5,162 matches
-
a postmodernismului în ansamblu, care este prins între reinventarea, revizitarea și utilizarea sa, și nevoia de a-l depăși prin crearea unor forme de expresie complet noi. În susținerea aceleiași idei, printre cele trei semnificații pe care le acordă termenului "postmodern", Luc Ferry se referă și la postmodernul ca "întoarcere" la tradiție, împotriva modernismului, în care tirania inovației a eșuat, iar reînnodarea legăturilor cu tradițiile estetice îndepărtate din punct de vedere spațial sau temporal este o realitate vizibilă. Astfel, Ferry menționează
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și "ultramodernism. 1914-1932", manifestând o apetență specială pentru periodizare. Postmodernismul este în viziunea acestui autor "o reacție conservatoare în interiorul modernismului însuși, atunci când acesta din urmă se consolidează și devine retoric, asemenea oricărei revoluții literare victorioase"38. Critici avizați ai fenomenului postmodern, precum Steven Best și Douglas Kellner 39, îl amintesc pe pictorul englez John Watkins Chapman drept unul dintre primii care au utilizat termenul și au oferit anticipări ale ideii și terminologiei care își vor fi câștigat consistența mai târziu. Chapman
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și Douglas Kellner 39, îl amintesc pe pictorul englez John Watkins Chapman drept unul dintre primii care au utilizat termenul și au oferit anticipări ale ideii și terminologiei care își vor fi câștigat consistența mai târziu. Chapman vorbește despre "pictura postmodernă" în jurul anului 1870, bineînțeles, în context estetic-evaluativ, pentru a desemna un tip de pictură care este "mai modernă și avangardistă" decât cea a impresionismului francez. Termenul însuși apare în anul 1917 într-o lucrare semnată de către Rudolf Pannwitz, Die Krisis
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
der europäischen Kultur, și face trimitere la "nihilismul și colapsul valorilor în cultura europeană", care, în concepția autorului, ar fi provocate de vechiul istorism, de impresionism și nu în ultimul rând de structuralism. De asemenea, Pannwitz utilizează și sintagma "om postmodern", care încarnează o serie de trăsături desprinse din concepția filosofică a lui Nietzsche. O altă utilizare timpurie a conceptului îi este atribuită lui D. C. Somervell, într-un comentariu al primelor șase volume din A Study of History (1947), semnate
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
postmodernismul ("the post-Modern age") reprezintă un nou stadiu istoric al civilizației occidentale, care începe în jurul anului 1875 și vine să completeze alte trei mari epoci: Evul Mediu timpuriu (675-1075), Evul Mediu (1075-1475) și epoca modernă (1475-1875). În viziunea sa, perioada postmodernă desemnează o epocă de criză, anarhie, relativism și dezintegrare, o adevărată ruptură față de epoca precedentă, caracterizată de progres, stabilitate și raționalism. Nu este de mirare că Toynbee a fost adesea comparat cu Nietzsche și Spengler în ceea ce privește "diagnoza" oferită postmodernismului, și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de a descrie "noile condiții ale vieții în societatea de masă", pe economistul Peter Drucker, a cărui lucrare The Landmarks of Tomorrow, apărută în 1957, are drept subtitlu "A Report on the New Post-Modern World" și care apropie înțelesul societății postmoderne de acela al "societății postindustriale". Merită semnalată intuiția lui Drucker legată de "iminența" apariției și instalării unei lumi noi, de schimbarea importantă a reperelor: "la un moment nedeterminat de-a lungul ultimilor douăzeci de ani ne-am mutat în mod
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
moment nedeterminat de-a lungul ultimilor douăzeci de ani ne-am mutat în mod imperceptibil din modernism către o eră nouă, încă nenumită"42. De asemenea, C. Wright Mills (The Sociological Imagination, 1959) proclamă sfârșitul erei moderne și debutul celei postmoderne și îi conferă celui din urmă termen o conotație negativă, care pare a fi depășită de către Huston Smith, care consideră că perspectiva postmodernă, ce a afectat profund filosofia contemporană, știința, artele și teologia, precum și scepticismul ce o însoțește, reprezintă doar
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
42. De asemenea, C. Wright Mills (The Sociological Imagination, 1959) proclamă sfârșitul erei moderne și debutul celei postmoderne și îi conferă celui din urmă termen o conotație negativă, care pare a fi depășită de către Huston Smith, care consideră că perspectiva postmodernă, ce a afectat profund filosofia contemporană, știința, artele și teologia, precum și scepticismul ce o însoțește, reprezintă doar un punct de tranziție către o altă viziune, mult mai spirituală și holistă. În aceeași idee de accentuare a schimbării termenilor de referință
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
teologia, precum și scepticismul ce o însoțește, reprezintă doar un punct de tranziție către o altă viziune, mult mai spirituală și holistă. În aceeași idee de accentuare a schimbării termenilor de referință o dată cu trecerea de la "lumea veche" (modernă) la "lumea nouă" (postmodernă), Geoffrey Barraclough (An Introduction to Contemporary History, 1964) valorizează identificarea discontinuităților și a diferențelor din istorie, considerând că perioada contemporană este una care se distinge prin particularități clare de celelalte. În 1958 și 1960, Irving Howe și Harry Levin scriu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
