3,039 matches
-
și biserici pe întreg cuprinsul țării, care vor deveni în timp centre de cultură prin activitatea copiștilor și caligrafilor, precum și prin crearea școlii de pictură religioasă și activitatea zugravilor acestora. În 1401, mitropolitul Țării Românești primește titlul de "„exarh al plaiurilor”", având astfel jurisdicție și asupra credincioșilor din Ardeal. În timp ce organiza țara, Mircea a fondat și alianțe solide pentru a-și mări șansele de a păstra independența țării. A păstrat relații strânse cu Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei, bazate pe interesul
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
cârma țării vor ajunge și boieri ori vlăstare înstărite. Astfel, pentru a împroprietări mănăstiri, Mircea e nevoit să cumpere terenuri de la boieri. "Vămile" erau percepute în târguri ("de târg" sau "de trecere"), la vadurile Dunării, la munte (numite și "de plai"), și la graniță. Domnul avea dreptul să acorde scutiri sau să le concesioneze. Vama era plătită în bani sau în natură, iar boierii garantau cu averea lor că acest lucru se întâmpla cu strictețe. "Birul" era principalul impozit perceput de
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
1401, după care în scaunul argeșean i-a urmat Teodor. Ca urmare a acordului din 1396 dintre Ungaria și Patriarhie, pe fondul unei relaxări confesionale și a unei creșteri a pericolului otoman, mitropolitul de Argeș primește titlul de „exarh al plaiurilor”, urmând a păstori și ținuturile românești de peste munți. Cea mai importantă ctitorie a lui Mircea este mănăstirea de la Cozia, ce poartă hramul Sfânta Treime. Aceasta cuprinde caracterele arhitectonice ale școlii sârbești din Valea Moravei și păstrează în bună parte vechile
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
1850 a fost construită Catedrala Arhanghelii Mihail și Gavriil, pe locul vechii biserici de lemn, ridicată în 1785. În 1857 în Cahul a lucrat câteva luni ca judecător clasicul culturii românești, savantul cu renume mondial - Bogdan Petriceicu Hașdeu. Îndrăgind acest plai, va scrie mai târziu despre locul acesta, despre râul Prut și orașul Cahul, admirând vitejia și înțelepciunea localnicilor. În același an a sosit la Cahul pentru câteva zile istoricul și lingvistul român Mihail Kogălniceanu. În 1902 populațiunea orașului era de
Cahul () [Corola-website/Science/297402_a_298731]
-
exclusiv scrisului. Apreciat în egală măsură atât de critica literară, cât și de publicul larg, reușește să impresioneze și prin personalitatea sa nonconformistă. Are rubrici în "România literară", "Ziarul de Iași" și în "Suplimentul de cultură", a scris în revista "Plai cu boi", dă interviuri în revistele mondene, participă la discuții pe Internet. Debut cu poezii în revista "Luceafărul", debut editorial cu două volume, ambele publicate în 1970, "Versuri" și "Detectivul Arthur". Poemele sale au fost incluse în antologii din România
Emil Brumaru () [Corola-website/Science/297580_a_298909]
-
intensă, procesele de versant foarte active : în lungul principalelor văi apare un nou uluc depresionar: Voinești-Aluniș-Vulcana-Pucioasa-Vișinești-Sultanu-Valea Lungă. Subcarpații externi, formați din depozite miopliocene, mai puțin dure, formează o treaptă mai coborâtă și relativ mai uniformă de unde și denumirea frecventă de plaiuri (Plaiul Măgurei, Plaiul Cărpiniș etc ). Sinclinalele și anticlinalele sunt acoperite de o cuvertură groasă de pietrișuri și nisipuri în care apele au sculptat un șir de depresiuni (Doicești, Ocnița, Iedera-Moreni). Față de zona de câmpie din sud, dealurile subcarpatice se termină
Județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/296657_a_297986]
-
