3,622 matches
-
În 1936. Reacția imediată a fost brutală: directorul a fost condamnat la Închisoare. Relațiile Între această multinațională și guvernul fascist au rămas reci pentru o lungă perioadă de timp. După război, industria automobilului cunoaște o rată de creștere excepțională. Epoca postbelică este În același timp perioada În care Europa se lansează În producția de masă. Totuși, crearea Pieței Comune și desființarea taxelor vamale Între statele membre permit Întreprinderilor americane să-și consolideze poziția În Europa, să considere Întregul continent o singură
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
reducerea prealabilă a costului a adus firmei Mazda profituri substanțiale la o serie mică (aproximativ 100.000 de bucăți). Producătorii americani dispun de toate competențele necesare pentru a le oferi clienților mașini potrivite stilului lor de viață; fiecare mare succes postbelic a pornit de la o segmentare involuntar corectă a pieței: • Jeepul a fost transformat, dintr-o mașină militară de teren accidentat, Într-un vehicul confortabil și performant pentru „ieșirile la iarbă verde” și vacanțe; • Rambler, prima mașină compactă, a țintit noua
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
1940, Paris, 1981; ed. pref. Vintilă Horia, București, 1997; La lotta con l’angelo, Roma, 1992; Noapte și iar noapte, Târgu Mureș, 1995; Un Esculap al sufletului românesc, București, 1997; Cartea anilor, București, 2000. Repere bibliografice: Septimiu Bucur, Literatură ardeleană postbelică, VL, 1935, 166; Emil Giurgiuca, Poeți tineri ardeleni, București, 1940, 101; Mircea Brătucu, Nicu Caranica, „Poeme și imnuri”, VR, 1940, 7; O. Șuluțiu, [„Poeme și imnuri”], G, 1940, 10; Pompiliu Constantinescu, „Poeme și imnuri”, VRA, 1941, 616; Aurel Marin, Cronica
CARANICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286100_a_287429]
-
prima sa serie, C. este, în exclusivitate, o revistă culturală, de fermă orientare anticomunistă și, implicit, antisovietică. Susținută de colaborarea permanentă a lui Aron Cotruș și a lui Pamfil Șeicaru, se situează între cele mai importante reviste românești ale perioadei postbelice, impunându-se deopotrivă prin ținuta publicistică, prin valoarea textelor selectate și, dincolo de unele atitudini excesive, rigide, prin consecvența cu care militează în apărarea spiritului național și a tradițiilor culturale românești. În structura revistei, alături de paginile de proză și versuri, figurează
CARPAŢII-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286125_a_287454]
-
anii ’80 și ’90, mai multe romane, într-un ritm destul de susținut. Romanele scrise de C. sunt asemănătoare între ele prin tematică, viziune și modalitate narativă. Mediul social investigat este de regulă cel al intelectualității - cu ascendență rurală - din deceniile postbelice (medici, cercetători, juriști, studenți ș.a.). Incursiunile în lumea satului dintr-un trecut mai apropiat sau mai îndepărtat sau chiar din prezentul marcat de modernizare nu sunt extinse cantitativ, dar oferă pasaje dintre cele mai realizate literar. Scriitoarea nu a urmărit
CATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286142_a_287471]
-
un spațiu al angoasei, în care logica sensibilității comune se frânge și se retrage pentru a lăsa loc inciziilor metaforice în carnea unui existent nesigur și terifiant, nu este epuizabil prin invocarea experiențelor suprarealiste care își trăiesc în perioada imediat postbelică o a doua viață (Paul Păun, Gherasim Luca, Gellu Naum): „Pe dunele verzi de calcar va ploua astănoapte/ Vinul păstrat până azi într-o gură de mort/ trezi-va ținutul cu punți, strămutat într-un clopot/ O limbă de om
CELAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286157_a_287486]
-
