4,633 matches
-
ziarului Îndrumarea, alături de Radu Cernătescu, Horia Hulubei, Oscar Franche, Ștefan Bârsănescu și alții - în cadrul orientării împotriva mișcărilor legionară și cuzistă. Din 1925 începe și colaborarea la prestigioasa revistă ieșeană Viața românească, semnând mai ales recenzii și traduceri din limba rusă. Pedagog, filosof, sociolog și filolog, Vasile Harea a ilustrat aceste calități prin lucrări de mare valoare. Dintre studiile sale pedagogice menționăm: Gândirea și formarea ei prin instrucție (1920ă, Avântul învățământului superior în România întregită (1922ă, Rolul cultural al tinerimii basarabene (1926ă
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Biologie-Geografie. A decedat la 19 noiembrie 1997, fiind înhumat în cimitirul Eternitatea din Iași. Profesorul Moisea se înscrie printre străluciții absolvenți ai Liceului de băieți din Bolgrad, un demn continuator al tradiției acestui liceu. MUSICESCU, GAVRIIL (1847-1903ă COMPOZITOR, DIRIJOR ȘI PEDAGOG Muzician de înaltă pregătire, dirijor și organizator de talent al uneia dintre cele mai impunătoare formații corale care s-au înființat pe pământul României - corul Mitropolitan din Iași -, unul dintre primii muzicologi care au pătruns în esența comorilor folclorului românesc
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
de înaltă pregătire, dirijor și organizator de talent al uneia dintre cele mai impunătoare formații corale care s-au înființat pe pământul României - corul Mitropolitan din Iași -, unul dintre primii muzicologi care au pătruns în esența comorilor folclorului românesc, excelent pedagog muzician, Gavriil Musicescu a desfășurat pe cele mai diverse planuri, o adâncă operă de creație, de promovare a valorilor artistice românești, de educație muzicală. Născut la 20 martie 1847 la Ismail, Gavriil Musicescu a făcut primele studii în orașul natal
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
alergat la cancelaria seminarului ca să anunț conducerea despre acest ordin și să cer voie pentru părăsirea internatului pe timpul cât va dura marșul propus. Dar, părintele director, Gheorghe Marinescu era plecat, profesor de servici nu era în internat, iar dintre pedagogii la care am apelat, nici unul nu și-a asumat răspunderea pentru o astfel de învoire. Refuzul tuturor mi-a dat de bănuit că Părintele Director era informat despre acel marș planificat și că și-a prevenit subalternii, pentru ca să nu avem
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
ale carnavalului de Emil Lerescu, aceeași temă D’ale carnavalului de Hary Bella (reluată în muzicalul compus pentru premieră la Opera clujeană), generoasa temă a inspirat muzica pentru baletul D’ale carnavalului, imaginat în 1989 de Laurențiu Profeta, apoi Un pedagog de școală nouă de Anatol Vieru În ultimul timp, tânărul compozitor ieșean Leonard Dumitriu compune, după schițele lui Caragiale, operele de cameră Groaznica sinucidere de pe Strada Fidelității, Două loturi și opera într-un act Articolul 214 ș.a. Apar și creații
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
nivel artistic remarcabil, au rămas ca modele pentru discipolii pe care i-a îndrumat ani în șir (cât a fost profesoară la actuala Academie de Arte din Iași, unde a funcționat până în 1985). Mărturisind că în această ultimă postură de pedagog, fiindu-i student la canto auxiliar în anul I la secția Pedagogie, pot confirma că avea o răbdare și un talent aparte de a te stimula să aprofundezi ce te învăța și să deprinzi obiceiul de a investiga și alte
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
de frunte, care ani în șir obțineau la întrecerile naționale locul I (cum ar fi corul, fanfara și echipa de dansuri). Cu plăcere am aplaudat corul de fete Strop de ler, pregătit de prof. Viorel Bârleanu și Dorina Iușcă, remarcabili pedagogi. Am reținut acuratețea vocilor, frazarea îngrijită, dicția corectă și echilibrul sonor între voci, ca și repertoriul ales. Momentul folk, pregătit de prof. Lucian Moraru, emoționant și calitativ, a realizat legătura cu un reușit recital de poezie, Cântarea cântărilor, coordonat cu
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
toți, cu privire la dascălii noștri, fără nici o excepție. Toți colegii, la vârsta amintirilor, au ajuns oameni respectabili, unii profesând ei înșiși în domeniul învățământului, iar alții în cu totul alte domenii. Dar fiecare, plin de emoție și mândrie, a evocat strădania pedagogilor, recunoscută cu nostalgie și sinceritate ca fiind plină de rezultate, în beneficiul fiecăruia dintre noi, pentru formarea noastră ca oameni de nădejde. Mândria de atunci, păstrându-se până astăzi, de a fi fost elev al unicei Școli Normale din Balcani
