7,468 matches
-
recuperează, cu un atent gest al memoriei, toate faptele rătăcite în structurile verticale și le reașează în construcții orizontale, nimic nefiind în pierdere, ci, mai mult, într-o stratificare sufletească mult mai solidă, mai stabilă. E multă contorsiune în spiritul poetei, mereu e la graniță, mereu (bună sintagma „Sfatul vameșului”, titlul celui de-ai doilea fascicol poetic al volumul), se retrage, își asumă singurătatea, falsă într-un fel, de vreme ce acolo, unde „cobor în mine ca-ntr-o catedrală de liniști,/ Pașii
POEZIA ÎN FORMĂ PURĂ SAU TRATAT DE FALSĂ SINGURĂTATE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352186_a_353515]
-
drumul celor aleși să călătorească în propriul eu, să-și întâlnească rostul și destinul. Îmi atrage atenția scrisul Cristinei Emanuela Dascălu. Clar, în complicarea lui propusă de temă. Supus, cu grijă, unei stări calofile, acordate cuvântului pur, curat, propriu românesc. Poeta găsește lexicul grav, cel adecvat stării contemplative, ritualului de întoarcere spre sine. Versul e bine situat prozodic, cu reușite ale unui ritm interior care face lectura plăcută. Poate și faptul că acest tip de confesiune presupune sinceritate, obligă autorul să
POEZIA ÎN FORMĂ PURĂ SAU TRATAT DE FALSĂ SINGURĂTATE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352186_a_353515]
-
ca om, rupt de poema sa. S-ar putea să crezi că e o tehnică, pe care autorul doar o produce, din talent, inspirație ori bună mânuire prozodică. Mi s-a întâmplat, uneori. Nu și acum, din fericire. Cred că poeta noastră va sfârși tot ca poetă. „Vine ora spre tine/ Vine să-ți bată, să-ți spună/ Când imposibilul/ Cu posibilul au frontieră comună” (Sfatul vameșului). * Cristina Emanela Dascălu, Adrorabila fiara (poezie), ed. Cigarux Referință Bibliografică: Poezia în formă pură
POEZIA ÎN FORMĂ PURĂ SAU TRATAT DE FALSĂ SINGURĂTATE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352186_a_353515]
-
cât și din volumele tipărite cu scrierile mele, am promis că voi realiza o antologie cu mai mulți autori din zona noastră, a comunei Bunești sau apropiați de această zonă. Astfel mi-am dorit să reamintesc că; Elena ANDRIEȘ, supranumită poeta de la Rădășeni își are originile în satul Petia, fiind verișoara mea primară. Doamna Felicia Niculina LĂMĂȘANU este născută în satul Petia. Prin intermediul bibliotecarului Ioan ȘTEFAN am descoperit un alt talent local, pe domnul Dumitru VIZITEU. Am câteva nume din zona
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 16 AUGUST 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1324 din 16 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352172_a_353501]
-
Sucevei cu care am colaborat pe NET la realizarea unor antologii, fiind vorba de doamna profesor inginer Simina Silvia ȘCLADAN, jandarmul poet Ovidiu DONISĂ și fotograful Violeta Sabina LAZĂR din Pașcani. Am reușit să includ în această antologie și pe poeta, pictorița și graficiana Constanța ABĂLAȘEI-DONOSĂ din Brăila și inginera poetă Carmen SIMION din Pașcani. Nu am vrut să lipsească din volum tânăra juristă Veronica ȘTEFAN care am speranța că va deveni o recunoscută poetă ce va încânta cititorul cu scrierile
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 16 AUGUST 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1324 din 16 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352172_a_353501]
-
