14,286 matches
-
Iar visele se-neacă-n ochii mei. ASTĂZI TE VAIEȚI Astăzi te vaieți, știu că nu ți-e bine Am fost departe, recunosc și zic; Ce-ai vrea să fac dacă deodată-mi vine Să stau prin cafenele câte-un pic! Dar vino într-o clipă și te-așează La masa noastră plină cu tăceri Că azi cafeaua Jacobs mă vrea trează Și salt în valuri aburi de păreri. Sărută-mă pe ochi și pe sprâncene Cu dragostea ce-n inimă
STIHURI (1) de CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383158_a_384487]
-
Ediția nr. 1883 din 26 februarie 2016 Toate Articolele Autorului 1 MARTIE E prima zi de primăvară, Stau brebeneii să răsară, Pe baltă au sosit cocori, Iar câmpu-i plin de bumbușori. Deși e vremea în schimbare Și ziua e un pic mai mare, Mai vezi și petice de nea Pe câte-un deal ori pe-o vâlcea. Ne dăruim toți mărțișoare, Întâia zi e-o sărbătoare, Azi fiecare poartă-n el Un firicel de ghiocel. Ia uite, colo, în ogradă, Până
1 MARTIE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383170_a_384499]
-
fiică și multi fii : Fiindcă mi-a văzut mâhnirea, din Ceruri, Bunul DUMNEZEU "Vedeți fiu", e acest Ruben ! (mă va iubi bărbatul meu !) DOMNUL mi-a dat și pe acesta : Simeon sau "auzire" Sau "ascultare", ca n-aveam (de la bărbat), pic de iubire... Iată : am născut 3 fii...cu Levi ce e "alipire" Poate că bărbatul meu s-o alipi de-a mea iubire... Născându-l apoi pe Iuda (Lăudat Fie DUMNEZEU !) De data asta laude, o să ÎI aduc și eu
DE LA ISAAC LA MOISE. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383164_a_384493]
-
rândul/ Este rugul meu/ Și încă nu m-am gândit/ Ce să fac cu el/ Voi hotărî mâine/ Astăzi sunt plecat cu treburi/ Pe la surori/ Și pe la frați ... Moto-urile fiecărui ciclu sunt inteligent alese, ele exprimând scurgerea timpului în picuri albaștri de suflet, alternanțele sisifice ale ciclurilor vieții, iminența sfârșitului dar și chemarea la judecată, spre dobândirea nemuririi. Rimele iscusite conferă arome clasice microdioramelor lirice de o frumusețe evidentă, iar acolo unde rima lipsește, se intuiește prin ritm și cantabilitate
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383145_a_384474]
-
rând cam în cât timp ,căci s-ar putea să mori de foame pe traseu. - Unde le duceți ? întreabă un lucrător care se urca la volanul unei mașini,să o îmbarce. - În Cipru,la Larnaca ! - Tocmai acolo?! Se odihnesc un pic pe drum ! - Ei, chiar un pic mai mult ,că o să facă o săptămână . O să recupereze ele pe șosele ! „ Deci Cipru este insula .... O săptămână înseamnă mult ,dar nu atât de mult pe cât ar însemna cinci ani la pușcărie ! ” Știa în
VIATA LA PLUS INFINIT (5) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383205_a_384534]
-
s-ar putea să mori de foame pe traseu. - Unde le duceți ? întreabă un lucrător care se urca la volanul unei mașini,să o îmbarce. - În Cipru,la Larnaca ! - Tocmai acolo?! Se odihnesc un pic pe drum ! - Ei, chiar un pic mai mult ,că o să facă o săptămână . O să recupereze ele pe șosele ! „ Deci Cipru este insula .... O săptămână înseamnă mult ,dar nu atât de mult pe cât ar însemna cinci ani la pușcărie ! ” Știa în sinea lui că o să fie bine
VIATA LA PLUS INFINIT (5) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383205_a_384534]
-
motive să stăm împreună, de vrem și încercăm tot ce se poate. Afecțiunea vine mai greu, ea apare într-un cot ce poate încurca cursul firesc al voinței,. Pecetluiește înt-un fel ce doreați să se întâple spre a prinde un pic de curaj și a ajunge mai repede la afluentul încrederii. Când apele încep să se agite și învolburate o iau la vale inundând câmpiile înflorite, vine momentul acela magic în care apropierea înseamnă atingere, mișcarea o formă a dansului de
EXTRAS DIN IZVOARELE DRAGOSTEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383215_a_384544]
-
la pregătit și servit! Viperă afurisită! Sofica a-nceput să plângă cu hohote: --Cu ce sunt eu de vină, dacă m-a strâns în brațe și m-a sărutat? --V-am spus, mă, că este omu’ meu, tatăl băiatului meu? Un pic de respect vreau de la voi. --Ești caraghioasă, șefa, cu gelozia ta stupidă, o repezi Dana. Înțeleg că-l mai iubești, însă nu-ți dai seama că este o lichea de care-și bate joc Umflatul cu ... Citește mai mult 12-Trache
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