procesele de versant foarte active : în lungul principalelor văi apare un nou uluc depresionar: Voinești-Aluniș-Vulcana-Pucioasa-Vișinești-Sultanu-Valea Lungă. Subcarpații externi, formați din depozite miopliocene, mai puțin dure, formează o treaptă mai coborâtă și relativ mai uniformă de unde și denumirea frecventă de plaiuri (Plaiul Măgurei, Plaiul Cărpiniș etc ). Sinclinalele și anticlinalele sunt acoperite de o cuvertură groasă de pietrișuri și nisipuri în care apele au sculptat un șir de depresiuni (Doicești, Ocnița, Iedera-Moreni). Față de zona de câmpie din sud, dealurile subcarpatice se termină prin
Județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/296657_a_297986]
-
versant foarte active : în lungul principalelor văi apare un nou uluc depresionar: Voinești-Aluniș-Vulcana-Pucioasa-Vișinești-Sultanu-Valea Lungă. Subcarpații externi, formați din depozite miopliocene, mai puțin dure, formează o treaptă mai coborâtă și relativ mai uniformă de unde și denumirea frecventă de plaiuri (Plaiul Măgurei, Plaiul Cărpiniș etc ). Sinclinalele și anticlinalele sunt acoperite de o cuvertură groasă de pietrișuri și nisipuri în care apele au sculptat un șir de depresiuni (Doicești, Ocnița, Iedera-Moreni). Față de zona de câmpie din sud, dealurile subcarpatice se termină prin denivelări de
Județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/296657_a_297986]
-
postliceal și tehnic de maiștri erau inscriși 1.527 de cursanți. În prezent, în Gorj există peste 30 de licee, grupuri școlare și industriale și colegii. Gorjul beneficiază de un Plan Local de Acțiune pentru Dezvoltarea Învățământului Profesional și Tehnic (PLAI), un „document de planificare strategică aofertei de formare profesională prin învățământ profesional și tehnic în perspectiva anului 2013”. Conducerea Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Gorj vrea să creeze, pentru 2012-2013, o rețea școlară bine organizată. Acțiunile pe care ISJ Gorj vrea
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
slujba lui Glogoveanu intrând în rândurile pandurilor - armată cu obligații semipermanente - și participă la războiul ruso-turc din 1806 - 1812, recompensat de oficialitățile ruse cu ordinul de cavalerie Ordinul Vladimir, clasa a III-a. În 1806 a fost numit vătaf de plai la Cloșani, adică administrator al unui district de munte, funcție pe care o va deține până în 1820. În perioada 14 iunie-26 decembrie 1814 a efectuat o călătorie la Viena, în perioada Congresului de Pace de la Viena (1814-1815), pentru a lichida
Tudor Vladimirescu () [Corola-website/Science/298248_a_299577]
-
O viață atât de rodnică în virtuți și fapte bune merită însă răsplata, și Dumnezeu se grăbi să-și răsplătească sluga Sa credincioasă. Într-adevăr, Sfântul Anton se îmbolnăvi de hidropizie, iar la 13 iunie 1231, își luă zborul spre plaiurile cele veșnice, la vârsta de 36 de ani. Moartea i-a fost luminată de arătarea Domnului Cristos și a Maicii Sale, care au venit să-l mângâie și să-i ducă în cer sufletul. Chiliuța în care s-a întâmplat
Anton de Padova () [Corola-website/Science/298325_a_299654]
-
cu funduri de vioară, / peste gresii, peste zale de bicaz», cu apele în «chiote albastre de pandur», dând «buzna-n dimineți / cu spinări sbârlite de mistreți / și lichide vulpi de aur pur», cu suiș de «rai pe un picior de plai, / ca să vină heruvimi să-și moaie-n rouă / nufărul călcâiului bălai», cu munții arzându-și «rărunchii în uzină», cu «codri-adânci și câmpul cu tarlale», ducându-se pe căi ferate, la orașe, «ca să lingă cerul, cu furnale, / pântec de cuptoare să
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