includ în această antologie și pe poeta, pictorița și graficiana Constanța ABĂLAȘEI-DONOSĂ din Brăila și inginera poetă Carmen SIMION din Pașcani. Nu am vrut să lipsească din volum tânăra juristă Veronica ȘTEFAN care am speranța că va deveni o recunoscută poetă ce va încânta cititorul cu scrierile sale. Pentru a întregi cumva lista cu cei incluși în antologie a binevoit să accepte intrarea și domnul inginer Todirel CĂLUGĂRIȚA, un publicist și realizator al ZdpN. (MIHAI LEONTE, Moldova Veche) ***2. MARIANA VICKY
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 16 AUGUST 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1324 din 16 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352172_a_353501]
-
Acasă > Poeme > Antologie > CITINDU-TE Autor: Virgil Ciucă Publicat în: Ediția nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Citindu-te Poetei A.P. Citindu-te avid, fără sfiala, Încerc să descifrez cum aprinzi focuri! Trăiri de jar din lumea imortala Încorsetezi în abisale jocuri Când navighezi pe marile astrale- Rămâi de straja la timona vieții- Te regasești în vâlvătăi bengale Scriind povești
CITINDU-TE de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352222_a_353551]
-
pământească, / Și Magii toți când vor veni, / La noi, aici, au să-L găsească. / Nu-n peșteră, ca alte dăți, / Dormind pe piatra friguroasă, / În anu-acesta, de Crăciun, / Să stăm cu Dumnezeu la masă!” Elia David vine în completarea primei poete, cu “Un înger de departe” - un minunat poem al iernii zămislit din amintiri. Poeta îi roagă pe copii să se oprească o clipă din joacă și în ninsoarea ce s-a așternut, dacă vor simți pe umeri o aripă, de
CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356315_a_357644]
-
Nu-n peșteră, ca alte dăți, / Dormind pe piatra friguroasă, / În anu-acesta, de Crăciun, / Să stăm cu Dumnezeu la masă!” Elia David vine în completarea primei poete, cu “Un înger de departe” - un minunat poem al iernii zămislit din amintiri. Poeta îi roagă pe copii să se oprească o clipă din joacă și în ninsoarea ce s-a așternut, dacă vor simți pe umeri o aripă, de bună seamă, să știe că e un îngeraș venit de departe. Ea răspunde și
CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356315_a_357644]
-
colindător” - care aduce bucurie în casele oamenilor, cântând colindele de dor. Și Elena Spiridon vine cu o “Scrisoare către Moș Crăciun”, mai bine zis cu o rugă către Moșul de a-i aduce înapoi părinții din străinătate de Sărbători. Următoarea poetă este Felicia Otilia Leș și ea are o “Rugă la Nașterea Domnului”, plină de candoare și spontaneitate: “Lasă-mi sufletul curat, / Să nu-l simt împovărat / Cu tristețe și amar, / Inima cruță-mi de jar. Umple-mă de bunătate, / Că
CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356315_a_357644]
-
lumini care nu se sting niciodată, ele poartă amprenta clipei când au fost zămislite și fiecare cititor care le deschide se umple de lumină”. Un buchețel alb, înstelat, de colinde, rugăciuni, cântece, poezii - alcătuit cu dragoste de o mână de poete care nu se cunosc între ele decât internetistic, dar care, iată, s-au gândit să ofere din prinosul inimii lor, un cald prinos de bucurie. Ofrandă și dar de suflet pentru Sfintele Sărbători. Vorba din bătrâni: “Dar din dar se
CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356315_a_357644]
-
noastre singurătăți, aceeași teamă îngăduită să fixeze îndelung un zid de lut văruit și OTRAVA ca o sete albă de nicăieri.” ( Semințele liniștii) Sunt aici desenații de iubire niponă, având girul Héloïsei, ce nicicum nu-l imaginează pe Narcis. Căci poeta vede în fuiorul de ape oglinditor mereu altă închipuire ( a sa?): “ Dacă poți avea acces direct la realitate, ce rost mai are să emiți supoziții asupra tuturor nedumeririlor?” (Despre lucruri așa cum sunt) Bănuind, prin urmare, că realitatea nu-i decât acea
