4,422 matches
-
poate cununile pune pre capetele lor(CM.1567: 263r) (ii) a. Poate el veni. (română modernă) b. Poți acum vorbi. 15 A se observa că adverbele sunt precedate de auxilare (9e) și clitice pronominale (12b), ceea ce exclude deplasarea lor în periferia stângă propozițională (periferia CP). 16 Inexistența elipsei legitimate de auxiliar în româna modernă derivă din natura clitică a auxiliarelor românești nonpasive în conjuncție cu ridicarea înaltă a verbului (v. Nicolae 2013d: §4). Auxiliarele clitice nu permit elidarea verbului lexical nici
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
pre capetele lor(CM.1567: 263r) (ii) a. Poate el veni. (română modernă) b. Poți acum vorbi. 15 A se observa că adverbele sunt precedate de auxilare (9e) și clitice pronominale (12b), ceea ce exclude deplasarea lor în periferia stângă propozițională (periferia CP). 16 Inexistența elipsei legitimate de auxiliar în româna modernă derivă din natura clitică a auxiliarelor românești nonpasive în conjuncție cu ridicarea înaltă a verbului (v. Nicolae 2013d: §4). Auxiliarele clitice nu permit elidarea verbului lexical nici în limbile în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
2013; Biberauer, Holmberg și Roberts 2014), vezi discuția în §2.3. 23 Simbolul "t" și coindexarea din exemple marchează urma constituenților extrași (engl. t = trace). 24 Derivarea acestui exemplu este mai complexă: se extrage întâi adjectivul posesiv [al nostru] în periferia propozițională internă (periferia vP), iar apoi obiectul direct conținând copia/urma elementului dislocat [cestu om ti] se dislocă în periferia stângă propozițională (periferia CP). 25 Exemplele din (42) reprezintă singura atestare a acestui fenomen; inițial, am vrut să le eliminăm
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
și Roberts 2014), vezi discuția în §2.3. 23 Simbolul "t" și coindexarea din exemple marchează urma constituenților extrași (engl. t = trace). 24 Derivarea acestui exemplu este mai complexă: se extrage întâi adjectivul posesiv [al nostru] în periferia propozițională internă (periferia vP), iar apoi obiectul direct conținând copia/urma elementului dislocat [cestu om ti] se dislocă în periferia stângă propozițională (periferia CP). 25 Exemplele din (42) reprezintă singura atestare a acestui fenomen; inițial, am vrut să le eliminăm din discuție, crezând
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
constituenților extrași (engl. t = trace). 24 Derivarea acestui exemplu este mai complexă: se extrage întâi adjectivul posesiv [al nostru] în periferia propozițională internă (periferia vP), iar apoi obiectul direct conținând copia/urma elementului dislocat [cestu om ti] se dislocă în periferia stângă propozițională (periferia CP). 25 Exemplele din (42) reprezintă singura atestare a acestui fenomen; inițial, am vrut să le eliminăm din discuție, crezând că este vorba de un fenomen accidental. Însă atestarea sa în latină (i) și în italiana veche
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
t = trace). 24 Derivarea acestui exemplu este mai complexă: se extrage întâi adjectivul posesiv [al nostru] în periferia propozițională internă (periferia vP), iar apoi obiectul direct conținând copia/urma elementului dislocat [cestu om ti] se dislocă în periferia stângă propozițională (periferia CP). 25 Exemplele din (42) reprezintă singura atestare a acestui fenomen; inițial, am vrut să le eliminăm din discuție, crezând că este vorba de un fenomen accidental. Însă atestarea sa în latină (i) și în italiana veche (ii) sugerează că
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
în structurile cu dislocare a formelor verbale compuse în care subiectul se plasează între auxiliar și verbul lexical (i), nu avem a face cu ridicarea auxiliarului la C, ci mai degrabă cu poziționarea joasă a subiectului (in situ sau în periferia vP) în combinație cu deplasarea joasă a verbului. (i) aueilăsat cu al lor cuvânt (DÎ.1599: XXX) 6Alte funcții ale SAI în engleză sunt inversiunea negativă (i), inversiunea condițională (ii), legitimarea unor forme de elipsă (iii) etc.: (i) At no
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
soră la dreapta a verbului (ca în Pesetsky și Torrego 2004, de exemplu). 16 O soluție mai bună (sugerată în text) pentru extragerea obiectului prin object shift și, respectiv, a VP (conținând obiectul) prin topicalizarea VP este deplasarea acestora în periferia propozițională internă, spațiu care găzuiește constituenți cu relevanță pragmatică. Cel puțin din perspectiva românei, topica VOS are corelații pragmatice (Alboiu 1999) (v. și infra în text). De asemenea, Belletti (2004) insistă asupra faptului că structurile VOS din italiană derivate prin
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Belletti (2004) insistă asupra faptului că structurile VOS din italiană derivate prin topicalizarea VP nu au un grad de acceptabilitate totală și sunt legitime doar în contexte precum cel de mai jos ((ib) ca răspuns la (ia)), ceea ce justifică exploatarea periferiei interne propoziționale(mulțumesc lui Gigi Andriani pentru confirmarea judecăților de gramaticalitate): (i) a. Qui capirà il problema? cine înțelege.VIITOR.3SG DEF problemă ' Cine va înțelege problema?' b. ??Capirà il problema Gianni înțelege.VIITOR.3SG DEF problemă Gianni 'Gianni va