se scutură de balastul imagistic, nu însă și de transferul metaforic, considerat drept principiu definitoriu al gândirii poetice: Amforă (1972), Arbori îndrăgostiți (1977), Cerul de la Cepeleuți (1982), Izvoarele lui august (1984) ș. a. Temele și motivele sunt proprii întregii lirici basarabene postbelice: războiul și pacea, neliniștile spiritului, întoarcerea la izvoare, evocarea înaintașilor, etosul popular, graiul matern, menirea poeziei ș.a. C. a semnat mai multe cicluri evocând personalitatea lui Eminescu (Steaua Eminescu, 1997), precum și o carte de poeme - Peisaje în suflet (1985), cele
CIOCOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286255_a_287584]
-
Zafiu, București, 1996, passim; Eugen Simion, E. Lovinescu, scepticul mântuit, I-II, ed. 2, București, 1996, passim; Emil Manu, Cafeneaua literară, București, 1997; Caius Dobrescu, Modernitatea ultimă, București, 1998, passim; Monica Spiridon, Ion Bogdan Lefter, Gheorghe Crăciun, Experimentul literar românesc postbelic, Pitești, 1998, passim; Cărtărescu, Postmodernismul, passim; Ioana Pârvulescu, Prejudecăți literare. Opțiuni comode în receptarea literaturii române, București, 1999, passim. V.L.
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
dimensiunile mitico-simbolice deopotrivă în studii și eseuri (Lucian Blaga, Dan Botta, Petru Caraman, D. Caracostea, Mircea Eliade) și în scrieri literare (Adrian Maniu, Lucian Blaga, Victor Eftimiu în teatru, Mircea Eliade în proză ș.a.m.d.). În a treia etapă, postbelică, accentul valorizărilor s-ar muta de pe homo aestheticus pe homo constructivus (de exemplu, romanul Bietul Ioanide de G. Călinescu). Preocupat de receptarea lui Mihai Eminescu de-a lungul timpului, C. întocmește o amplă antologie critică. În primul volum, Poetul național
CIOMPEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286264_a_287593]
-
a literaturii române din Basarabia”, „Porto Franco”, 1996, 6; George Muntean, O scriere fundamentală, LCF, 1996, 29; Mircea Anghelescu, Ieșirea din provincie, LCF, 1996, 29; Cristian Livescu, „Basarabenismul” și presiunea identitară, CL, 1997, 11; Simion, Fragmente, I, 111-114; Literatura română postbelică. Integrări, valorificări, reconsiderări, Chișinău, 1998, 588-596; „Armata a 14-a rămâne pe poziție” (interviu de Mihai Vicol), CRC, 2000, 6; Dicț. esențial, 167-169; Dan Mănucă, Dramatismul cumpenei critice, CL, 2001, 7; Petraș, Panorama, 186-187; Popa, Ist. lit., II, 1198; Liviu
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
generale. Când a devenit posibilă reconsiderarea lui Titu Maiorescu, el și-a asumat sarcina de a redacta unul dintre primele articole în care, de pe poziții marxist-leniniste, se recunosc întemeietorului criticii literare românești merite importante. La promovarea valorilor autentice ale literaturii postbelice a contribuit decisiv, mai cu seamă tacit, în calitate de redactor-șef al „Gazetei literare” și de redactor-șef adjunct al „Vieții românești”. Lui își datorează, în bună măsură, debutul Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Nicolae Velea, Ilie Constantin, majoritatea șaizeciștilor. Tinerii, în
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
Haarlem (Olanda), 1980-1984; Paradoxul român, București, 1998; La Modernité à l’Est. 13 aperçus sur la littérature roumaine, Pitești, 1999; Privind înapoi, modernitatea, tr. Mirela Adăscăliței, Șerban Anghelescu, Mara Chirițescu și Ramona Jugureanu, București, 1999; Identitate în ruptură. Mentalități românești postbelice, tr. autorului în colaborare cu Mirela Adăscăliței și Șerban Anghelescu, București, 2000. Antologii: Poetică și stilistică. Orientări moderne (în colaborare cu Mihai Nasta), București, 1972; Dichters uit Roemenië [Poeți din România], postfața edit., Amsterdam, 1976; Roemenië. Verhalen van deze tijd
ALEXANDRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285241_a_286570]
-
