31,059 matches
-
muzical infinit proliferant") și plastică edificiu de imagini, țesătură de corespondențe și armonie a nuanțelor complementare. A crea distanțe între imagini, a da acestora volume și relief înseamnă a găsi arhitectura care să rețină mișcarea. Un concurs de proprietăți muzicale, plastice și arhitectonice realizează compoziția. Romanul Matei Iliescu (1970), Didactica nova din volumul de Proze (1971), nuvela O singură vârstă (1975) cu scriitorul Alphonse și reluarea jurnalului din Ocheanul întors (1977) sunt, în fond, variante la un autoportret. Convergențe biografice ale
O iubire de altădată by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9449_a_10774]
-
are în păstrare le declară, în termen de 15 zile, organelor locale financiare, care preiau bunurile pentru valorificare. Bunurile încredințate spre păstrare nu pot fi folosite în nici un mod. Articolul 205 Lucrările de artă din creația proprie curentă a artiștilor plastici profesioniști sau amatori pot fi scoase din țară, în condițiile și cu aprobările prevăzute de lege, pentru organizarea unor expoziții cu sau fără vînzare, fără garantarea plății taxelor vamale. Pentru bunurile admise a fi scoase din țară și care nu
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
caracteristicile cele mai apropiate, care au preț intern cu amănuntul. Dacă valoarea în vama nu poate fi stabilită prin asimilare, persoanele fizice vor prezenta evaluări efectuate de unitățile de vînzare a mărfurilor în consignație, unitățile de anticariat sau ale Fondului Plastic, după caz. Valoarea în vama a bunurilor scoase din țară pentru care taxele vamale se plătesc în valută reprezintă prețul bunurilor prevăzut în facturile sau bonurile de cumpărare, cînd acesta este exprimat în valută sau prețul de cumpărare în lei
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
Pavel Șușară Cunoscut în special ca pictor al Grădinilor suspendate, Ion Gheorghiu și-a restrîns, în anii '90, meditațiile și investigațiile plastice în jurul lui Arcimboldo. Aparent, și-a mutat interesul de pe spectacolul lumii, în general, pe cel restrîns al lumii artificiale, așa cum a fost ea imaginată de celbrul pictor de la curtea lui Rudolf al II-lea. Privită, însă, în stricta sa logică
Gheorghiu și Arcimboldo by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9480_a_10805]
-
o luciditate și un spirit analitic ieșite din comun, și o particulară sensibilitate la ceremonialul baroc al culorii. Dacă în Grădini disponibilitatea sa analitică viza intimitatea materiei, structurile inaparente ale mineralului, vegetalului și biologicului, formelelor celulare și embrionare, în glosele plastice pe marginea lui Arcimboldo el ia în stăpînire o lume deja organizată filosofic, cromatic și formal. Dar comportamentul său artistic nu suferă nici o modificare de fond. În Grădini pictorul experimenta deja, în abstract, tehnica apropierii de Arcimboldo, cum în formele
Gheorghiu și Arcimboldo by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9480_a_10805]
-
și etericul. Și în același registru sunt descrise toate celelalte elemente. Acest nivel al decriptării și ordonării lumii, cel al contemplației globale, se suprapune, însă, unuia particular, al analizei semantice și textuale. Obiectul său este limbajul, în general, și limbajul plastic, în particular. Întregul univers imagistic este, astfel, o demonstrație privind natura convențională a informației vizuale, dar și o denunțare a instabilității și a iluziei percepțiilor. Portretele, sume de imagini reductibile, restituie individul regnului, elementul categoriei și devin noțiuni care transcend
Gheorghiu și Arcimboldo by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9480_a_10805]
-