mănăstirii Târgoviște. Atunci, Ilinca Cioroboreanca cu fiii ei, Dumitru și Mihai, vând lui Barbu Capital Căluțoiu o parte din moșia din Cioroboreni. Această moșie se învecinează cu moșia Vînjului, o localitate în care își află «casele și acareturile» căpitanul de plai Barbu Căluțoiu. Din document reiese că Vînju Mare era, în 1772, o localitate deja constituită și suficient de puternică să fie cel puțin cea mai influentă a plaiului Blahnița, dacă nu chiar reședința acestuia. Pe aceste meleaguri au existat suprafețe
Vânju Mare () [Corola-website/Science/297201_a_298530]
-
Vînjului, o localitate în care își află «casele și acareturile» căpitanul de plai Barbu Căluțoiu. Din document reiese că Vînju Mare era, în 1772, o localitate deja constituită și suficient de puternică să fie cel puțin cea mai influentă a plaiului Blahnița, dacă nu chiar reședința acestuia. Pe aceste meleaguri au existat suprafețe întinse de păduri, detașându-se ca pondere ulmul. Se presupune că însăși denumirea localității ar proveni din limbajul popular din cuvântul "gâju", care, prin latinizare, ar fi devenit
Vânju Mare () [Corola-website/Science/297201_a_298530]
-
Mihai Cantacuzino, în schimbul sumei de 700 de taleri. Acesta a deschis o ocnă de sare pe Valea Verde în 1688. În 1713, spătarul a donat moșia sa mănăstirii Colțea. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Slănicul era comună urbană, reședința plaiului Vărbilău din județul Prahova, fiind format din două părți: Groșani (partea de nord) și Prăjani (partea de sud), având în total 4488 de locuitori. În oraș erau o școală înființată în 1855 și 5 biserici ortodoxe — una fondată în Groșani
Slănic () [Corola-website/Science/297199_a_298528]
-
an - Dicționar” (1997), asociază numele de Dragobete cu un personaj din mitologia populară românească: „zeu tânăr al Panteonului autohton cu dată fixă de celebrare în același sat, dar variabilă de la zonă la zonă (...), patron al dragostei și bunei dispoziții pe plaiurile românești”, fiind identificat cu „Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, și cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă”. Autorul oferă detalii despre familia acestuia, numindu-l „fiu al Babei Dochia și cumnat cu eroul vegetațional Lăzărică”. Dicționarul menționează (în plan
Dragobete () [Corola-website/Science/298169_a_299498]
-
Costinescu, ultimul deținând și o fabrică de văr hidraulic. De asemenea, în ianuarie 1892 a fost deschisă și o fabrică de cuie de fier, care avea 45 de angajați, români și germani. Din punct de vedere administrativ, comuna era reședința plaiului Peleșul din județul Prahova. În 1925, Anuarul Socec consemnează că Sinaia avea sistem de canalizare și apă curentă, alimentată din izvoarele Peleșului și Vânturișului, precum și o uzină hidroelectrica de 1500 de cai-putere care alimenta sistemul de iluminat public electric. Spre
Sinaia () [Corola-website/Science/296714_a_298043]
-
în Masivul Bucegi, pe râul Ialomița, în spatele barajului Bolboci, cu un volum util de 17,9 milioane m³, față de volumul inițial de 19,4 milioane m³. În lacul Bolboci se varsă și râurile: Blana, Nucet (ambele pe stânga), Bolboci și Plaiul Mircii (pe dreapta). Cabana Bolboci se află pe malul lacului și a fost construită în 1928. Până în 1971 putea fi folosită doar vara, pentru ca nu avea sobă și nu era acoperită cu tablă. Este la o distanță de 8 km
Lacul Bolboci () [Corola-website/Science/317214_a_318543]
-
outremer) cald și transparent". Pe Kimon Loghi l-a criticat că nu surprinde în cromatica proprie coloritul caracteristic României, pe Ștefan Popescu l-a catalogat a fi "cântărețul român al Bretaniei" prin faptul că acesta a adus un colorit străin plaiurilor românești și pe de altă parte, a combătut servilismul pe care unii pictori români cum au fost Constantin Pascali, Dimitrie Serafim, Emanoil Bardasare, Constantin Aricescu, Costin Petrescu sau Ludovic Bassarab, l-au manifestat pentru o artă modernă și nepotrivită culturii