la pregătit și servit! Viperă afurisită!Sofica a-nceput să plângă cu hohote:--Cu ce sunt eu de vină, dacă m-a strâns în brațe și m-a sărutat?--V-am spus, mă, că este omu’ meu, tatăl băiatului meu? Un pic de respect vreau de la voi.--Ești caraghioasă, șefa, cu gelozia ta stupidă, o repezi Dana. Înțeleg că-l mai iubești, însă nu-ți dai seama că este o lichea de care-și bate joc Umflatul cu ... XXX. XARTOFUL FIERBINTE, de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
Ce ocară m-a robit? M-am rugat la Dumnezeu. Din porunca-I n-am ieșit, Ori poate l-am supărat Sau poate-am păcătuit. Mi-aduc aminte în fie ce zi De tine Doamne ! De te-am supărat un pic, Răscumpără-mă Prin mâna Ta cea tare ! Referință Bibliografică: Psalm I / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1892, Anul VI, 06 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Constanța Abălașei Donosă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
PSALM I de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383337_a_384666]
-
necaz mare, / Să-i facă multă supărare. Molcom ca peștele tăcea / Iedul cel mic și-n horn ședea, Că frica îl încremenise / Și parcă sufletu-i pierise. Lupul văzând că nu-i nimic / În casă, să-și mai prindă-un pic Foamea, a stat ce a mai stat, / A pierdut vremea și-a plecat. Iedul cel mic iute-a ieșit, / Din horn, și ușa a trântit, Trăgând zăvorul. S-a uitat / Apoi în jur, înspăimântat, Plângându-i pe ceilați doi frați
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
nu-ți place!” O groapă-adâncă, dragii mei, / Era chiar lângă casa ei. La acel loc capra gândea / Și-acolo ea nădăjduia. Nu după multă chibzuială / Zise: „La cadă cu dubală, Cumetre lup! Altfel, nu-i chip! / Așteaptă tu, numai un pic! La treabă cumătriță dragă, / Că ai de lucru! Nu-i de șagă!” Apoi, poalele-n brâu își pune, / Și-ncepe lemne să adune, Ațâtă focul pe-nserate / Și-ncepe a găti bucate: Face sarmale și plachie / Și alivenci cum doar ea
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
e lucru curat la mijloc. Uneori, își spune că e doar o întâmplare. O lună proastă pentru toată lumea. În replică, întreaga suflare se va strădui să facă din Carnaval un triumf: măsura adevăratelor posibilități ale Stațiunii. Va fi, apoi, un pic de zbenguială; capii încă, localnicii așteaptă Serbarea cu aceeași nerăbdare cu care au pornit să caute aur. Semnele nu sunt bune. (CRONICĂ INFAMĂ, Eldoradoă FILOZOFUL. Cred că am început să pricep: materia conține timp; fiecare om și-l consumă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
carnației amintea de eleganța unei statui antice. Clătină Încetișor din cap, scuturându-și cerceii mari din aur. Apoi, cu un gest plin de grație, se așeză pe scaun, lângă dânsul. În mișcare, marginile de jos ale mantiei se deschiseră un pic, lăsând să se Întrezărească strălucirea trupului gol. Fața lui Dante se aprinse. Ceilalți trebuie că surprinseseră și ei acea splendoare, dacă era să te iei după agitația care șerpuia În rândul membrilor Studium-ului. Nici unul dintre mușterii nu părea să fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
pentru a traversa marea vieții, și pe care Încercăm să o capturăm În pânzele noastre. Își Îndreptă privirea spre dansatoarea care tocmai se apropia. — Nec tecum nec sine te, murmură. Poetul mai goli o cupă. Vinul alb și rece, un pic Îndoit cu apă acidulată, Îi oferea la fiecare sorbitură o clipă de odihnă, urmată de reaprinderea unor noi văpăi. — Cum ai interpreta atunci, messer Alighieri, versul acesta? „Vine din văzută formă care se Înțelege“... zise Augustino. Vrei oare să spui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
cu ideea că am ratat pentru totdeauna interviul acela. - De unde știam? Hm... Adevărul, vorba dumitale, este că mai mult simțeam sau, poate, doar speram că o să mă găsești - există o mistică a speranței În fiecare dintre noi, care, cu un pic de perseverență, se poate transforma În convingere de nezdruncinat. Cât privește chestiunea cu Întâmplarea, În locul dumitale aș fi ceva mai rezervat. De regulă, numim expeditiv Întâmplare toate Împrejurările ale căror resorturi cauzale ne scapă pentru că nu le aprofundăm suficient - n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
fiecare lună - Începând cu a doua lună a existenței - câte unei noi perechi? Răspunsul este 144, dar nu el este important și nici modul În care se ajunge la această cifră, fiindcă nu e deloc complicat dacă numeri cu un pic de atenție. Uite: În primele două luni vom avea același număr de perechi - una. În luna a treia sunt deja două, perechea inițială născând o pereche. În a patra vom avea trei: cele două din luna precedentă plus o pereche