socializării la acești copii. Este bine știut că fără socializarea primară în familie, în perioada copilăriei, viitorii adulți vor avea mari dificultăți în adaptarea și integrarea socială. Nu este lipsită de semnificație o anumită ciclicitate a socializării copiilor în România postbelică. Să amintim că în perioada comunistă mulți copii stăteau singuri din cauza angajării în muncă a ambilor părinți, fiind cunoscut acele fenomen al copiilor ,,cu cheia la gât”. Generația de 35-40 de ani este născută în perioada ,,boomului” demografic datorat decretului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
analitică, ar fi propus alternative la marxism-leninism, ideologia oficială. Sociologia a fost înlocuită cu materialismul istoric. Reinstituționalizarea sociologiei după 1965 a dus la cercetarea sociologică a unor realități noi edificate de proiectul comunist de dezvoltare. După cum subliniază autoarea, evoluția sociologiei postbelice în România se distinge prin paradoxuri, derivate din contextele sociale și politice: tradițiile antebelice, supraviețuirea grupului de sociologi care au activat ori s-au format înainte de cel de al Doilea Război Mondial, influența teoriilor din spațiul occidental. Existența unor tradiții
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de nostalgie după acest regim. Într-o anumită măsură este de înțeles de ce o mare parte dintre români trăiește cu nostalgia comunismului. Sunt la prima generație de urbanizați, de persoane care au fost luate din mediul precar al vieții satului postbelic și transplantați în confortul orașului. Sunt generația alfabetizată de comunism și beneficiara mai multor foloase ale modernizării: electrificarea, asistența medicală generalizată etc.. Este de necontestat faptul că în perioada comunismului s-a produs o modernizare fără precedent a societății românești
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
naționale și de faptul că a transformat mase de șomeri în salariați; nici comunismul nu trebuie scuzat de modernizarea petrecută în perioada sa. Aceasta s-ar fi petrecut oricum și fără comunism. Este suficient să comparăm Vestul cu Estul Europei postbelice pentru a ne convinge de acest lucru. Demersul lui Constantin Ilaș face parte din categoria gesturilor pe care societatea românească are obligația să le facă. E vorba de cele făcute sub semnul obligației de a nu uita. În manualele de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
spațiul românesc, ca și a jocurilor de putere și de recunoaștere simbolică. Participarea la Congresul și Expozia Mondială a Presei Catolice (din anii 1936-1937), descrisă amplu, analiza proiectului unui cotidian catolic în România, precum și a rolului jucat în contextul imediat postbelic de cotidianul Albina ca încercare a Vaticanului (cel care a finanțat ziarul) de structurare a catolicismului românesc (mai ales din România Vechiului Regat) din perspectivă identitară dar și politică, prezentarea Institutului catolic Presa Bună, constituie punctul de rezistență al cărții
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ocupației naziste. Pe Le Monde l-a sprijinit, însă în același timp a încercat să-i influențeze conținutul încă de la apariție, lucru care i-a reușit într-o oarecare măsură . Le Monde a reprezentat o noutate în materie de informare postbelică și în scurt timp a ajuns la o distribuție considerabilă. Inițiativa a pornit de la un grup de intelectuali, printre care catolicul Hubert Beuve-Méry. În martie 1945, ziarul avea un tiraj de 71.000 de exemplare, iar în luna decembrie a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
externă, iar la început concorda în multe aspecte cu ideile guvernului francez. Le Monde a adoptat o poziție critică și față de anumite probleme ecleziastice, precum Conciliul Vatican II, dispozițiile din enciclica Humanae vitae sau atitudinea față de comunism 249. În perioada postbelică, tirajele ziarelor erau250: Le Figaro 300.000, Combat 100.000, Libération 150.000, Le Parisien libéré 260.000, Paris-Presse 280.000, Le Populaire 130.000, Le Soir (ziar comunist din sud) 270.000, L'Aube (ziar oficial al MRP cel
