12,546 matches
-
poziția lor în societate. Acest gen de persoane constituie, din păcate, o categorie neglijată, căreia nu i s-a dat nici o definiție sau o denumire anume în clasificarea tipologiei mincinosului. N-ar fi drept să-i numim "sinceri în mod patologic", deși s-a întîmplat într-adevăr ca unul din prietenii mei care se înscrie în mod clar în această categorie să-și atribuie la un moment dat porecla de "polițist renumit pentru sinceritatea sa". Orice discuție mai detaliată asupra acestor
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
dat porecla de "polițist renumit pentru sinceritatea sa". Orice discuție mai detaliată asupra acestor anti-mincinoși va trebui să aștepte un studiu amănunțit care să releve aspecte încă necunoscute. Deocamdată însă ne vom mulțumi doar să semnalăm existența fenomenului de "sinceritate patologică" (uneori cunoscută și sub numele de "sindromul George Washington"); psihiatrii îl consideră doar o etapă în procesul de asumare a autonomiei din perioada adolescenței (Goldberg 1973: 105-108). În capitolul pe care-l dedică "minciunii patologice", Marcel Eck (1970:78ff.), psiholog
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
semnalăm existența fenomenului de "sinceritate patologică" (uneori cunoscută și sub numele de "sindromul George Washington"); psihiatrii îl consideră doar o etapă în procesul de asumare a autonomiei din perioada adolescenței (Goldberg 1973: 105-108). În capitolul pe care-l dedică "minciunii patologice", Marcel Eck (1970:78ff.), psiholog pediatru, folosește termenul "mitomanie", lansat de Dupré (1905) pentru a se referi la o "tendință patologică, mai mult sau mai puțin voluntară și conștientă, de a minți și de a construi povești cu ajutorul imaginației". Aducînd
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
în procesul de asumare a autonomiei din perioada adolescenței (Goldberg 1973: 105-108). În capitolul pe care-l dedică "minciunii patologice", Marcel Eck (1970:78ff.), psiholog pediatru, folosește termenul "mitomanie", lansat de Dupré (1905) pentru a se referi la o "tendință patologică, mai mult sau mai puțin voluntară și conștientă, de a minți și de a construi povești cu ajutorul imaginației". Aducînd drept argument cazuri studiate, Eck (1970:81) subliniază faptul că "în mitomanie dorința de a atrage atenția predomină, comparativ cu dorința
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
în mitomanie dorința de a atrage atenția predomină, comparativ cu dorința de a induce în eroare". Astfel asistăm la paradoxul că, deși intenția de a păcăli este trăsătura esențială a mințitului, persoanele care spun mai multe minciuni, acelea supranumite mincinoși patologici, nu sînt impulsionate de dorința de a-i înșela pe alții. Selling (1947:484) observă că "trăsătura specifică a mințitului patologic este aparenta lipsă de scop a acestuia". Conform părerii lui Scott Snyder (1986:1289) "minciuna patologică apare deseori din
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
deși intenția de a păcăli este trăsătura esențială a mințitului, persoanele care spun mai multe minciuni, acelea supranumite mincinoși patologici, nu sînt impulsionate de dorința de a-i înșela pe alții. Selling (1947:484) observă că "trăsătura specifică a mințitului patologic este aparenta lipsă de scop a acestuia". Conform părerii lui Scott Snyder (1986:1289) "minciuna patologică apare deseori din nevoia pacientului de a se simți mulțumit de sine", decît dintr-o dorință de a induce în eroare. Aldrich (1989) vorbește
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
acelea supranumite mincinoși patologici, nu sînt impulsionate de dorința de a-i înșela pe alții. Selling (1947:484) observă că "trăsătura specifică a mințitului patologic este aparenta lipsă de scop a acestuia". Conform părerii lui Scott Snyder (1986:1289) "minciuna patologică apare deseori din nevoia pacientului de a se simți mulțumit de sine", decît dintr-o dorință de a induce în eroare. Aldrich (1989) vorbește despre "alegerea minciunii ca simptom" de către pacienții psihiatriei. Eck (1970:79) susține că la vîrsta infantilă
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
mitomaniei, în timp ce bărbatul este lucrătorul prost plătit". Cu toate acestea, din cercetările sale și din ceea ce a fost descoperit recent de către Ford și alți savanți (1988), nu există nici un indiciu care să arate că mitomania sau alte forme ale minciunii patologice se leagă de anumite caracteristici sociale, poate doar cu excepția sexului. Davidoff (1942) consideră că o minciună patologică "nu este determinată de factori situaționali, ci predomină motive subconștiente, iar minciuna pare a fi de natură fantastică și impusă și este dăunătoare
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
fost descoperit recent de către Ford și alți savanți (1988), nu există nici un indiciu care să arate că mitomania sau alte forme ale minciunii patologice se leagă de anumite caracteristici sociale, poate doar cu excepția sexului. Davidoff (1942) consideră că o minciună patologică "nu este determinată de factori situaționali, ci predomină motive subconștiente, iar minciuna pare a fi de natură fantastică și impusă și este dăunătoare creatorului ei" (Ford et al. 1988:555). Astfel asistăm la un alt paradox în care, deși mincinoșii