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
-uri, CP-urile nu au nevoie de a primi caz, fapt care explică distribuția diferită a complementelor propoziționale, observată încă de la Stowell (1981). 27 La fel se întâmplă și în derivarea topicii VOS din italiană, cu toate că VP se deplasează în periferia internă (periferia vP) în această limbă (Belletti 2004) (v. §2.4 supra), spre deosebire de germană și engleză unde locusul acestei deplări este periferia CP (v. Müller 1998 și bibliografia). 28 Pe modelul Hale și Keyser (1993), Chomsky (1995), în structura inergativelor
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
-urile nu au nevoie de a primi caz, fapt care explică distribuția diferită a complementelor propoziționale, observată încă de la Stowell (1981). 27 La fel se întâmplă și în derivarea topicii VOS din italiană, cu toate că VP se deplasează în periferia internă (periferia vP) în această limbă (Belletti 2004) (v. §2.4 supra), spre deosebire de germană și engleză unde locusul acestei deplări este periferia CP (v. Müller 1998 și bibliografia). 28 Pe modelul Hale și Keyser (1993), Chomsky (1995), în structura inergativelor se asumă
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
1981). 27 La fel se întâmplă și în derivarea topicii VOS din italiană, cu toate că VP se deplasează în periferia internă (periferia vP) în această limbă (Belletti 2004) (v. §2.4 supra), spre deosebire de germană și engleză unde locusul acestei deplări este periferia CP (v. Müller 1998 și bibliografia). 28 Pe modelul Hale și Keyser (1993), Chomsky (1995), în structura inergativelor se asumă existența unui complement nul al lui V, care se poate lexicaliza în structurile cu complement intern (Plânge un plâns amar
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
modalitatea irrealis se marchează prin auxiliarul fi, iar modul, prin primul auxiliar din structură (Avram și Hill 2007). 39 Toate adverbele avute în vedere pot apărea și în poziție preverbală în română, însă reamintim că aceasta este o poziție din periferia stângă a propoziției, întrucât adverbele precedă complementizatorul să și adverbul de negație nu (§3.1.1 supra) (cf. echivalentele pentru (70b): probabilsă greșească / probabil nu greșește; probabil să le confunde / probabil nu le confundă). 40 Abordarea în termenii instanțierii paradigmatice
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Nedelcu 2013: 36-41; Pană Dindelegan 2013: 212-214 și referințele). 78 În lumina distribuției din (138), în structuri de tipul (i), în care constituenții interni propoziției infinitivale pot fi extrași, cel mai probabil proiecția în care se deplasează este una dintre periferiile propoziției regente (periferia vP pentru (iia) (cf. focalizarea OD) sau periferia CP pentru (iib)). (i) Ion dorește [CP a-l vedea pe președinte] (ii) a. Ion dorește pe președintei[CPa-l vedea ti] b. Pe președinteiIon dorește [CP a-l vedea
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Pană Dindelegan 2013: 212-214 și referințele). 78 În lumina distribuției din (138), în structuri de tipul (i), în care constituenții interni propoziției infinitivale pot fi extrași, cel mai probabil proiecția în care se deplasează este una dintre periferiile propoziției regente (periferia vP pentru (iia) (cf. focalizarea OD) sau periferia CP pentru (iib)). (i) Ion dorește [CP a-l vedea pe președinte] (ii) a. Ion dorește pe președintei[CPa-l vedea ti] b. Pe președinteiIon dorește [CP a-l vedea ti] 79 Unele
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
lumina distribuției din (138), în structuri de tipul (i), în care constituenții interni propoziției infinitivale pot fi extrași, cel mai probabil proiecția în care se deplasează este una dintre periferiile propoziției regente (periferia vP pentru (iia) (cf. focalizarea OD) sau periferia CP pentru (iib)). (i) Ion dorește [CP a-l vedea pe președinte] (ii) a. Ion dorește pe președintei[CPa-l vedea ti] b. Pe președinteiIon dorește [CP a-l vedea ti] 79 Unele inversiuni subjonctivale nu sunt asociate cu interpretarea imprecativă
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
imperative. 83 Atât marcarea diferențială prin pe, cât și dublarea clitică sunt caracteristici care arată că obiectul direct nu este extrapropozițional (i.e. o specie de Hanging Topic Left Dislocation), ci este inclus structura propoziției și ocupă specificatorul unei proiecții din periferia stângă. 84Cel mai posibil din cauza naturii sale nonadverbiale, care îl diferențiază de centrele încorporante și îl include în aceeași clasă morfologică cu auxiliarele. 1Ca și în capitolul anterior, nu ne vom referi în cele ce urmează la auxiliarul pasiv; din