REVERIA CUVÂNTULUI de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356368_a_357697]
-
carte de excepție Viața ca o punte. Zaharia Stancu în Desculți prezintă viața satului prin ochii lui Darie. Dumitru Corbea, în Singura cale, zugrăvește și el aspecte ale unei copilării umbrite de mizerie. În zilele noastre, Titina Nica Țene, o poetă talentată, pune în versuri cizelate până la calonfilie, secvențe din viața copilului împletită cu mediul înconjurător. Aceste opere contribuie la redimensionarea spirituală a oamenilor, la asanarea morală a societății. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Copilul, temă majoră pentru literatura universală / Al
COPILUL, TEMĂ MAJORĂ PENTRU LITERATURA UNIVERSALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356400_a_357729]
-
povestea sa, cu parfum de mărgăritar, precum menestrelul medieval, cu lira lui, la poarta unui castel. Însă rar se găsește o poartă deschisă, fiecare stă ferecat în propriul ziggurat, cu obloanele trase: “Prea rar se găsește deschisă o poartă” - spune poeta (Atâta tristețe). Nedumerită de prefacerile din afară și dinlăuntru, poeta se întreabă: “Ce va să însemne-acest foc / care-n pieptu-mi de-o viață dogoare?” (Ce datu-mi-ai, Doamne!) Pe drumul pe care-l are deschis înainte, autoarea nu știe
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
lira lui, la poarta unui castel. Însă rar se găsește o poartă deschisă, fiecare stă ferecat în propriul ziggurat, cu obloanele trase: “Prea rar se găsește deschisă o poartă” - spune poeta (Atâta tristețe). Nedumerită de prefacerile din afară și dinlăuntru, poeta se întreabă: “Ce va să însemne-acest foc / care-n pieptu-mi de-o viață dogoare?” (Ce datu-mi-ai, Doamne!) Pe drumul pe care-l are deschis înainte, autoarea nu știe dacă va călca peste petale de flori sau pe spinii
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
-ai, Doamne!) Pe drumul pe care-l are deschis înainte, autoarea nu știe dacă va călca peste petale de flori sau pe spinii care-i vor scrijela tălpile. Dar vocile care o cheamă sunt mai puternice. Pentru mai multă plasticitate, poeta folosește ca figură de stil, licența poetică: “Vaiete mii din tină ieșind, / strivesc sub a mele picioare” (Ce datu-mi-ai, Doamne!) Năzuința spre Înalt o susține și o înalță de subțiori precum aripile de înger. Din sferele în care
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
mii din tină ieșind, / strivesc sub a mele picioare” (Ce datu-mi-ai, Doamne!) Năzuința spre Înalt o susține și o înalță de subțiori precum aripile de înger. Din sferele în care Ioana Stuparu visează a cânta laolaltă cu îngerii, poeta coboară în amintire, pe firul gândului, până în “Grădina cu pruni: Parcă mă văd cum alergam desculță / Prin iarba-nrourată ce-mi răcorea piciorul! / Eram pe-atunci decât o copiliță / Ce nu știa ce-i grija și ce-i dorul. / În
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
Ce nu știa ce-i grija și ce-i dorul. / În cămășuța de bumbac ‘nălbit / Ce mi-o strângeam pe lângă trupul crud, / Mă așezam pe-un bulgăr înverzit, / Grădina fremătând să o aud”. Alături de imaginea copilei alergând printre pomii înfloriți, poeta vede și chipul mamei care-i cânta cu un glas neasemuit. Dorul “de pe-acasă” o cheamă stăruitor: “Să-alerg desculță iar, prin lunci, / Să mai petrec o noapte-n sat, / Dar să am vârsta de atunci” (Nostalgie). Tonul elegiac este
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