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
nu este determinată de factori situaționali, ci predomină motive subconștiente, iar minciuna pare a fi de natură fantastică și impusă și este dăunătoare creatorului ei" (Ford et al. 1988:555). Astfel asistăm la un alt paradox în care, deși mincinoșii patologici sînt uneori numiți în limbajul uzual "actori înnăscuți", în termeni sociologici ei sînt actori extrem de netalentați. Studiul de față se concentrează asupra contextului social în care apare minciuna; de aceea, ne vom opri destul de puțin la subiectul mincinoșilor patologici, în ciuda
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
mincinoșii patologici sînt uneori numiți în limbajul uzual "actori înnăscuți", în termeni sociologici ei sînt actori extrem de netalentați. Studiul de față se concentrează asupra contextului social în care apare minciuna; de aceea, ne vom opri destul de puțin la subiectul mincinoșilor patologici, în ciuda faptului că acțiunile lor sînt de cele mai multe ori independente de orice context. În principiu, întîlnim minciuna în toate sectoarele vieții de zi cu zi, alături de o egală răspîndire a preferinței pentru adevăr, care are la bază cauze fie morale
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
adevăr numeroase și diverse. Pînă acum am examinat cîteva variații în tactici și tehnici și cîteva restricții impuse de context și cultură. În cadrul acestor parametri există desigur diferențe însemnate de la o persoană la alta. Totuși, în afara cazului particular al mincinoșilor patologici, nu s-au făcut prea multe încercări de a descoperi de ce unii oameni spun mai multe minciuni și au mai mult succes în a păcăli decît semenii lor. Rămîne de verificat eficiența diverselor rețete pedagogice cu privire la sinceritate. De exemplu, puțin
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
însăși, care nu e o faptă a Sfântului Duh. Deci nici motor, nici mobil. Și n-ar mai exista artiști, căci cine refuză bucuria la amator nu poate concepe nici angoasa, bucuria și suferința la creator, care, și el, lucrează patologic, cu pasiunile și dificultățile lui. Când a fost arta o activitate dezinteresată? Cumpărătorii vor să facă plasamente; alții, sau aceiași, căci lucrurile nu sunt contradictorii, vor să-și facă o plăcere. Când n-a fost ea o investiție libidinală și
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ORIGINE ȘI ORAȘ-PUNTE ASIA BIZANȚ (între Antichitate și creștinătate) EUROPA FLORENȚA (între creștinătate și modernitate) AMERICA NEW YORK (între modern și postmodern) MOD DE ACUMULARE PUBLICĂ: tezaur PARTICULARĂ: colecție PRIVATĂ/PUBLICĂ: reproducere AURĂ CARISMATICĂ (anima) PATETICĂ (animus) LUDICĂ (animație) TENDINȚĂ PATOLOGICĂ PARANOIA OBSESIE SCHIZOFRENIE DIRECȚIA PRIVIRII PRIN IMAGINE Viziunea tranzitează MAI MULT DECÂT IMAGINEA Vederea contemplă DOAR IMAGINEA Vizionarea controlează RELAȚII RECIPROCE INTOLERANȚĂ (religioasă) RIVALITATE (personală) CONCURENȚĂ (economică) În era 1, idolul nu este o problemă estetică, ci religioasă, cu miză
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
de lucrări insidios ticluite poate oricând conferi un titlu de „specialist“ și va fi de folos cu siguranță în obținerea unei poziții academice sau a unui punctaj adecvat în vederea „avansării pe post“. Preluarea jargonului academic este semnul aceleiași înclina ții patologice de dublare, prin prefăcătorie, nu atât a conținutului, cât a formei. Altfel spus, este o dictatură a formei prin... „uniformizare“. Or, ceea ce este viu își găs ește întotdeauna forme de expresie proprii, originale, im previzibile. De aceea, limbajul specializat nu
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
univoce, întrucât acest lucru ar echivala cu introducerea unui limbaj artificial, care, de dragul rigorii, ajunge să mutileze limba și capacitatea ei naturală de semnificare și conotare. Acest control totalasupra semnificațiilor posibile ale cuvintelor și termenilor devine, cred, în ultimă instanță, patologic. Iată, succint, observațiile mele pe marginea textului lui Sharf: 1. Cercul vicios: orice cuvânt este întru câtva folosit ambiguu, prin umbra lui de neprins, și își modifică sensul în funcție de contexte particulare (astfel se explică, de exemplu, imposibilitatea sinonimiei perfecte sau
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
amenințate, ajungându-se chiar la năruirea identității personale; trebuie observate toate aceste schimbări și mecanismele folosite de către individ și anturajul său pentru restructurarea și repoziționarea familială, comunitară, socială); • gestionarea nonmedicală a bolii sociologii germani estimează că între 65-95% din episoadele patologice sunt tratate la domiciliu, dar sistemul pentru sprijinirea bolnavului, familiei și îngrijirea la domiciliu, organizat informal, are o mare flexibilitate și se bazează pe schimburi reciproce, pe servicii oferite de familie, vecini, prieteni etc.; sprijinul, îngrijirea oferite astfel nu sunt
