19,544 matches
-
Strether este mai privilegiat decît orice alt personaj în sensul perspectivelor interioare. De asemenea, sînt o serie de indicații că o anumită situație din roman va fi explorată și prezentată din punctul de vedere al lui Strether 108. Dată fiind preferința lui James din ultimii ani pentru personajele-reflector, întrebarea dacă Strether urma să devină narator la persoana întîi sau reflector actorial al principalului purtător al "punctului de vedere" al romanului nu și-ar fi pus-o nimeni, în cazul în care
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
devreme, deși probabil acest lucru încă nu era valabil pentru întregul roman. Putem presupune și că înclinația autorului către a rezuma complexele dialogale și ale conștiinței într-un fel de stil indirect liber în rezumatul său de lucru reflectă deja preferința sa pentru situația narativă personală, atît de proeminentă în romanele lui de mai tîrziu. Din punct de vedere naratologic, cel mai important rezultat al discuției anterioare este observația că forma finală a intermedierii dintr-o narațiune nu este în nici un
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
a lovit recent de problema tiparului narativ în analiza formelor fundamentale de narațiune, pe care el le numește "moduri narative", și anume "dialogul", "relatarea", "descrierea" și "comentariul"185. În operele diferiților autori de nuvele americani, el identifică o serie de preferințe distincte pentru o anumită secvență în care aceste forme de bază apar și se repetă. Asemenea modele recurente pot de asemenea să fie considerate tipare, îndeosebi dacă alcătuirea lor este puternic stereotipizată. Bonheim recunoaște dificultatea întîmpinată în confruntarea cu "tăierea
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
naratologie. Discuția anterioară despre un fragment din romanul De veghe în lanul de secară sugerează direcția pe care trebuie să o ia o asemenea cercetare. Înainte de a merge mai departe cu această discuție, totuși, aș vrea să trec în revistă preferințele unui număr de autori în acest sens. 4.2. Cîteva exemple de preferințe ale autorilor Unii autori preferă în mod clar una dintre cele două forme narative. Defoe, de pildă, preferă narațiunea la persoana întîi, în timp ce Fielding o favorizează pe
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
secară sugerează direcția pe care trebuie să o ia o asemenea cercetare. Înainte de a merge mai departe cu această discuție, totuși, aș vrea să trec în revistă preferințele unui număr de autori în acest sens. 4.2. Cîteva exemple de preferințe ale autorilor Unii autori preferă în mod clar una dintre cele două forme narative. Defoe, de pildă, preferă narațiunea la persoana întîi, în timp ce Fielding o favorizează pe cea la persoana a treia. Probabil că asemenea preferințe nu au doar motive
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
2. Cîteva exemple de preferințe ale autorilor Unii autori preferă în mod clar una dintre cele două forme narative. Defoe, de pildă, preferă narațiunea la persoana întîi, în timp ce Fielding o favorizează pe cea la persoana a treia. Probabil că asemenea preferințe nu au doar motive stilistice, ci și structurale. Aceste motive sînt clar vizibile acolo unde autorii, după atentă deliberare, au rescris un roman sau anumite părți ale lui, trecînd de la o formă la cealaltă. Narațiunea la persoana a treia din
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
potrivit. Însă, cumva, în ciuda tuturor calităților lor, îmi era greu să am încredere în ei. La urma urmei erau amatori, iar cea mai mare pasiune a vieții mele era să detest amatorii. Pe lîngă aceasta, mai era o perversitate o preferință înnăscută pentru subiectul reprezentat în defavoarea celui real: defectul celui real era foarte probabil să fie o lipsă de prezentare. Îmi plăceau lucrurile care apăreau; atunci puteai să fii sigur 224. Rezervele pe care pictorul le avea în legătură cu respectivul cuplu care
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
mod perspectival. În cazul unei prezentări spațiale aperspectivale, orientarea din interiorul camerei rămîne nedeterminată și va fi susținută de fiecare cititor, în cel mai bun caz în funcție de imaginația proprie. 5.3. Perspectivism aperspectivism: dimensiunea lor istorică Romanele timpurii reflectă o preferință pronunțată pentru un stil narativ aperspectival. Aproape toți autorii victorieni însemnați, Dickens, Thackeray, George Eliot și Trollope, precum și contemporani ai acestora cum sînt, printre alții, Balzac, Jean Paul Richter, Tolstoi folosesc, per ansamblu, o narațiune aperspectivală. O tendință către perspectivism
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
acestora cum sînt, printre alții, Balzac, Jean Paul Richter, Tolstoi folosesc, per ansamblu, o narațiune aperspectivală. O tendință către perspectivism este inițial observabilă în romanele lui Flaubert și Henry James, devenind curentul stilistic predominant din romanul secolului XX. Cauzele acestei preferințe din ce în ce mai pregnante pentru stilul narativ perspectival, evidentă de la sfîrșitul secolului al XIX-lea, sînt atît literare, cît și non-literare. Cele dintîi se găsesc în eforturile lui Flaubert, Spielhagen, James și ale altor cîțiva scriitori cu direcție asemănătoare de a face