An Introduction to Contemporary History, 1964) valorizează identificarea discontinuităților și a diferențelor din istorie, considerând că perioada contemporană este una care se distinge prin particularități clare de celelalte. În 1958 și 1960, Irving Howe și Harry Levin scriu despre fenomenul postmodern ca despre un tip de "desprindere" din ceea ce se poate numi "marea mișcare modernistă", și tot în aceeași perioadă termenul este utilizat de către Leslie Fiedler și Ihab Hassan. Susan Sontag 43 atenționează asupra "noii sensibilități" (Best și Kellner amintesc faptul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
consideră că postmodernismul își are originile în mișcarea cultural-critică a New York-ului anilor 1960, de unde ar fi fost preluat de către teoreticienii europeni în 1970. Perioada 1970-1980 ar fi fost astfel marcată de o dezvoltare și de o proliferare a teoriilor postmoderne în mai multe domenii, dintre care arhitectura cunoaște o evoluție aparte, iar lucrările lui Charles Jencks diseminează cu succes noile idei legate de stilul eclectic și populist al arhitecturii postmoderne. De asemenea, autori precum Daniel Bell, Fredric Jameson, Jean Baudrillard
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
marcată de o dezvoltare și de o proliferare a teoriilor postmoderne în mai multe domenii, dintre care arhitectura cunoaște o evoluție aparte, iar lucrările lui Charles Jencks diseminează cu succes noile idei legate de stilul eclectic și populist al arhitecturii postmoderne. De asemenea, autori precum Daniel Bell, Fredric Jameson, Jean Baudrillard, Jean-François Lyotard adâncesc discuțiile referitoare la postmodernism și conturează un set de lucrări de referință pentru acest curent. Best și Kellner descoperă existența a două tipuri de conflicte în discursul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
De asemenea, autori precum Daniel Bell, Fredric Jameson, Jean Baudrillard, Jean-François Lyotard adâncesc discuțiile referitoare la postmodernism și conturează un set de lucrări de referință pentru acest curent. Best și Kellner descoperă existența a două tipuri de conflicte în discursul postmodern, în perioada de dinaintea anilor 1980. Pe de o parte, există un discurs postmodern pozitiv, reprezentat de Etzioni, Sontag, Hassan, Fiedler, iar pe de altă parte, unul negativ, reprezentat de Baudrillard, Bell, Toynbee. Perspectiva pozitivă asupra postmodernismului se divide, la rândul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
discuțiile referitoare la postmodernism și conturează un set de lucrări de referință pentru acest curent. Best și Kellner descoperă existența a două tipuri de conflicte în discursul postmodern, în perioada de dinaintea anilor 1980. Pe de o parte, există un discurs postmodern pozitiv, reprezentat de Etzioni, Sontag, Hassan, Fiedler, iar pe de altă parte, unul negativ, reprezentat de Baudrillard, Bell, Toynbee. Perspectiva pozitivă asupra postmodernismului se divide, la rândul său, într-un tip de discurs social-afirmativ, care continuă optimismul și încrederea specifice
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
postmodernismului se divide, la rândul său, într-un tip de discurs social-afirmativ, care continuă optimismul și încrederea specifice anilor '50 în tehnologia care va face posibilă distanțarea față de trecut, și un discurs cultural pozitiv, care celebrează trăsăturile eliberatoare ale culturii postmoderne, manifestate cu precădere în cultura pop. Discursurile negative ale postmodernismului sunt conectate la ideea de criză postulată în lumea occidentală, criză care se conturează în special în jurul teoriei sfârșitului lumii moderne, un exemplu de discurs "pesimist și apocaliptic" fiind cel
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de sfere culturale și discipline teoretice din domeniul filosofiei, arhitecturii, studiului filmului și literaturii au revendicat, tot mai insistent, recunoașterea existenței acestui fenomen social și cultural atât de divers"45. În acest context, apariția în 1979 a lucrării La Condition postmoderne a fost resimțită în general ca o confirmare a implementării complete a postmodernismului și a postmodernității. În același sens, Best și Kellner sintetizează: dacă termenul postmodernism a fost utilizat în anii 1940 și 1950 în mod ocazional pentru a indica
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în critica arhitecturală 47, unde a cunoscut o largă dezvoltare, cât și în critica literar-artistică și în filosofie, devenind astfel un termen globalizant sau internațional, dar și un concept care are mult mai multe motive să aspire la consistență. Discursurile postmoderne încep să se regăsească de acum și în spațiul academic, unde disputele privind relația modernism postmodernism sunt și astăzi neîncheiate. Postmodernismul anilor '90 și cel al zilelor noastre pun în discuție chiar statutul său de trăsătură culturală dominantă și deplasează
