10,542 matches
-
îndoctrinați nu or să le placă niciodată, nici muzica, nici versurile acelor cântece și nici vocile care le cântau pe-atunci, precum: Stepa, Hrușcă, Șeicaru, Vintilă, Călugăreanu, Alifanis, Dobrică, Gheorghiu..., și dacă aș continua să-i enumăr și să le pomenesc cântecele, aș umple la foi cât pentru o carte cu multe sute de pagini. Cenaclul Flacăra al Poetului Adrian Păunescu a fost un adevărat FENOMEN CULTURAL CIVILIZAT, deși era energic constrâns și extrem de atent monitorizat de capetele Securității comuniste... Cu
POETUL ADRIAN PĂUNESCU de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351283_a_352612]
-
ce scrie până în 1989 și după, în continuare: Analfabeți (împotriva comuniștilor analfabeți din fruntea țării) „V-am spus să nu îl fetișizați pe Marx, Să nu-i păstrați în spirt învățătura Și voi într-una fără să-l citiți Îl pomeniți până vă doare gura. V-am spus, concetățeni analfabeți, Să luați aminte și să țineți minte, Dar nu știam că v-ați născut și surzi Și scoateți arma când vedeți cuvinte.” (1979) * Cineva mă ascultă (împotriva securității comuniste) „În veac
POETUL ADRIAN PĂUNESCU de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351283_a_352612]
-
erou național al românilor din Ardeal, unul dintre conducătorii revoluției de la anul 1848 în Transilvania ... Avram Iancu s-a născut în Țara Moților, în satul Vidra de Sus, actualmente denumită Avram Iancu, județul Alba. Cel dintâi despre care se mai pomenește din familia lui Avram Iancu este bunicul său, Gheorghe Iancu, care ar fi fost preot ortodox și ar fi luat parte la răscoala lui Horea din anul 1784. Unele surse afirmă că Gheorghe Iancu ar fi fost rudă cu Horea
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
cu scenariile despre cum va trebui să arate rochia de mireasă, o cunoscută a Elenei și enoriașă din biserică oferindu-se voluntar să i-o încocheleze și să supună mireasa unor probe “chinuitoare”, până la ajustarea pe gustul acesteia. Am să pomenesc, cu un alt prilej, despre sentimentul tonic și comprehensiv al voluntariatului la americanii de rând, cel puțin cum l-am văzut și simțit eu Referință Bibliografică: Nuntă sâmbetistă în California! (10) / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (10) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351405_a_352734]
-
Romane să treacă Prutul pentru eliberarea Basarabiei străbune. Marin Preda avea în pregătire un alt roman în care intenționa să arate cum au fost lichidate valorile neamului nostru în obsedantul deceniu. în romanul "Cel mai iubit dintre pământeni" eroul principal pomenește la un moment dat despre "era ticăloșilor". Notițele volumului al doilea din "Delirul", împreuna cu o valiza plina cu documente care se aflau în fișetul lui personal au dispărut imediat după moartea scriitorului. După unii investigatori ai acestui caz, Marin
„BĂIETE, ĂŞTIA VOR SĂ MĂ OMOARE!” INTERVIU DESPRE MARIN PREDA CU PROF. ION IONESCU-BUCOVU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351429_a_352758]
-
tagma jefuitorilor !"{Tudor Vladimirescu} Mocirla dâmbovițeană: Miros pestilențial, Oneroase mutre dure, Din Armaghedon local ! Tenebroase conspirații, Jaful-ca manifestare De politică scălâmbă-, Practicat la scară mare ! Monștrii-zâmbăreți sau nu- Curve,pești,tâlhari și hoți : {Nu mi-ar ajunge hârtia Să îi pomenesc pe toți...} Juzi corupți la 'nalta Curte, Cu balanțe măsluite, Implementează hoția! Impozite nesimțite.... -Au pus cruce grea în spate, Sfânt-poporului acest, Care-și urcă 'ncet Golgota, În decorul cel funest ! Doamne, am postit destul: Ne-am rugat și la
GOLGOTA NOASTRĂ ! de MARIUS ADRIAN POROJNICU în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351504_a_352833]
-