instabilității și a iluziei percepțiilor. Portretele, sume de imagini reductibile, restituie individul regnului, elementul categoriei și devin noțiuni care transcend cadrul particular al formelor, fie ele vegetale, animale sau minerale. Imaginarul arcimboldesc ajunge, în felul acesta, o friză de concepte plastice, mărturie a unei vocații integratoare, dar și o formă de a sancționa labilitatea privirii. Pentru că imaginea, așa cum o percepem noi, este un permanent joc al relativităților, oscilație perpetuă între parte și întreg. În funcție de distanță și de interes, fondul și obiectul
Gheorghiu și Arcimboldo by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9480_a_10805]
-
structură și solidari în percepția lumii. Și dacă n-ar fi riscantă, în mod cert ar fi adevărată afirmația că spiritul lui Arcimboldo a intrat într-un nou ciclu sub identitatea lui Ion Gheorghiu. Pentru că Gheorghiu nu doar îl decodifică plastic pe Arcimboldo, ci îi și prelungește viziunea și ridică vălul infinitelor sale precauții. El deconspiră faptul că în spatele întregului eșafodaj ceremonial, conceptual și lingvistic se găsește, în deplinătatea sa, Pictorul. Urmărind o schemă simplă și, inevitabil, simplificatoare, ar putea fi
Gheorghiu și Arcimboldo by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9480_a_10805]
-
că în spatele întregului eșafodaj ceremonial, conceptual și lingvistic se găsește, în deplinătatea sa, Pictorul. Urmărind o schemă simplă și, inevitabil, simplificatoare, ar putea fi sugerate trei momente ale intervenției în imaginarul arcimboldesc și în mecanismul intim al construcției formelor sale plastice. Ele sunt: 1. denarativizarea, 2. disoluția și 3. abstractizarea. În prima etapă, Ion Gheorghiu suprimă identitatea formelor integrate în portretele lui Arcimboldo; pești, animale, păsări, obiecte de recuzită și tot ceea ce înseamnă imagine descifrabilă se transformă în pete și în
Gheorghiu și Arcimboldo by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9480_a_10805]
-
congres al acesteia, despre cîțiva mistici străini, "scrisori din Paris", precum și poeme. După întoarcerea în țară, numele i se regăsește, în 1928, mai întîi în "Gîndirea", căreia va continua să-i dea, pînă în 1933, versuri, cronici literare, dramatice și plastice, precum și în "Convorbiri literare" și "Curentul". În ianuarie 1929 începe să publice în "Cuvîntul", intervenind în polemica iscată în jurul datei sărbătorii pascale. Devenit, probabil, redactor al ziarului condus de Nae Ionescu, inserează în paginile lui versuri, proză, eseuri, reportaje, comentarii
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
între 1923 și 1928, în "Buletinul Asociației Studenților Creștini", apoi, în participarea sa la campania de combatere a deciziei sinodale în legătură cu data sărbătorii pascale, o serie de articole, cu care debutează, de altminteri, la "Cuvîntul"20. La fel, în cronicile plastice (de pildă, cele consacrate lui Brâncuși și lui Mac Constantinescu 21), literare și dramatice (îndeosebi în cele dedicate volumului Joc secund, al lui Ion Barbu, pieselor Cruciada copiilor, a lui Lucian Blaga, și Fata ursului, a lui Vasile Voiculescu), în
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
Pavel Șușară Arta plastică din Basarabia a început să fie, după 1990, un fenomen din ce în ce mai prezent în spațiul cultural românesc. Schimburile oficiale, acțiunile comune la nivel de uniuni de creație sau de filiale regionale, expozițiile individuale și integrarea unor studenți basarabeni în sistemul de
Ieșirea din haos - artiști basarabeni by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9506_a_10831]
-
pe pâine. Devitalizat, edentat, cu un aer de iremediabilă deprimare întipărit pe chip, Funar nu mai e nici măcar fantoma care se imagina candidat la președinția țării, a cărui alchimie politică se rezuma la sorbirea apei chioare din paharele tricolore de plastic. Condamnarea la extincție a PRM-ului e dovedită de migrația masivă de parlamentari spre câmpii mai mănoase. Distanța enormă dintre ceea ce Vadim pretinde a fi și ceea ce este în viața de zi cu zi i-a îndepărtat și pe puținii