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
umblat în lumea largă n-am găsit nici un colțișor, cât de mic, în care m-aș fi simțit în stare să-mi trăiesc bătrânețile. Se amăgește cel care crede că va mai găsi undeva pe pământ un loc comparabil cu plaiul său natal. Bucovina nu are asemănare, este o zidire biblică. Adorația mea pentru acest colț de țară românească este comparabilă cu adorația pentru divinitate. După edificarea sfintei biserici, vreau să pun bazele unei activități care să țină seama de frumusețile
Biserica Izvorul Tămăduirii din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/316654_a_317983]
-
și a creșterii amenințării dinspre Imperiul Otoman, regalitatea maghiară a ridicat un sistem de fortificații în Transilvania, sistem care se extindea și în partea de sud-vest a actualului județ Sălaj. Din acest sistem făcea parte și , ridicată pe dealul numit „Plai”, la poalele Munților Plopiș, nu departe de satul Sub Cetate. Cetatea a fost construită cu scopul de a apăra regiunea sud-vestică dinspre direcția Nușfalău - Zăuan - Ip. Edificarea ei a fost favorizată de existență posibilității de construire pe vârful dealului Plai
Cetatea Valcău () [Corola-website/Science/315033_a_316362]
-
Plai”, la poalele Munților Plopiș, nu departe de satul Sub Cetate. Cetatea a fost construită cu scopul de a apăra regiunea sud-vestică dinspre direcția Nușfalău - Zăuan - Ip. Edificarea ei a fost favorizată de existență posibilității de construire pe vârful dealului Plai, care este mărginit în partea de est de albia râului Barcău. Apele Barcăului au înlocuit sântul de apărare, obligatoriu pentru apărarea unei cetăți. În secolul al XV-lea cetatea Valcău stăpânea întreaga regiune sudică a comitatului Crasna și apăra zona
Cetatea Valcău () [Corola-website/Science/315033_a_316362]
-
în timpul Primului Război Mondial. Victimele acelor lupte - aparținând ambelor părți beligerante, sunt înmormântate într-un cimitir militar situat în acest loc și clasificat ca monument istoric. Pasul, care unește comunele Vama Buzăului și Cerașu din Țara Bârsei respectiv Muntenia, este situat între "Plaiul Boncuței" - situat la vest și muntele Tătaru Mare (1476 m) la est., pe cumpăna apelor dintre Buzău și Teleajen. Relieful - mai puțin accidentat (un plai cu forme domoale, acoperit de fânețe și pășuni) face ca parcursul să fie ușor accesibil
Pasul Tabla Buții () [Corola-website/Science/315277_a_316606]
-
care unește comunele Vama Buzăului și Cerașu din Țara Bârsei respectiv Muntenia, este situat între "Plaiul Boncuței" - situat la vest și muntele Tătaru Mare (1476 m) la est., pe cumpăna apelor dintre Buzău și Teleajen. Relieful - mai puțin accidentat (un plai cu forme domoale, acoperit de fânețe și pășuni) face ca parcursul să fie ușor accesibil. Cele mai apropiate stații de cale ferată sunt la Întorsura Buzăului și Măneciu pe liniile ferate secundare 403 respectiv 304. În apropiere se găsesc pasurile
Pasul Tabla Buții () [Corola-website/Science/315277_a_316606]
-
aici pe Vasile Băncilă (1897-1979), Ionel Gherea, Anton Dumitriu (1905-1992) și Ștefan Lupașcu (1900-1988). Vasile Băncilă a scris două comentarii importante despre Blaga și Radulescu-Motru, și a dat o replică valabilă la "Spațiul mioritic" al lui Blaga, numit de asemenea „plai”, opunând ceea ce Băncilă a numit "Spațiul Bărăganului". Cartea lui Blaga a susținut că categoria inconștientă a spațiului ce operează în matricea stilistică românească este „spațiul asemenea unui val”, o alternare de suișuri și coborâșuri, ca o sinusoidă. Numele „mioritic” vine
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]