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Alboiu, Hill și Sitaridou 2014: 17). 35Nu este clar care este structura informațională a spațiului preverbal din ultimul conjunct, subliniat cu linie întreruptă; poziția preverbală a numelui predicativ nesfîrșitu și a adverbialului pururea le califică pe ambele drept elemente de periferie stângă, însă nu e foarte clar care dintre ele este focusul. 36V. exemplele de mai jos, discutate în §II.2.2: (i) a. Cred că TREABA ASTA mâine ar trebui să i-o spunem lui Ion. (focus > topic) b. Cred
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
TREABA ASTAsă i-o spunem lui Ion. (topic > focus) 37Am insistat asupra faptului că unele elemente completive, cum ar fi a infinitival, amalgamează proiecțiile de complementizator FORCE 0 și FIN0 în proiecția sincretică C0, ceea ce explică și de ce generarea unei periferii stângi nu este posibilă în propoziția infinitivală (v. §III.3.1.1); a infinitival nu poate fi luat deci în mod direct ca diagnostic pentru proiecția FINP. 38Un exemplu explicat doar parțial prin influență străină este următorul (pronumele encliticizat nu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
spre deosebire de alți complementizatori care se generează nonambiguu într-una dintre proiecțiile completive ale domeniului C (că în FORCE 0, să în FIN0), a infinitival amalgamează centrele FORCE 0 și FIN0 (un efect, între altele, imposibilitatea propoziției infinitivale de a proiecta periferia stângă). 46V., de exemplu, remarca din Alboiu, Hill și Sitaridou (2014: 8): "[c]litic pronouns, be they proclitic or enclitic, cannot be separated from the verb (or auxiliary) at any time", deși există atestări ale dislocării inclusiv în cronicile moldovenești
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
sunt localizați mai frecvent subpleural sau la baza plămânului, fiind de obicei multipli, sferici și de dimensiuni variate [24]. Mai rar, embolii tumorali se limitează la interstițiu perivascular și se răspândesc de-a lungul canalelor limfatice către hil sau către periferia plămânului (în cazul limfangitei carcinomatoase). Extensia retrogradă de la ganglionii hilari sau mediastinali, invazia directă de la limfaticele diafragmatice și metastazele endobronșice sunt rare [7]. DIAGNOSTIC CLINIC Peste 90% dintre pacienții cu metastaze pulmonare au o tumoră primară cunoscută. Simptomele metastazelor pulmonare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CORINA BLUOSS () [Corola-publishinghouse/Science/92110_a_92605]
-
această interacțiune are loc, ea duce la eliberarea unor semnale care induc apoptoza limfocitelor T respective. În acest fel, populația de limfocite T medulare aflate pe cale de maturare este „curățată” de majoritatea celulelor potențial autoreactive, celule care ar putea în periferie să inițieze o reacție autoimună. Acest proces a primit numele de selecție negativă (Goldrath et al., 1999). Celulele care „supraviețuiesc” atât procesului de selecție pozitivă cât și de selecție negativă își termină maturarea și părăsesc timusul. Dintre toate celulele progenitoare
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
care „supraviețuiesc” atât procesului de selecție pozitivă cât și de selecție negativă își termină maturarea și părăsesc timusul. Dintre toate celulele progenitoare care au pătruns în timus, mai puțin de 1% ajung în acest stadiu (Klein și Sato, 2000). În periferie, limfocitele T naive sunt „menținute în viață” în urma interacțiunii „cu afinitate scăzută” cu complexele HLA-antigene self pe care le întâlnesc peste tot. În cursul unei infecții însă, limfocitele T vor interacționa cu complexe HLA-antigene non-self. Legarea va fi în acest
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
radiologice ne permit diferențierea între leziunile pulmonare, pleurale și parietale. S-au descris 3 modificări definitorii pentru o leziune extrapleurală, după cum urmează: conturul opacității este net, subțire, bine conturat; convexitatea opacității este situată spre plămân; marginile opacității descresc lent spre periferie, astfel încât implantarea la peretele toracic are o bază largă. Examenul computer-tomograf permite o localizare precisă a formațiunii tumorale (fig. 4.17), iar uneori, permite și un diagnostic histopatologic prin puncție-biopsie sub CT. Poate evidenția mici zone litice osoase, sau mici
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
superficială și de una parenchimală profundă. Limfaticele subseroase se dispun sub capsula Glisson și intercomunică cu rețeaua din jurul colecistului. Originea rețelei profunde intraparenchimale este în spațiul lui Disse perivascular față de acinul hepatic, colectându-se apoi din jurul vaselor triadei portale spre periferia lobului. Colectoarele limfatice profunde au un traiect intrahepatic ce urmează elementele arteriale și portale spre hilul hepatic. Dinspre hil, limfaticele se colectează în ganglionii limfatici din ligamentul hepato-duodenal și cei paracoledocieni, urmând un traiect spre ganlionii celiaci pentru a se
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92123_a_92618]