maxime de a duce la bun sfârșit lucrările începute și de a inaugura cât mai curând Noul Așezământ pentru pelerinaj organizat, din orașul biblic Ierihon, încredințându-l celui căruia îi este destinat - Poporul Român!... - Poate s-ar cuveni să-i pomenim aici și pe înaintașii sfinției voastre care s-au ostenit pentru Sfintele Așezăminte ro �mâ �nești de la Locurile Sfinte. Spuneți-ne câteva cuvinte despre ei. - După întemeierea și fondarea celor două biserici și Așe �zăminte românești la Locurile Sfinte, Pa
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
sau de Superiori ai Așezămintelor româ �nești din Țara Sfântă. Abia prin decizia Patri �arhului Nicodim, Sfintele Așezăminte de la Ierusalim și Iordan, pe lângă misiunea lor statutară, au primit și rolul de Reprezentanță a Patriarhiei Române de lângă Patriarhia Ieru �salimului, Superiorul pomenind întotdeauna la slujbe atât pe Patriarhul Ierusalimului, cât și pe Patriarhul României. A urmat apoi Arhimandritul Victorin Ursa �che, Superior al Așezămintelor românești de la Locurile Sfinte, prin Decizia Patriarhală nr. 480 din 10 octombrie 1946, și care a a �juns
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
case căl �duroase, bisericești, ospitaliere, românești, ale căror uși se deschid larg, cu bucurie, ziua și noaptea, drept recunoștință pentru toate eforturile Sfintei noastre Patriarhii, ale înaintașilor și nevoitorilor Sfintelor Așeză �minte românești de la Locurile Sfinte pe care i-am pomenit mai înainte, mai ales ale celor de ieri, dar, nu mai puțin, și ale celor de astăzi. Pe toți pelerinii și închinătorii români în Țara Sfântă îi așteptăm cu bucurie și cu dragoste. - Vă mulțumim, în mod deosebit, Înalt Preacuvioase
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
au sorgintea? Ne răspunde cu responsabilitatea omului de stiință marele istoric A D Xenopol, citând scrierile antice după cum urmează: „Dacii (pentru că despre ei este vorba n.a)i apar mai târziu în istorie decât geții...Ca popor însă, dacii sunt pomeniți, după cât se pare, pentru întâia oară de geograful Strabon. Acest scriitor, care amintește și el existența geților pe malul nordic al Dunărei, stabilește următoarea deosebire între geți și daci: ‚Geții sunt acei care se înclină către Pont și răsărit; Dacii
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
din 19 decembrie 2011. Mocirla dâmbovițeana: Miros pestilențial, Oneroase mutre dure, Din Armaghedon local ! Tenebroase conspirații, Jaful-ca manifestare De politică scălâmba-, Practicat la scară mare ! Monștrii-zâmbăreți sau nu- Curve,pești,tâlhari și hoți : {Nu mi-ar ajunge hârtia Sa ii pomenesc pe toți...} Juzi corupți la 'nalta Curte, Cu balante măsluite, Implementează hoția! Impozite nesimțite.... -Au pus cruce grea în spate, Sfânt-poporului acest, Care-și urca 'ncet Golgota, În decorul cel funest ! Doamne, am postit destul: Ne-am rugat și la
MARIUS ADRIAN POROJNICU [Corola-blog/BlogPost/351507_a_352836]
-
e norodul, nu tagma jefuitorilor !"{Tudor Vladimirescu}Mocirla dâmbovițeana:Miros pestilențial,Oneroase mutre dure,Din Armaghedon local !Tenebroase conspirații,Jaful-ca manifestareDe politică scălâmba-,Practicat la scară mare !Monștrii-zâmbăreți sau nu-Curve,pești,tâlhari și hoți :{Nu mi-ar ajunge hârtiaSă îi pomenesc pe toți...}Juzi corupți la 'nalta Curte,Cu balante măsluite,Implementează hoția!Impozite nesimțite.... -Au pus cruce grea în spate,Sfânt-poporului acest,Care-și urca 'ncet Golgota,În decorul cel funest !Doamne, am postit destul:Ne-am rugat și la
MARIUS ADRIAN POROJNICU [Corola-blog/BlogPost/351507_a_352836]
-