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
mediate subiectiv de către indivizii care le suportă, pe de alta, integrarea lor în microrețele (precum cele familiale, de prietenie, de muncă) are un efect important. Aceste microrețele sunt un fel de "sistem de imunitate psiho-socială". Esențială pentru înțelegerea declanșării proceselor patologice este confruntarea între constrângerile suportate de individ și capacitățile lui de a face față și de a ieși din situație. 331 Organizația Mondială a Sănătății. 332 A studiat la Universitatea din Padova (unde l-a întâlnit pe Nicolaus Copernic) matematica
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
în care înțelegem că funcția sa esențială e aceea de integrare, de conferire a identității în plan social. Cum am specificat deja, apariția ideologiei ca element central al imaginarului social e cauzată de necesitatea integrării, ceea ce permite depășirea funcțiilor sale "patologice". Pe de altă parte, întrucât este, din cauza propensiunii spre viitor, mai puțin consistentă decât ideologia, utopia trebuie abordată plecând de la funcțiile sale, și în special de la aspectele sale "patologice", care ne-o indică drept o fantezie și, prin raportarea negativă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
social e cauzată de necesitatea integrării, ceea ce permite depășirea funcțiilor sale "patologice". Pe de altă parte, întrucât este, din cauza propensiunii spre viitor, mai puțin consistentă decât ideologia, utopia trebuie abordată plecând de la funcțiile sale, și în special de la aspectele sale "patologice", care ne-o indică drept o fantezie și, prin raportarea negativă la realitatea socială prezentă, drept o provocare la adresa acesteia, așa cum este ea reprezentată de ideologie. La modul fundamental, utopia înseamnă o "variație imaginativă" care are rolul de a contrabalansa
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
parte, ideologia și utopia rămân figuri constitutive ale imaginarului social și că, pe de altă parte, fiind constitutive astfel și experienței noastre socio-politice, nu putem să ne eliberăm din acest cerc. Problema este aceea de a reuși să evităm tendințele patologice pe care atât ideologia, cât și utopia le manifestă la nivelul imaginarului social, iar acest lucru poate fi realizat în măsura în care ne concentrăm asupra identității grupului social 283. Într-adevăr, Ricoeur consideră că aceasta e singura alternativă prin care cercul se
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Astfel, încă un pas înainte spre pozitivarea ideologiei pare risipit, din moment ce suntem prizonieri ai cercului ce promite să "închidă" imaginarul social în dialectica dintre ideologie și utopie. Mai departe, asta face ca, din punct de vedere moral-politic, riscul ca elementele "patologice" ale ideologiei și utopiei să reapară în diferite momente și ipostaze istorice să fie în continuare prezent. Poate tocmai de aceea, încercarea de a depăși limitarea indicată de gânditorul francez se anunță ca o reală provocare intelectuală. Este, prin urmare
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
diferite tipuri de deficiență (mintală, vizuală, somatică, auditivă, de limbaj, de conduită) sau a persoanelor aflate în dificultate privind integrarea și relaționarea lor cu diverse instituții din comunitatea din care fac parte. Psihopedagogia specială studiază starea de normalitate și starea patologică incluzând depistarea, prevenirea, diagnoza, terapia, recuperarea, educarea, orientarea școlară și profesională, integrarea socială și monitorizarea ulterioară a evoluției persoanei aflate în dificultate. Cerințele Educaționale Speciale (CES) se referă la cerințele pe plan educativ ale unor categorii de persoane, cerințe consecutive
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
determină formarea unei mari cantități de limfă. Aproximativ ½ din limfa formată în organism în repaus provine de la ficat. 9.2. Funcțiile hepatice de stocare și filtrare a sângelui Sistemul vascular hepatic adăpostește aproximativ 450 ml de sânge, iar în condiții patologice un volum suplimentar de 500 1000 ml. Ficatul este un organ mare, extensibil, un organ venos capabil să acționeze ca un redutabil rezervor de sânge și este capabil să suplimenteze sânge atunci când volumul sanguin circulant este diminuat. Funcția de filtrare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
nodulul sino atrial, nodul atrioventricular, fasciculul His cu ramurile sale și rețeaua Purkinje (fig. 30). Toate celulele din cadrul acestuia sunt capabile de desărcare spontană, dar nodulul sinoatrial deține controlul, deoarece are cea mai mare rată de descărcare. In diverse condiții patologice leziunea miocardică poate fi însoțită de depolarizare, cu creșterea probabilității de descărcare spontană de potențiale de acțiune, eventual cu frecvență mai mare decât cea sino atrială. Datorită constituției conjunctive a peretelui atrioventricular, comunicarea electrică dintre atrii și ventricule are loc
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]