3,088 matches
-
interpretarea inclusiv pentru valoarea de auxiliar nu este exclusă), este un verb ergativ/inacuzativ. 2.4.1. Valorile verbului a fi în limba română În DA, tomul II, s.v. fi, sunt înregistrate două ipostaze ale acestui verb, cea de verb pregnant (plin lexical) și cea de verb auxiliar, dintre care mă interesează aici numai prima. În articolul de dicționar sunt separate ipostaza predicativă, ipostaza copulativă, ipostaza unipersonală și cea în care a fi este regent pentru forme verbale. Această separare a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
prezența complementului direct în anumite contexte. 3.4.1. Valorile verbului a avea din limba română În DA, tomul I, partea I (A-B), s.v. avea, sunt înregistrate două ipostaze principale (reflectând concepția sintactică a autorilor dicționarului): cea de verb pregnant, pe care o vom avea în vedere în detaliu, și cea de verb auxiliar pentru formarea perfectului și a mai-mult-ca-perfectului perifrastic. Din descrierea ipostazei de verb auxiliar, reținem numai asemănarea semantică remarcată de autorii dicționarului între contexte ca: (a) Am
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
important este că acțiunea este săvârșită în trecut, pe când în (b) starea actuală este cea care contează. Această observație se regăsește și în studii sintactice recente, în care se încearcă unificarea interpretării verbului a avea în toate ipostazele. Ca verb pregnant, a avea are sensuri numeroase și destul de variate. Am exclus din discuție contextele în care a avea se combină cu obiecte de tip verbal (infinitiv, conjunctiv, construcții relative infinitivale), în care funcționează ca verb modal. Nu se poate totuși trece
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
staliniste de deznaționalizare forțată a provinciilor locuite de români. Toate aceste acte, ca, de altfel, și celelalte acțiuni de forță întreprinse în spațiul geografic dintre Marea Baltică și Marea Neagră, ca urmare a înțelegerilor rezultate din Pactul Molotov-Ribbentrop, au constituit o manifestare pregnantă a politicii imperialiste de anexiune și dictat, o agresiune fățișă împotriva suveranității și intereselor naționale vitale ale unor state vecine, membre ale Ligii Națiunilor. Acțiunea stalinistă a constituit, de asemenea, o încălcare gravă a normelor conduitei statelor în relațiile internaționale
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a celorlalți factori (nivel școlar, poziție ierarhicăetc.), venitul aduce o contribuție semnificativ mai ridicată la explicarea calității percepute a vieții (+0,18) în raport cu cât arăta corelația simplă (+0,06). Nivelul școlar influențează puternic negativ, fapt care iese în evidență mai pregnant controlând celelalte variabile. De aici derivă și o altă problemă, referitoare la completitudinea listei cauzale; factorii cauzali incluși într-o anumită listă ne dau o explicație cvasicompletă a fenomenului efect sau este nevoie să mai includem și alți factori? O
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
consideră că schema funcțională nu își are originea exclusiv și poate nici măcar în primul rând în experiența sistemelor biologice, ci direct în cea a sistemelor sociale și umane înseși (Zamfir, 1975). Activitățile individului, ca și cele ale colectivității au un pregnant caracter finalist, mai evident chiar pentru cunoașterea comună decât cel al organismelor biologice. Gândirea filosofică, atunci când s-a oprit asupra vieții sociale, s-a inspirat încă de la început din această caracteristică. Schema finalistă, în fundamentele sale, o găsim în cunoașterea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
se învecinează, se întretaie. Fiecare dintre aceste sisteme reprezintă un obiectiv potențial pentru analiza funcțională, un cadru de referință funcțional pentru analiza elementelor sale. Este drept, pentru multe societăți, dar în nici un caz pentru toate, nivelul de organizare cel mai pregnant, care prezintă gradul cel mai înalt de autonomie, capacitatea cea mai puternică de autoorganizare, este societatea globală. Prototipul unui asemenea sistem este statul-națiune. Dar nici în aceste cazuri nu este anulată autonomia relativă a subsistemelor. Există și cazuri în care
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
poate modifica substanțial. O teorie funcțională a fenomenului religios, de exemplu, trebuie să formuleze mulțimea tipurilor de consecințe funcționale pe care acesta le poate avea, cât și factorii care determină ca, într-un context social, anumite funcții să fie mai pregnante. Într-o societate conservatoare, religia poate reprezenta în primul rând un instrument de integrare socială în ordinea existentă, de oprimare socială. Într-o perioadă de luptă pentru eliberarea națională, ea poate juca un rol important în procesul de cristalizare a
