzit rostind versete din psalmi, care dobândeau astfel valoarea de profeții, ce tocmai își aflau împlinire. Apostolii fiind și ei iudei de neam au primit ca pe ceva firesc folosirea psalmilor în adunările de cult
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
aflăm în "pești" Și "cât ai zice peste" Norocul s-a dus pe fundul apei. Totul a devenit atât de alunecos Încât prefer să admir apă, Valurind trecutul. Urna sufletului meu În vasul acesta rustic pictat cu vechi motive, cenușă patimilor e înțesata de mine explozive. Ai grijă, exploratorule, iubirea e încă o mină activă! Îndemn Tinerețea, daca-ai vrea Ai pastra-n inima ta Ce pare că s-a-mpietrit Dar și piatra-i din iubit! Tot de Dumnezeu, lăsată
POEZIE INTR-O STROFA de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 678 din 08 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351289_a_352618]
-
Doamne, colind Să anunțe vestea mare Colindăm Doamne, colind Că-ntr-un staul S-a născut Colindăm Doamne, colind Prunc Iisus ca început Colindăm Doamne, colind Pentru vreme de credință Colindăm Doamne, colind După veac de suferință Colindăm Doamne, colind Patimile Sale toate Colindăm Doamne, colind Ale lumii sunt păcate Colindăm Doamne, colind Cu smerenie ne-arătăm Colindăm Doamne, colind Pe la case colindăm Colindăm Doamne, colind El iubire să ne-arate Colindăm Doamne, colind Să ne ierte de păcate Colindăm Doamne
OVIDIU OANA,COLINDE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351393_a_352722]
-
N.Tomoniu în toată această dispută,extinsă și pe internet, susținute prin studii, publicate de-alungul vremii, de istorici renumiți ca:Nicolae Iorga, Ion Bulei, Al.Rosetti, Sorin Paliga, Dr.Ionuț Țene, etc. Se pare că lucrarea domnului Djuvara au aprins patimile vocilor antiromânești,iar fanii lui cumani, au așternut un văl de ceață peste istoria Tismanei și Coziei, bine cunoscută de N.N.Tomoniu. În încheierea acestei succinte prezentări voi reda ce scrie istoricul Dr.Ionuț Țene, (citat în carte),ce combate
PRIN ADEVĂR ÎNVINGEM O PĂRERE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351437_a_352766]
-
lagăr să muncească, dar n-a fost învins. I-a mulțumit lui Dumnezeu și slavă I-a adus Chiar dacă de comuniști în jug a fost pus. Gândea pe-atunci:”Domnul Iisus a murit pentru noi Ca în noi să moară patimile, nu prin fapte de eroi!“ Dar, 1955 când stalinismul încă a mai existat. În noiembrie la Timișoara a fost anchetat, Apoi închis la Jilava și Oradea și-n 1956 eliberat. Abuziv în 1959 din monahism a fost scos Și i-
DRUMUL GOLGOTEI SPRE SFINŢENIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351464_a_352793]
-
și pe ploi “să știți că veți avea pe Duhul Sfânt întru voi. Dacă veți avea și puterea de a mulțumii în necazuri, Atunci Duhul Sfânt strălucește în voi “trecând peste ale vieții pârleazuri. “Lepădarea de lume înseamnă lepădarea de patimile lumii, Nu de lume ca creație a lui Dumnezeu” din taina humii. “Căci pe om îl pierde nu mărimea, nu mulțimea păcatelor, ci inima nepocăită și împietrită“și abundența bucatelor. Fii mai întâi tu însuți, ceea ce vrei să faci pe
DRUMUL GOLGOTEI SPRE SFINŢENIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351464_a_352793]