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
definească o doctrină clară a Bisericii, referitor la rolul mass-mediei în Biserică și societate, fapt ce a dus la cantonarea într-o ecleziologie juridică și apologetic, transformând doctrina mai degrabă într-o ierarhologie. Aceasta realitate a permis teologilor interbelici și postbelici să redescopere și să reevalueze elemente din vechea tradiție a Bisericii, definind-o mai mult spiritual decât juridic-drept "mysterium Christi" sau "populum Dei". În același timp cu augumentarea mișcării liturgice, care a făcut vizibilă Biserica din punct de vedere social
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
of the Gază Conflict", FrontPageMagazine.Com, January 08 2009, http://97.7 4.65.51/read Article.aspx?ARTID=33645. Accesat: 17 ianuarie 2010. 248 De exemplu: Arabia Saudita, Egipt, Siria. 249 Spre exemplu: Arabia Saudita a sprijinit finanicar, incepand cu perioada postbelică (după al Doilea Război Mondial) OLP, însă, datorită sprijinului acordat lui Saddan Hussein de către Yasser Arafat, în invadarea Kuweitului, acest sprijin a fost anulat; în contextul războiului din Golf (1990) s-a remarcat o polarizare a statelor arabe. 250 Același
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
cele două superputeri 1. Actul Final de la Helsinki nu conținea angajamente formale legate de nivelul înarmării. Trebuie notat însă și faptul că obiectivele politice ale participanților, în particular ale marilor puteri, erau diferite: Uniunea Sovietică urmărea în special confirmarea frontierelor postbelice, pe când principalul interes al Statelor Unite era respectarea drepturilor omului în Europa de dincolo de cortina de fier. Faptul că semnatarii nu aveau aceleași scopuri este de natură a pune sub semnul întrebării calitatea de regim al acestei formule. Pe de altă
Regimuri de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1523]
-
suveranității limitate, formulată în 1968. Aceasta prevede dreptul țărilor comuniste (de fapt, al Uniunii Sovietice) de a interveni prin orice mijloace, inclusiv militare, în momentul în care în vreunul dintre statele surori este amenințată orânduirea politică și socială. În perioada postbelică, practica politică a făcut ca în Lumea a Treia forțele de inspirație marxistă să-și unească de cele mai multe ori eforturile cu cele de ordin național, mai ales în procesul decolonizării, în lupta împotriva marilor puteri capitaliste. Acolo unde această alianță
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
în toate articulațiile ei. Campaniile junimiste, având în centru precizia chirurgical-polemică a lui Maiorescu, modelează, în decursul a câteva decenii, o limbă literară și un canon. „Direcția“ maioresciană este, în mare măsură, cea pe care o vor urma, până la cezura postbelică a comunismului, critica și istoria literară românească. Descurajarea frazeologiei găunoase, înclinarea către distincția exprimării, cultul criticii ca instrument de asanare a mediului public sunt tot atâtea elemente ale legatului junimist. Există, indubitabil, o întreagă mitologie pe care literatura memorialistică a
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
un detaliu care nu poate fi ignorat de o exegeză care amendează vulgata partinică.<footnote id=”1”Textul lui Z. Ornea, Junimea și Junimismul, publicat a doua oară în 1975 la Editura Eminescu, rămâne un reper central în economia receptării postbelice a fenomenului junimist.</footnote> În definitiv, în această formă radicalizată ideologic și influențată de lectura teleologică marxistă, receptarea junimismului din anii de după 1964 duce mai departe sugestiile de lectură ale primului E. Lovinescu, cel din Istoria civilizației române moderne. Plasând
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]