în vârstă, dorul devine mai aprig, mai patetic, flămând și însetat de întoarcere în acel Paradis, numit Hiperboreea, locul leagănului de prunc, locul fără de păcat, Raiul pământesc de dinainte de înfruptarea din pomul cunoașterii binelui și răului. Mai mult decât atât, poeta simte că amintirile încep să doară: “Când crezi că-amintirile încep să te doară / Și nu doar atunci / Că-n vasul de lut un fior se strecoară / În van e să plângi / Mai bine-ți pui capul pe-o pernă albastră
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
prima dată în sat, la horă, fiind socotiți, de atunci înainte în rândul adulților. E ca un certificat de maturitate. Dar aceste clipe rămân înscrise cu pană de aur în cuibul inimii și ies din când în când la iveală. Poeta se întreabă uneori, de unde această flacără, acest rug de liniște, acest dor fără de ostoi care o macină și nu-i dă pace? Poate că stilul, limbajul, modalitatea de expresie lirică ale Ioanei Stuparu vor fi socotite de unii prea simpliste
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
Ca o regină să intru-n cetate./ Culeasă de tine fruct neînceput, / Purtată apoi pe țărmu-nplinirii, / Ales îmi erai pentru-ntâiul sărut - / Cum spune-o-nțeleaptă lege a firii. / Și doar împreună am fi renăscut, / Trăind o simfonie a iubirii”. Poeta, un autentic rapsod al meleagului, ar cânta dintr-o frunză ori din fluier, dorul de meleagul natal, care o mistuie. Conștientă de iscusința ei de a preface cuvintele-n cântec, Ioana Stuparu dorește să-și facă un altar din toată
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
prescrise? // De-aceea fac ce cred că se cuvine: / Din nou mă-nclin în fața Ta, Slăvite! / Că-n vie-aleasă m-ai sădit pe mine, / Umil lăstar cu fructe pârguite, // Ce roade coapte vrea s-aducă-n fine, / Celor ce scriu cuvinte potrivite . Poeta se vede pe sine „Regina iertării” - un atribut foarte generos care o caracterizează. Împărțind iertarea tuturor, ea are parte, la rându-i, de iertare. „Regina iertării: Ce lin s-a făcut urcușul cărării, / Pe margine flori vestesc întronarea, / O doină
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
la ureche cireșe de mai, / In plete crâmpei din soarele verii, / Din toamnă cules-am întregul alai. / Alerg să mă prind de frâiele serii, / Dar cântecul mierlei îmi spune: Mai stai! Momentu-i sublim: “în floare dau merii”! Altă ipostază a poetei este cea de “făuritor de dalbe vise”: Suntem traiectorii efemere / În același univers înscrise: / Tu - căutătorul de himere, / Eu - făuritor de dalbe vise. (Traiectorii efemere). Ioana Stuparu și-a rezervat și un “Timp de colind”, cu atmosfera mirifică a sărbătorilor
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
mine / Și m-am făcut / Cuvânt / Auzit și văzut / Ofrandă / Să aduc /Altarului Sfânt / Cel De Început” și în “Autoportret: Războiul nu mi-e la-ndemână, / Nu știu a-l duce. / Nu sabia o port în mână, / Ci “Sfânta Cruce”. Poeta susține cu destulă convingere, că a venit pe această câmpie românească “De dragul lui Eminescu”: Cutreiera un zvon prin galaxii, / că-n țara unde s-au născut Carpații, / trăiește cineva pe nume / Eminescu. / E sfânt, zic unii, fiindcă pleacă-n pribegie
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
se nasc atunci când / Lumina-nflorește-n fărâmă de gând”. Poemele ei, sunt, așadar, “Icoane sculptate-n cuvinte de rând” și aceasta-i menirea poetului de a căuta în fiecare lucru și ființă, icoana sfântă a Creatorului. Cu câtă înțelepciune vorbește poeta despre îngeri care nu se găsesc în scrierile filozofilor, ci numai Dumnezeu știe măsura și numărul lor, așa cum ne știe și pe noi toți, deopotrivă. Ioana Stuparu e fericită când poate spune semenilor ei: “minunați-vă iată / în ochii mei
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]