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
cu o scândură, stabilindu-se porții egale! Constatăm astăzi cât de mult țineam, volens nolens, la această ALMA MATER și nici unul nu abandona școala! De tras chiulul nici vorbă, nici de la ore, nici de la meditațiile care erau bine supravegheate de pedagogi de serviciu respectabili, dar nici de la muncile din fermă. Toți pedagogii erau, ca și noi, copii de condiție socială modestă, dar studenți eminenți la facultăți importante: filosofie, matematică, geografie, medicină, filologie. Și așa ne-am hrănit cu cunoștințe folositoare. Doar
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
mult țineam, volens nolens, la această ALMA MATER și nici unul nu abandona școala! De tras chiulul nici vorbă, nici de la ore, nici de la meditațiile care erau bine supravegheate de pedagogi de serviciu respectabili, dar nici de la muncile din fermă. Toți pedagogii erau, ca și noi, copii de condiție socială modestă, dar studenți eminenți la facultăți importante: filosofie, matematică, geografie, medicină, filologie. Și așa ne-am hrănit cu cunoștințe folositoare. Doar aerul ce-l respiram în acea pădure ozonată, unde era așezată
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
oameni înainte de a le veni timpul? De dormit dormeam de acum, dar cum ne obișnuisem cu apă și pâine, cu pâine și cu apă, bucatele astea nu mai renunțau la noi. Distracția era pe gratis. La miezul nopții, după binecuvântarea pedagogului și stingerea luminii, domnii elevi de clasa a VI-a, foarte aproape de absolvire, treceau la depenatul pernelor, într-o numărătoare de tradiție la care nu se va renunța nici după mutarea internatelor pe Marte. Specialiști în drăcii erau Pătrașcu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
socialiste falimentare și, mai nou, de specialiști în comunicare, dar rar și în conținutul acesteia. Cei mai mulți nu au respect pentru alte profesii pentru că nu știu mai nimic despre ele. Rar întâlnești cazul unui bun specialist (sociolog, politolog, jurist, economist, medic, pedagog etc.) să aibă studii postuniversitare de jurnalism și să fie jurnalist specialzat. Oamenii media intră adesea în cercul vicios al diletanței spectaculoase și învață de la maeștri genului ce importă și ce nu pentru marele public, adică: fotbalul, politica, muzica „lejeră
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
României o pleiadă de cărturari în diverse centre de cultură ale țării, academicieni, oameni de știință, specialiști, literați, pictori, magistrați, avocați de renume. Atmosfera intelectuală a târgului era viu întreținută de profesorii celor două licee „Nicu Gane” și „Elena Doamna”. Pedagogi remarcabili, unii dintre dânșii publiciști, cei din generațiile mai vechi ca Serafim Ionescu, Vasile Costăchescu, Gheorghe Mazăre și George Stino - profesorul lui Sadoveanu - constituiau pentru fălticineni nume de pioasă amintire. Alții erau prezențe stimabile: Sorin Gorovei, cu șapca lui turtită
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
ca într-un principiu. Avea un neastâmpăr care, în loc să-l îndemne la treabă, îl făcea numai să vorbească. Vorbea mult și tare, combătând pe oricine încerca să-i dea un sfat contrar. Cu posibilitățile unui artist, era dublat de un pedagog rafinat. Până s-a plictisit, a fost un fiu, soț și tată model. Întotdeauna gata să ajute pe alții, nu făcea nimic pentru sine, crezând că n-are nici un rost să muncești. Omul îți trezea un sentiment înspăimântător, căci Nicolau
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
după colegii mei și după atmosfera de la cămin. Tata a simțit neliniștea mea, și sfătuit de mama, s-a dus la Liceul din Adjud, care se înființase cu un an înainte și a vorbit cu directorul să mă încadreze ca pedagog. Și așa în 1954, la 16 ani, am devenit pedagog. Unii dintre elevii din internat erau de o vârstă cu mine. Cel mai bun dintre ei era Ion Teodorașcu, născut în același an, eminent profesor universitar și fost prorector al
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
simțit neliniștea mea, și sfătuit de mama, s-a dus la Liceul din Adjud, care se înființase cu un an înainte și a vorbit cu directorul să mă încadreze ca pedagog. Și așa în 1954, la 16 ani, am devenit pedagog. Unii dintre elevii din internat erau de o vârstă cu mine. Cel mai bun dintre ei era Ion Teodorașcu, născut în același an, eminent profesor universitar și fost prorector al Univ. „Al.I.Cuza” Iași. Din luna noiembrie am devenit
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