Cocoșii de tablă ruginită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9536_a_10861]
-
de acțiune cu eroi solitari, dintr-o violență care încarcă bateriile și către care nu se întinde nici un deget acuzator de moralist. Am crezut întotdeauna că Tarantino duce pînă la ultimele consecințe în film ceea ce Andy Warhol realiza în arta plastică, prezentînd vedetele hollywoodiene în "pozele" unor atitudini languroase cu farmecul acrilic, sfumato cu care trăiesc pe peliculă și în mințile noastre. The Street of Broken Dreams îl înfățișează pe James Dean învelit într-un pardesiu subțire, fin plimbîndu-se prin ploaie
On the Road cu Tarantino by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9551_a_10876]
-
scoate basma curată pe Ion Iliescu și pentru a i se proteja complicii mai mult sau mai puțin vizibili, mi-am reactualizat involuntar cealaltă venire a minerilor, cea din 1999. Textul care urmează a fost scris atunci, în fața panicii artiștilor plastici din Pangrati, puși, fără voia lor, în fața situației de a-i aștepta pe mineri să vină la televiziune și să facă ceea ce știau ei cel mai bine: să bată, să devasteze, să răspîndescă durere, spaimă și oroare, adică, să mai
Marșul spre București și fuga din atelier by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9553_a_10878]
-
pentru o sporită eficiență a manipulării sale și a plasării mai comode în cinicele scenarii ale luptei de clasă, muncitorul, ca individ și ca grup social, a fost introdus de către mașina de propagandă în iconografia obligatorie a tuturor artelor. Artistul plastic, ale cărui repere sînt exclusiv vizuale, a fost, poate, în această perspectivă, cel mai traumatizat, cel mai vulnerabil la o ipotetică judecată a compromisului, dar și martorul cel mai lucid al tragediei colective și al impasului individual. Din anii cincizeci
Marșul spre București și fuga din atelier by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9553_a_10878]
-
și tragică) sînt în pragul de a făuri în România, pentru ani grei de acum înainte, chiar zorii istoriei; adică o variantă originală a comunei primitive. Unde este locul artei în aceste împrejurări și ce mai poate spune o cronică plastică? Răspunsul îl dau chiar unii artiști care au atelierele pe Str. Pangrati, lîngă sediul Televiziunii. înspăimîntați de ce au pățit în episoadele trecute ale confruntărilor de la Televiziune, cînd atelierele le-au fost devastate și multe lucrări distruse iremediabil, ei își împachetează
Marșul spre București și fuga din atelier by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9553_a_10878]
-
și de pe reverie pe scrutarea severă a unei existențe precare tocmai se consumă acum prin părăsirea parțială a consacratelor forme simbolice în beneficiul experiențelor și al practicilor neconvenționale. Activ ca prezență socială și responsabil din punct de vedere moral, artistul plastic iese decis din atelier, abandonează sala de expoziții sau, în cel mai bun caz, îi schimbă fizionomia obișnuită, și vine în stradă, recuperează spații uitate sau compromise, polemizează direct sau indirect cu muzeul și cu spiritul academic. Aceste mutații importante
Artistul a ieșit în stradă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9571_a_10896]
-
de o piață specializată și de mecanismele ei economice, a fost înlocuit parțial cu formele spectaculare sau cu acțiunile fără scopuri determinate. Acest produs nu se mai poate vinde și nici cumpăra pentru că el nu mai există ca obiect. Artistul plastic a îmbrăcat, într-un fel, haina actorului, dar a unuia care își joacă propriul său scenariu, își reproduce propriile idei și refuză proiectului său orice finalitate. El renunță la materialele sale consacrate, renunță la suporturile cunoscute, se apleacă spre realitatea