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
dominantă și deplasează oarecum discuțiile înspre nivelul ontologic, al întrebărilor care privesc toleranța umană în fața polimorfismului postmodernismului și a refuzului său constant de a produce sens (cel puțin un sens unic). Astfel, asistăm la o intensificare a studiilor din perspectivă postmodernă referitoare la etică, etică aplicată, teologie, mass-media etc. Ca un rezumat al acestor încercări de instanțiere a apariției termenului și a începuturilor utilizării sale, este interesant de menționat efortul sintetizator al Margaretei Rose, care în Parody, ancient, modern, and postmodern
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
postmodernă referitoare la etică, etică aplicată, teologie, mass-media etc. Ca un rezumat al acestor încercări de instanțiere a apariției termenului și a începuturilor utilizării sale, este interesant de menționat efortul sintetizator al Margaretei Rose, care în Parody, ancient, modern, and postmodern (1993) construiește o diagramă bazată pe dihotomia negativ/pozitiv, inventariind astfel atât lucrările care au marcat consolidarea termenului în mai multe domenii, cât și conceptele de bază care s-au dezvoltat o dată cu acestea. Cu toate neajunsurile inerente acestui tip de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
marcat consolidarea termenului în mai multe domenii, cât și conceptele de bază care s-au dezvoltat o dată cu acestea. Cu toate neajunsurile inerente acestui tip de demers care se folosește de doar două coordonate majore: modalitatea în care este receptat curentul postmodern perspectivă pozitivă sau negativă și coordonata temporală, diagrama elaborată de Rose oferă o imagine cuprinzătoare asupra postmodernismului, cel puțin în privința cronologiei sale textuale. 1.2. Postmodernismul filosofic. Scenariul francez 1.2.1. De la poststructuralism la postmodernism Poststructuralismul reprezintă o mișcare
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
la o practică filosofică nouă, iar "moștenirea" nietzscheană și heideggeriană pe care și-au asumat-o le-a conturat importanța diferenței, a diseminării sensurilor în fața închiderii în totalizare sau sisteme centrate. De aici au apărut noi modalități de scriitură, teoria postmodernă fiind și cea care a celebrat desființarea granițelor dintre anumite discipline, cum ar fi filosofia, literatura, critica culturală, teoria socială. De asemenea, accentuarea importanței diferenței, a elementelor culturale marginale și a vieții cotidiene, pe care o întâlnim în poststructuralism, va
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
elementelor culturale marginale și a vieții cotidiene, pe care o întâlnim în poststructuralism, va fi dezvoltată într-o bună măsură în multe scrieri ale postmodernilor, arătând continuitatea celor două curente, iar după unii critici, identitatea lor. 1.2.3. "Cotitura" postmodernă Fără a avea intenția de a intra în detaliul culiselor teoretice ale unor curente de o asemenea anvergură, intenția noastră este aceea de a semnala importanța și utilitatea pe care majoritatea interpreților o acordă poststructuralismului, atât în înțelegerea filosofiei franceze
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
poststructuralismului, atât în înțelegerea filosofiei franceze din ultima parte a secolului XX, cât și a postmodernismului ca atare, cu care întreține o interesantă relație. De altfel, o mare parte dintre gânditorii poststructuraliști sunt considerați în același timp a fi și postmoderni, iar o serie de tehnici poststructuraliste au fost înglobate cu ușurință în discursul postmodern (deconstrucția 64 fiind aici doar un exemplu). Aplicând tezele poststructuraliste sociologiei 65, Charles C. Lemert consideră că și poststructuralismul, și postmodernismul "resping ideile iluministe conform cărora
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a postmodernismului ca atare, cu care întreține o interesantă relație. De altfel, o mare parte dintre gânditorii poststructuraliști sunt considerați în același timp a fi și postmoderni, iar o serie de tehnici poststructuraliste au fost înglobate cu ușurință în discursul postmodern (deconstrucția 64 fiind aici doar un exemplu). Aplicând tezele poststructuraliste sociologiei 65, Charles C. Lemert consideră că și poststructuralismul, și postmodernismul "resping ideile iluministe conform cărora cunoașterea este o caracteristică autonomă și constitutivă a vieții sociale"66, cu deosebirea că
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ale limbajului, iar contraponderea sa metodologică este reprezentată de conceptul derridarian de deconstrucție"67. Prin urmare, o "ramură" a postmodernismului pare a fi poststructuralismul, cel puțin în opinia anumitor cercetători. Discutând relația poststructuralism postmodernism, Best și Kellner consideră că teoria postmodernă își însușește critica poststructuralistă pe care o radicalizează semnificativ și, de asemenea, urmează îndeaproape teoria poststructuralistă în ceea ce privește primatul acordat teoriei discursului. Aceasta analizează societatea și cultura în termeni de semne, coduri și discursuri, argumentând că sensul nu este o "entitate
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]