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
este dependent de forma unei opere literare, însă nu a ajuns la o concluzie. Cu siguranță, nu este o coincidență faptul că Ingarden, în sugestia sa legată de continuarea cercetării, menționează două perechi de romancieri, în interiorul cărora unul arată o preferință clară pentru personajele-narator și altul pentru personajele-reflector: Galsworthy și Joyce, Thomas Mann și Faulkner 359! Cititorul poate să înțeleagă motivația pe care personajul narator o oferă procesului selecției în narațiune: naratorul garantează pentru "desăvîrșirea" informației ficționale oferite prin intermediul prezenței sale
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
o situație narativă personală predominantă; persoana la care se referă aceste pronume personale este aproape întotdeauna un personaj-reflector. Acest fapt explică, de asemenea, frecvența uimitoare a acestui fenomen în povestirile lui James, Anderson, Hemingway, din moment ce toți acești autori manifestă o preferință pronunțată pentru situațiile narative personale. Această concluzie poate fi întregită de o examinare a autorilor englezi precum Joyce, Katherine Mansfield sau W. Somerset Maugham și este ilustrată de următoarele exemple: Cu opt ani înainte și-a condus prietenul la North
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
În Die typischen Erzählsituationen, sintagma "situație narativă neutră" a fost folosită pentru a face referire la primul tip de prezentare scenică. Dată fiind ambiguitatea sa, acest termen nu va mai fi folosit. Vezi Die typischen Erzählsituationen, 23 și 28-29. 344 Preferința evidentă a lui Joseph Conrad pentru modul narator, îndeosebi în narațiunile lui Marlow, este probabil legată de tradiția orientală modernă a narațiunii orale (skaz în Rusia, gawęda în Polonia). Vezi Friedrich R. Karl, Joseph Conrad. The Three Lives, Londra, 1979
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
a extinde orizonturile de percepție existente. Acest lucru se realizează însă, susține mediologul, în defavoarea unor bune înțelegeri și stăpîniri ale timpului. Discrepanța dintre interiorizarea celor două noțiuni poate fi observată în toate erele istorice și în toate tipurile de culturi, preferința pentru una dintre ele fiind indiciul (simptomul) unor trăsături specifice ale respectivei ere/culturi. A transforma favorizarea uneia dintre componente într-un filtru hermeneutic, într-o grilă de receptare a unor entități sau fenomene pare a fi extrem de profitabil pentru
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
progreselor unei evoluții conceptuale o metodică și o abordare concretă la fel de progresive: publicații, ziare, reviste, rețea locală și apoi națională, apoi internațională, asociații profesioniste, corespondență, călătorii, intervenții. Alegerea mesagerilor, a interlocutorilor și a transmițătorilor, arta ricoșeului și a întreținerii zvonurilor, preferința pentru fotografie și respingerea argumentată a filmului demonstrează un fler mediatic demn de un Voltaire al timpului său. Dar Voltaire avea geniul tactic al trupelor speciale, iar Freud, geniul strategic al unui comandant de oști. Frumoasa aventură a difuzării psihanalitice
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
contemporane dintre "ideologii" și "științe" (în secolul al XVII-lea teologia era înainte de toate "regina științelor"), am ales ca primă dezbatere sfera subiect/subiect, cea pe care Althusser o numea "ideologică", și în interiorul acesteia, ideologiile religioase, artistice sau politice (de preferință "ideologiile științifice", ca atomismul sau eugenismul). Facem abstracție de ruptura epistemologică dintre ideologie și știință. Problema nu este cum s-a trecut, în cadrul istoriei științelor, de la alchimie la chimie, de la astrologie la astronomie, de la teoriile asupra existenței sufletului la psihologie
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
alegerea e dificilă. Ar trebui să fii ca Voltaire, orbit de idealismul premediologic al Luminilor, pentru a spune că Faima este "mesagerul adevărului ca și al minciunii". Zeița Fama a crescut de atunci, și toată lumea știe că ea are o preferință aparte pentru minciună. Cînd scrieți o carte, țineți o conferință sau sînteți la o intervenție televizată, întrebați-vă mai întîi despre instrument. Cine are interes să primească mesajul și prin ce mijloace? Cine aparat, rețea, partid, mișcare, familie spirituală, minoritate
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
care nu permite depășirea posibilităților digestive și metabolice ale organismului. Pofta de mâncare precede foamea și se definește ca plăcere de a ingera alimente. Termenul de apetit se referă mai ales la dorința de a mânca un anumit aliment. Diversele preferințe alimentare se stabilesc în legătură cu experiența personală. Centrii nervoși care reglează ingestia de alimente a. Centrul sațietății se găsește la nivelul nucleilor hipotalamici; stimularea electrică a acestei zone la animalul de experiență determină sațietate și oprirea ingestiei de alimente. b. Centrul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