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care consideră apartenența simultană multiplă a unui fenomen social, modelarea lui într-un spațiu funcțional complex. Principiul pluralității perspectivelor nu trebuie însă interpretat într-o manieră relativistă, nestructurată. În funcție de particularitățile contextului social, apartenența la un anumit sistem poate fi mai pregnantă în raport cu apartenența la celelalte. Privilegierea unei anumite perspective funcționale trebuie justificată. Cazul religiei citat mai înainte este clar din acest punct de vedere. Într-o anumită conjunctură istorică, religia poate să se orienteze în mod prioritar spre funcția de asigurare
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
va orienta spre coada mai scurtă; datorită acestui fapt, lungimea celor două cozi va tinde să se egalizeze. Suprasistemele pot fi compuse din persoane, ca în cazul celor două cozi aflate în echilibru, sau din sisteme sociale care au finalități pregnante. Economia de tip capitalist poate fi privită ca un suprasistem compus din întreprinderi private. Lumea contemporană nu reprezintă un sistem dominat de finalități proprii globale, ci un suprasistem compus dintr-o mulțime de state, fiecare dintre ele având finalități specifice
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
tip capitalist poate fi privită ca un suprasistem compus din întreprinderi private. Lumea contemporană nu reprezintă un sistem dominat de finalități proprii globale, ci un suprasistem compus dintr-o mulțime de state, fiecare dintre ele având finalități specifice mult mai pregnante decât obiectivele lor comune. În anumite condiții, suprasistemul poate să dezvolte și el unele finalități proprii, globale. Dar acestea sunt mereu secundare, derivate, finalitățile sistemelor componente fiind primare, fundamentale. După cum remarcă Raymond Boudon (1979), aceste finalități ale suprasistemelor reprezintă tot
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
El este atomul logic al analizei sociologice. Din punct de vedere teoretic, legile care guvernează fenomenele sociale pot fi deduse din legile comportamentului individual. Din punct de vedere metodologic, analiza trebuie pornită mereu de la individ - nivelul de organizare cel mai pregnant, cu finalitățile cele mai puternice. Logica societății trebuie să fie privită ca derivând și fiind mereu subordonată logicii acțiunii individuale. Polemica lui Durkheim cu Spencer asupra cauzelor diviziunii muncii (Durkheim, 1926) este ilustrativă pentru diferența dintre strategia holistă și cea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
putea fi el? Statul-națiune, umanitatea în ansamblul ei, satul sau orașul, familia? Nici unul dintre aceste niveluri de organizare nu întrunește condițiile unui punct absolut de pornire a organizării sociale. Statul-națiune este, în momentul actual, nivelul de organizare socială cel mai pregnant. Există însă situații în care statul-națiune se dovedește a fi mai mult un suprasistem, în care părțile componente - grupurile, clasele sociale, persoanele - manifestă o autonomie mai pronunțată, orientându-și activitatea nu după finalitățile globale, ci după cele proprii. În al
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Colectivitatea, la rândul ei, are mai multe niveluri: începând cu familia, ceata sau tribul din societățile arhaice, cetatea, statul-națiune și sfârșind cu umanitatea. Fiecare nivel are, în funcție de condiții, importanța sa determinată. În anumite condiții, familia poate fi nivelul cel mai pregnant, cel mai autonom, în alte condiții, cetatea sau statul-națiune. În istoria umanității de până acum există mereu o anumită identificare a indivizilor cu colectivitatea (la diferitele ei niveluri), dar și o tensiune între cei doi termeni, tendințe de autonomizare a
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
poate să se concentreze asupra identificării cerințelor și condițiilor favorizante ale acestei activități, fără a lua neapărat în considerare cerințele altor sisteme învecinate care pot interfera cu acestea. Angajarea în perspectiva claselor și a grupurilor sociale este însă mult mai pregnantă, fapt pentru care în analiză aceasta va fi accentuată. Sociologia, actualmente, oferă multiple exemple de angajare. Așa cum au pus în evidență numeroase analize sociologice, sistemul de susținere și finanțare a sociologiei occidentale face ca aceasta să fie, într-o măsură
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
general din care face parte, se adecvează acestuia, după cum și celelalte sisteme cu care se învecinează se adaptează lui; din acest motiv, orice schimbare structurală impune restructurări mai generale ale contextului. În fine, în conștiința colectivității, alternativa practică este deosebit de pregnantă, fiind însoțită de o mulțime de informații și tehnici necesare practicării ei; celelalte alternative, atunci când sunt formulate, apar într-o modalitate mult mai vagă, mai puțin elaborată, fiind susținute de puține informații și tehnici de acțiune practică. Din acest punct
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