la vânzare chioșcul de vis a vis de noi!? Ce părere aveți? Ne băgăm? La 15.000.000 eu zic că e pomană curată...- se aprinse Elena, entuziastă ca de obicei. - Știu și eu!?- răspunse Radu. - Circumspect, precum te-am pomenit...- îl arse Rodica. - Să mai analizăm problema...- bătu în retragere și Gigi. - Nu v-ați schimbat deloc...Cum vă știu de o viață...Mai coiți-vă mult că s-alege praful...Acționați acum la bătaia peștelui căpe urmă...Știți vorba, Bate
BATE FIERUL CÂT E CALD de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350691_a_352020]
-
Acționați acum la bătaia peștelui căpe urmă...Știți vorba, Bate fierul cât e cald, căci pe urmă-l bați zadar...-nu-i iertă Rodica. - Hai că prea te porcăiși...- i-o tăie Gigi. - Așa vreau...Limba română este foarte expresivă! Te pomeni că sunteți demoazele de pension...Ce să spun...Vă e rușine cu limba noastră...Asta e... Și-o luăm așa cum e...- sări ca arsă Rodica. - Haide, haide...- încercă s-o liniștească Elena. - Eu vă spun că nu e glumă...Măi
BATE FIERUL CÂT E CALD de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350691_a_352020]
-
orice atribut divin fiind legat de infinitatea lui Dumnezeu, are și el un caracter infinit; astfel încât, nu poate fi determinat conținutul concret al infinității acestor atribute [17] . În consecință, între atributele spirituale ale lui Dumnezeu - atotștiința, înțelepciunea, sfințenia - Sfinții Părinți pomenesc și frumusețea. Cugetarea teologică din epoca patristică „Îl definește deci pe Dumnezeu ca fiind frumusețe, frumusețe pură”Despre Numirile dumnezeiești, prezintă frumosul ca fiind unul din numele lui Dumnezeu; ca urmare, frumosul este etern, imuabil, omniprezent, supraesențial, sprarațional, atotcuprinzător și
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
coada este filozoful. Nu există artist pur, cât am stat eu și mi-am muncit mintea. Și-n mine este filozoful, am încercat să scap de el, dar n-am putut, (oftează ) și este bine că n-am putut. ( se pomenește râzând singur) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : ( râde cum râd bătrânii) Ha ha ha ha ha ha ha ha ! Dar nici el, filozoful, nu poate singur. Nu poate. Și atunci , ce este filozoful decât un artist fără har? El este fără har, dar
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
și nu nădejde în Dumnezeu - Cel ce toate le poate celui ce crede în El, căci „ce este cu neputință la oameni este cu putință la Dumnezeu!”... De aceea se cuvine să-i evocăm, să-i omagiem și să-i pomenim în rugăciunile noastre, din această perioadă binecuvântată de Dumnezeu, plină fiind de har și de îndestulare, fiindcă datorită lor și rugăciunilor slujitorilor și credincioșilor acestei biserici, ce din veac au statornicit aici credința creștină - cea drept mărturisitoare și de-a
PREOT DR. IONEL POPESCU, IOSEFINUL ORTODOX – CONTRIBUŢII MONOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350755_a_352084]
-
mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita foarte repede binefăcătorii și înaintașii noștri, dar încerc totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele său va fi pronunțat cu venerație și respect pentru tot binele pe care l-a făcut atâtor oameni și care fapte sunt consemnate de către Mântuitorul nostru Iisus Hristos - Arhiereul Cel Veșnic în Împărăția Sa cea cerească și veșnică de
ARHIEPISCOPUL ŞI MITROPOLITUL BARTOLOMEU VALERIU ANANIA – ACUM LA NAŞTEREA SA CEA VEŞNICĂ, ÎN CERURI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 31 din 31 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350770_a_352099]
-
transmit urmașilor mei dragostea față de țară, de glia străbună, cu toate frumusețile și bogățiile ei naturale și spirituale. Suntem un popor minunat, cu tradiții, obiceiuri și o cultură autentică pe care trebuie să le ducem mai departe, așa cum s-a pomenit din moși-strămoși. Uneori, o muză mă îndeamnă să pun pe hârtie amintiri, simțăminte și să descriu frumusețea locurilor, lucrurilor și a obiceiurilor noastre românești. Amintirile încep cu viața la țară, în satul bunicilor ... CÂRDEI V. Mariana AMINTIRI Vasile - bucovinean, din