cauză va fi un eliberat. Astfel, în baza nivelului mental − al cărui marker este gradul de elaborare al religiei − putem explica și durata scurtă la australieni și lungă la hinduși. O serie de fapte arată că reîncarnarea se face de preferință în cadrul aceluiași grup de indivizi , desigur pentru că activitatea unei personalități, bună sau rea, este strâns legată de a celorlalte și este mai eficient desigur să fie continuată, în următoarele vieți, în același grup. Se citează, în acest sens, cazul unei
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
La cele mai multe dintre acestea, teritoriul sau spațiul colectiv are o puternică valoare simbolică (pentru familie, casă etc.). Nu este mai puțin adevărat că, la MacIntyre, comunitățile sunt formațiuni sociale care angajează individul la nivelul identității sale și nu doar al preferințelor, ceea ce este interesant din perspectiva abordării noastre referitoare la congregare, care trebuie să aibă ca bază fondul cultural asemănător. Angajamentul prezent la MacIntyre poate transcende locul. Pentru Charles Taylor, baza esențială, liantul comunității este dat de înțeles, de semnificație, subliniindu
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
trei fenomene: prăbușirea autorității paterne, ruperea raportului dintre tradiție și familie, respectiv individualismul. Selznick arată că "Slăbirea comunității în timpurile moderne se datorează parțial ispitei și ascensiunii obligației limitate. În contractul modern termenii sunt specifici, iar costul încălcării este cunoscut. Preferința pentru angajamente definite și limitate este în întregime opusă ethosului obligației nelimitate" (2002: 25). Ideea de contract funcționează foarte bine atunci când relaționarea este temporară sau poate fi schimbată cu ușurință. Însă ea nu poate sta la baza unei construcții precum
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de a ne servi și nu de a ne domina. Într-o abordare de factură normativă, ca prim principiu, caută să definească binele care este țelul comunității. Este un argument politic așezat pe credința că o politică bazată pe însumarea preferințelor individuale este inadecvată și ne conduce pe o cale greșită" (Bellah, 1998: 19). Argumentul comunității democratice înrădăcinat în căutarea binelui comun s-ar aplica grupurilor de orice mărime și chiar lumii în calitate de comunitate. Robert Bellah indică 4 valori față de care
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
acumularea experiențelor și angajamentelor, precum și din formarea caracterelor. Wesenwille relevă eu-l autentic al persoanei, care trebuie să fie un produs al istoriei sociale și al participării sociale, o comunitate bazată pe voința naturală având ca element central persoana. Emoțiile, preferințele și raționalitatea sunt guvernate de criterii socialmente acceptate ale valorii intrinseci, acțiunile bazate pe aceasta fiind mai puțin conștient alese, cât conduse de tradiție sau obicei. Acest tip diferă de kürwille, care este un tip de voință apropiat de raționalitatea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
în urma alegerilor din 1996, din totalul mandatelor deținute de CDR, liberalii aveau 42, adică tot atâtea câte au câștigat în 2000. Or, faptul că după atâția ani, liberali, acum reuniți într-un singur partid, nu au marcat o creștere în preferințele electoratului, deși societatea s-a schimbat profund în acest deceniu, constituie mai degrabă o înfrângere. Apoi, prin ponderea sa parlamentară, partidului liberal nu era nici pe departe în postura de forță politică semnificativă a sistemului politic, de unde și motivele de
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
rezumat însă la un schimb de replici, fără a avea amploarea și urmările mai vechilor conflicte intra-liberale. Cât privește evenimentul politic în sine, Conferința Extraordinară a stabilit că viitorul candidat liberal la Primăria Capitalei va fi desemnat pe baza preferințelor bucureștenilor. Mai trebuie spus că la acea vreme, liderul liberalilor bucureșteni era Ludovic Orban, ales președinte al filialei PNL București în noiembrie 2002, după ce Mircea Cinteză a trebuit, conform prevederii statutare care interzicea cumulul de funcții în partid, să renunțe
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
Cristian Preda, profesor la facultatea de Științe Politice din cadrul Universității București. El s-a declarat adeptul unui sistem proporțional, care să plece de la o corecție a sistemului existent în țara noastră. "Proporționalul exprimă, într-o măsură mai apropiată de realitate, preferințele cetățenilor cu drept de vot. Majoritarul permite conturarea unei majorități politice direct de la urne. Trebuie să știm ce vrem: o guvernare consensuală, căreia îi este specific sistemul proporțional, sau o guvernare monocoloră, specifică sistemului majoritar", a explicat Cristian Preda. El
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]