Unii dintre elevii din internat erau de o vârstă cu mine. Cel mai bun dintre ei era Ion Teodorașcu, născut în același an, eminent profesor universitar și fost prorector al Univ. „Al.I.Cuza” Iași. Din luna noiembrie am devenit pedagog, cu un salariu de 309 lei pe lună și cu masa și cazarea gratuită. Misiunea mea era să urmăresc comportamentul elevilor și să asigur desfășurarea în bune condiții a activităților din cămin: liniștea, servirea meselor și programul de pregătire a
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
dezvoltat în mine un fel de dispreț pentru elevii care neglijau învățătura. Îmi amintesc cât de mândru eram când mi-am cumpărat, din salariul meu, un costum nou la cartelă. Totul s-a terminat prin aprilie 1955 deoarece postul de pedagog s-a desființat. Am fost grav rănit în mândria mea și am suferit mult. Am suferit mult și datorită faptului că mi se aprinsese călcâiele după o fată din clasa a VII-a, la cămin fiind cazate și elevele de la
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
Am început să fac copii după unele peisaje și portrete din reviste. Această preocupare a ținut multă vreme și așa am început să trec chiar la picturi în ulei. Cele câteva luni pe care le-am petrecut cu elevii în calitate de pedagog au constituit pentru mine o mare școală a vieții. Am învățat să-mi maschez timiditatea, dar și mai important, am înțeles care este rostul școlii; mi-am schimbat cu 180° atitudinea față de școală și învățătură. Revenind la Liceul din Tecuci
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
față de școală și învățătură. Revenind la Liceul din Tecuci, în toamna anului 1955, am abordat școala după o altă poziție. Am simțit în mine responsabilitatea omului care trebuie să-și facă datoria în orice activitate. M-am simțit mai matur; pedagogul din mine a început să-și schimbe comportamentul și în relația cu colegii și profesorii. Nu-mi mai lăsam prietenii să lâncezească și să cocheteze cu lenea și indiferența. Împreună cu colegii din clasă ne făceam temele și nu lăsam nici o
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
prin performanțele elevilor. Entuziasmul său m-a cuprins și pe mine și am inițiat un Cerc de fizică, la care rezolvam diferite probleme. Nu am lucrat mult deoarece a venit sfârșitul anului școlar. Descoperindu-mi potențele intelectuale și valențele de pedagog am hotărât să mă pregătesc pentru admitere la facultate. Experiența de la clasă m-a ajutat foarte mult. Nu eram hotărât la ce facultate să dau, oscilam între medicină umană, medicină veterinară și biologie. Până la urmă am optat pentru biologie. Credeam
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
pentru Biserică, a bucuriei pentru vitalitatea operelor pe care le-a împlinit în ea, a speranței în victoria lui Cristos, căruia i-a crezut în plinătatea credinței. Capitolul XXIV O metodă educativă Stilul pedagogic Don Calabria nu a fost un pedagog ori un psiholog de profesie. Nu a scris niciodată opere de caracter strict pedagogic. Dar asta nu a fost o problemă pentru religioșii lui, pentru că au deprins metoda educativă din exemplele și din îndemnurile continue ale lui don Calabria. El
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Perieți (jud. Olt), în 1925, Marin Nițescu se trage dintr-o pătură socială modestă pe care regimul instaurat după abdicarea regelui în 1947 se lăuda c-o va duce către prosperitate. În 1949-1950, viitorul critic literar ocupă un post de pedagog la Școala de Ucenici „23 August”, depinzând probabil de uzina cu același nume, unde tatăl său era paznic de noapte. În paralel, grație bunăvoinței partidului, își termină liceul la fără frecvență. Tatăl moare de tuberculoză. De aceeași boală va suferi
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
căreia urmează cursurile Facultății de Filologie din București, pe care o absolvă în 1955. E repartizat ca „îndrumător cultural” în regiunea Pitești. Refuză să se înscrie în PCR. Oare de ce? Preferă să se chinuie în tot felul de slujbe precare: pedagog la școli profesionale, învățător, suplinitor de profesor la țară etc. Din 1964 până în 1969 lucrează la Centrala editurilor. Totuși! În 1972 devine redactor la Viața Românească, unde rămâne până în 1984, când se pensionează din cauză de boală: „bronhopneumonie cronică obstructivă
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
are comun cu I. Agîrbiceanu, fiind și el poet, obișnuința de a pune probleme de conștiință. Ba chiar e de părere că "îndeletnicirea literară trebuie să fie prevăzătoare, dornică să instruiască pe ceilalți și să le folosească", iar scriitorul, "un pedagog, dacă nu un profesor". "Arta pentru artă este o iluzie și o deșartă fanfaronadă." La început tendenționismul e discret, constând în zugrăvirea luptei între virtute și ispită. Cea mai bună nuvelă de această categorie este De la noi, la Cladova. De
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]