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
În derularea experimentului stă În picioare mai convingător decât explicația biblică a puseelor umorale care Îl cutreieră pe Dumnezeul extrem de nervos și de impulsiv al perioadei postgeneză. Parcă ne-am aștepta la un plus de calm ataraxtic și la un pic de mulțumire interioară din parte-I, doar săptămâna creației se Încheiase cu rezultate bune și foarte bune, nu? Sau nu erau chiar atât de bune cât crezuse El Într-o primă instanță, atunci când le acordase exuberant calificativul maxim? Adică, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
recunosc că am jubilat din nou, constatând că nu puține figurau În rândul evenimentelor de care mă ocupasem și eu În buclucașul studiu despre pseudoaccidentele istoriei. Acum Începeam să-i Înțeleg oarecum pe centromani: coincidențele erau frapante și, cu un pic de imaginație, puteau trimite destul de ușor cu gândul la presupunerea că cineva din afară - În speță, eu - intuise adevăratele motive pentru care unele Întâmplări dobândeau subit un curs inexplicabil. În aparență, cel puțin. Orgoliul profesional Îmi era satisfăcut, dar numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Legătură este puțin spus. - Vrei cumva să insinuezi că În subterană noi căutam mormântul acelui Corbu sau o bazaconie similară? - Dacă mă lași să vorbesc, o să afli chiar și ce vreau să zic, nu numai ce vreau să insinuez. Un pic de răbdare și ceva mai puțin tutun, dacă se poate: dăunează... Personajul descindea dintr-o familie de mari agrarieni, moștenitor, Între altele, al moșiei Corbeanca, una dintre cele mai Întinse proprietăți funciare din România - câteva mii de hectare de teren
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
rezultate Înseamnă, de fapt, nici un rezultat. Deșteptul de unchiul Noel, s-a trezit hodoronc-tronc autorul de romane polițiste dintr-Însul! Adică, de ce să notăm noi clar și frumos numărul de cont și parola alături, când putem complica totul cu un pic de mister rebusist!? Așa, pentru culoare locală... Păi, să nu-ți blestemi zilele și arborele genealogic Împodobit cu asemenea specimene detestabile? Văzută din afară, supărarea Evelinei avea În ea ceva comic, dar probabil doar văzută din afară. Ce era În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
văzut vreodată pe acest cineva? Ți-a cerut vreodată cartela ca să intre În cameră? - Nu... M-am gândit că o face În lipsa mea, am și apreciat discreția, dar... Nici un „dar”; până la urmă, am Înțeles. Cam greu, cam târziu și fără pic de voie bună. - Să ascunzi un pistol În saltea și să crezi că se află În siguranță, e mai mult decât naivitate, e gândire de academician, iartă-mă că trebuie să ți-o spun. Nu-mi plăcea ceea ce auzeam; Înclinam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
cunoști măcar În linii mari. Ești mulțumit? Nu-mi răspunde, sunt sigură că nu: vrei detalii, vrei să știi exact despre ce e vorba, cu dovezi și argumente, cu documente, acte și ștampile de la primărie... O să le ai, Încă un pic de răbdare până mă-ntorc, nu mai e mult, da? Ca să mă-ntorc trebuie Însă, În prealabil, să plec, dacă Înțelegi ce vreau să spun. Dacă nu, te ajut: am nevoie să rămân câteva minute singură, vreau să mă schimb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
eternă a pieptului. Dacă ți-ai da jos veșmântul de domn ce-l îmbraci, și-ai lua altul mai slab și mai prost croit, de unde-aș mai ști eu ce hram porți? — Forma gingașă a mâinilor, degetele rotunde și un pic boante, din cauza obiceiului de a bate darabana când ascultă jalbele supușilor, barba îngrijită, urechile puțin depărtate de cap, gata să prindă orice zvon, pieptul cam mic, da-n care bate-o inimă curată, suava boltire a burții în care n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
-mpinge? Domnul, cuvioase părinte - răspunse cu smerenie Laura. — Doamne - ridică privirea spre tavan Metodiu - dacă Tu ai împins-o-ncoace să ne-ncerci, du-o mai repede, căci, iată, Doamne, rezistăm întru slava Ta. — Ba mai ține-mă, Doamne, un pic, cât să mă pot mărturisi lor - înălță ochii impozanta femeie. — Nu te putem spovedi, căci ești într-altă credință - zise Metodiu. Tocmai de aceea, preacuvioase părinte - făcu Laura. V-am văzut de cum ați suit că nu sunteți iezuiți. N-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]