Artistul a ieșit în stradă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9571_a_10896]
-
Reporter, Vremea, Vitrina literară, Azi, Rampa, Universul literar, L'Indépendence Roumaine, România literară etc.) își face o amplă educație de jurnalist, cu articole social-politice și culturale, note ocazionale, reportaje, interviuri, însemnări de jurnal, anchete, recenzii, eseuri, cronici literare, teatrale, muzicale, plastice, cinematografice etc.1 În acest loc e vorba de accepția încetățenită a gazetăriei, aceea cu un impact mai cuprinzător și mai aproape de viața cea de toate zilele. Eseurile problematice și de critică literară (inclusiv recenzia, cronica, studiul, comentariul) constituie un
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
cu decupaj cinematografic, amplificînd latura de om de film - de cuvînt și imagine - a lui McDonagh. Viteza cu care se animă planul doi și trei, cu care narează, mai departe, sau comentează cu corpurile tinerii din "insectar" întîmplările protagoniștilor dezvoltă, plastic, o poveste vizuală foarte puternică. Trupuri de tineri, oricînd posibile victime pentru creiere bolnave, pentru crime oribile, pentru acte de terorism nemiloase, palpită, freamătă la vedere, în căsuțe bine delimitate. Insectarul imaginat de Radu Afrim și Cosmin Florea devine un
înapoi, la literatură! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8037_a_9362]
-
seama de orchestră, ci numai de dirijor. A fost deci o șansă să pot asculta Maeștrii cântăreți din sală. Regia Katharinei Wagner plasează acțiunea piesei în prezent și se concentrează exclusiv asupra discursului despre artă, mutându-l în domeniul artelor plastice, pentru a demonstra că lupta dintre modernism și "canon" se dă și în afara muzicii. Înfruntarea are loc între un Sixtus Beckmesser admirator al peisajelor idilice cu vechiul Nürnberg (interpretat cu vervă și "mușcător" de baritonul Michael Volle) și un Walther
La Bayreuth, cu "maeștrii cântăreți" în adidași by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/8038_a_9363]
-
premiul german pentru televiziune "Bambi"), Stolzing pleacă împreună cu Eva, lăsând loc unui Sachs cu alură de Hitler, care își cântă discursul despre meritele maeștrilor întru păstrarea identității germane stând smirnă între statuile lui Goethe și Schiller, sculptate în stilul artei plastice naziste. Asta, după ce dăduse în prealabil foc regizorilor moderniști ai piesei (macabră autoironie), pe sunetele choralului Wach' auf . Deși prezentarea unui Sachs hitlerist nu e ceva nou (s-a folosit de ea și Hans Neuenfels, în 1994, la Stuttgart), e
La Bayreuth, cu "maeștrii cântăreți" în adidași by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/8038_a_9363]
-
nostru cu lumea s-a redus precumpănitor la tipul de vigilență promptă a orientării pragmatice. Totul e să posezi un fler cît mai ager în cîntărirea rapidă a situațiilor vieții, și, în fața unei asemenea constrîngeri, orice moft privitor la cultura plastică a ochiului omenesc este o povară amintind de gărgăunii serbezi ai dascălilor de desen. Căci trebuie să suferi de o debilitate gravă dacă te mai poți încăpățîna, în lumea mașinilor, a mecanismelor și rutinelor zilnice, să-ți mai păstrezi vie
Privirea oarbă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7727_a_9052]
-
care ni se cere să privim un tablou. Atunci se petrece ireparabilul. Căci, chiar dacă am avea deschiderea de pîlnie a unui ochi polifemic, tot nu am reuși să scăpăm de senzația usturătoare că, în spatele pupilei noastre, lipsește acea minimă cultură plastică fără de care substanța unui tablou rămîne un tărîm ascuns. Un ochi nu vede decît ceea ce mintea din spatele lui a învățat de-a lungul timpului să vadă. Iar cînd mintea e tabula rasa, ochiul se comportă ca o arcadă oarbă. Forma
Privirea oarbă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7727_a_9052]