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
multe dintre zidurile cetății se aflau la suprafață, a fost făcută la începutul sec. XX de către Halavátsy Gyula. El amintește numeroase obiecte descoperite acolo, ce au ajuns mai apoi într-o colecție particulară din Sebeș. Vorbind de Sarmizegetusa, Hadrian Daicoviciu pomenește de „distrugerile provocate de căutătorii de comori, trimiși aici oficial, sub comanda unui ofițer, de către fiscul austriac la începutul secolului trecut (al XIX-lea n.n.); păgubitorul (pentru știință) interes al autorităților habsburgice fusese stârnit de descoperirea întâmplătoare pe Dealul Grădiștii
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita, foarte repede binefăcătorii și înaintașii noștri dar încerc, totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele său va fi pronunțat cu venerație și respect, pentru tot binele pe care l-a făcut atâtor oameni și care fapte sunt consemnate de către Mântuitorul nostru Iisus Hristos - Arhiereul Cel Veșnic în Împărăția Sa cea cerească și veșnică de
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351457_a_352786]
-
trădare În schimbul unui apanagiu anual ca dare Împăratului de 300000 de aspri, bani grei! LOGOFĂTUL NEACȘU Se încurcă ițele și oamenii mei Vorovesc de un răzbel de răzbunare, Să pedepsească Valahia de neascultare. În canțelarie am deslușit hrisoavele sosite Care pomenesc de Bedreddin și sunt dovedite Vizitele lui Mustafa în Valahia și ajutorul dat. RADU ALUNĂ Veneția urăște de moarte pe Sigismund împărat! LOGOFĂTUL NEACȘU Duce o politică dublă și mârșavă, Fără a face în jurul acțiunilor zarvă. RADU ALUNĂ Să vedem
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351538_a_352867]
-
iată, cu toate că a fost răufăcător, chiar acolo pe cruce era om, creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu; a rămas om, în pofida nelegiuirilor și a păcatelor sale și, din acest motiv, L-a mărturisit pe Dumnezeu și L-a rugat: „Pomenește-mă, Doamne, când vei veni în Împărăția Cerurilor” (Luc. 23, 42) - lucru pe care trebuie să-l facem și noi în momentul recunoașterii păcatului când, în duhul pocăinței aflându-ne, suntem chemați să-I cerm lui Dumnezeu să fie milostiv
DESPRE OMUL DE ASTĂZI DIN BISERICĂ, ÎNTRE IISUS HRISTOS, (POST)MODERNISM, EXISTENŢIALISM ŞI SECULARIZARE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351450_a_352779]
-
nu s-a prea vorbit, deși sunt mult prea mulți de Iuda pe lume. Dar nu vor sub nici un chip să recunoască, crezându-se fără de păcat. Un om sfânt a fost întrebat odată, cam cât timp trece, fără să-L pomenească pe Dumnezeu? -Uneori, chiar și cinsprezece minute, a răspuns omul, care se ruga zi și noapte în Duh, Rugăciunea Inimii. Cinsprezece minute fără Dumnezeu! Dar noi, din 24 de ore, îi acordăm măcar cinci minute? E prea mult? Negociem. Măcar
POEZIA CA EXERCIŢIU DE SUPRAVIEŢUIRE. CRONICĂ LA CARTEA LUI JIANU LIVIU-FLORIAN ALTER IUDA , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351525_a_352854]
-
îmbogății Și locul zidirii îl vom stabilii. COZIA ( Îndrăzneață.). Mă ierți Mărite că am oprit Cuvântul Măriei-tale, prea cinstit, Dar noi moșenii mai cunoaștem și știm Unde ar fi bine monăstirea s-o zidim, Doar suntem din Hintești de când ne pomenim. MIRCEA CEL BĂTRÂN ( Către logofătul Neacșu, în șoaptă.). Îndrăzneață! Nu știu îndată Unde am văzut această fată? ( Către meșteri, dar privindo stăruitor pe Cozia. ). Voi hotărâți că știți mai bine Temelia s-o puneți unde se cuvine. MEȘTERUL NICULAI Dacă
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]