generații sau regimuri; funcția de alocare, prin alocarea optimală a resurselor economice rare În scopul asigurării bunăstării colectivității; funcția de stabilizare, În scopul asigurării echilibrului macroeconomic și a stabilizării fluctuațiilor economice. În mod deosebit, cea de a treia funcție evidențiază pregnant noua abordare a finanțelor publice și, implicit, a unei componente fundamentale a acestora, pe care o constituie impozitele. 51Abraham-Frois G., op. cit., p. 344 53 La rândul său, Paul Anthony Samuelson este de părere că puterea publică (implicit statul) are două
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
de război de către statele liberale beligerante. După Încheierea războiului, refacerea infrastructurii și a economiei, ca și crearea premiselor pentru reluarea ascensiunii economice și sociale au fost asumate ca sarcini ce reveneau autorităților statale. În noile condiții, statul s-a implicat pregnant și prin decizii menite să susțină reglarea și dezvoltarea economiei, ceea ce a imprimat acțiunilor sale un caracter intervenționist. În acest cadru, modificările de ordin conceptual privind impozitul se referă, În esență, la luarea lui În considerare, nu numai ca resursă
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
vreme cu panerul În care se colectau veniturile colectate la tezaurul aflat la dispoziția Senatului. Dar În timp ce fiscul era menit să acopere cheltuielile angajate de Împărat, tezaurul era folosit de Senat pentru realizarea de acțiuni cu un caracter public mai pregnant. Mai târziu, Însă, subordonarea Senatului față de Împărat a condus la contopirea celor două entități prin includerea resurselor tezaurului (public) În cadrul fiscului și ștergerea semnificațiilor distinctive avute inițial de către fiecare parte 110. În consecință, problematica impozitelor reprezintă, În același timp, și
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
evidențiază anumite tendințe și particularități, mai ales din perspectiva nivelului de dezvoltare economică și socială a fiecărei țări. Astfel, admițând că proporțiile redistribuirii fiscale reflectă nivelul fiscalității (gradul de fiscalitate) sau presiunea fiscală exprimate generic, prin rata fiscalității, există diferențieri pregnante, În sensul creșterii sau reducerii acesteia În diferite perioade, fie În aceeași țară, fie În țări diferite. Asemenea diferențieri sunt determinate de factori diverși, reflectați și prin obiectivele politicii economice și sociale promovate de guverne În cadrul unor programe de guvernare
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
59,9% În Danemarca) și cel mai scăzut (de 18,2% În Polonia) a fost de 41,7 puncte procentuale. 189 O imagine comparativă a proporțiilor prelevărilor sub forma impozitului pe profit, În raport cu produsul intern brut al acestora, se conturează pregnant și În reprezentarea grafică aferentă. Figura nr. 3.10 Ponderea impozitului pe profit În PIB, În țările membre OCDE, În anul 2004 0 5 10 15 20 25 30 35 Impozitul pe profit ca procent În PIB Mexic Polonia Slovacia
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Ministerului Finanțelor Publice, www.mfinanțe.ro; Informații publicate pe site-ul Fondului Monetar Internațional, www.fmi.ro Considerăm, de asemenea, că este relevantă și reprezentarea grafică a evoluției ponderii impozitului pe profit În totalul resurselor fiscale, din care rezultă mai pregnant tendința descrescătoare a acesteia după 1998. % 193 Figura nr. 3.12 Evoluția ponderii impozitului pe profit În totalul resurselor fiscale, În perioada 1990-2005 Surse: Văcărel I., Politici fiscale și bugetare În România •1990-2000•, Ed. Expert, București, 2001; Rapoartele anuale ale
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
a spori ponderea investitorilor care solicită o remunerare cât mai redusă a capitalurilor lor. Acest lucru se poate concretiza prin realizarea unui raport optim Între cele două mari 199 categorii de capitaluri (proprii și de Împrumut), constatare exprimată cel mai pregnant În ipoteza de compensare statică, ea fiind evidențiată și În teoria ordinii de selecție din perspectiva riscului financiar majorat pe măsura creșterii Îndatorării Întreprinderii. Totodată, se poate admite că rentabilitatea solicitată pentru deținerea de acțiuni (capitaluri proprii) poate fi mai
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
a deduce din rezultatul impozabil, parțial sau integral, dividendele aferente unei societăți nou Înființate sau creșterilor de capital În numerar, contribuie la susținerea creșterii, atât a numărului de Întreprinderi, cât și a capitalului propriu. Impactul sistemelor de impozite se manifestă pregnant și prin prisma folosirii surselor externe de finanțare a Întreprinderilor, iar intensitatea efectelor produse depinde de natura și cuantumul acestor resurse. Finanțarea externă se poate realiza, fie pe seama capitalului adus de acționarii sau asociații societății, fie pe seama capitalului 282 Împrumutat
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Asiei de Sud-Est, ajungând până În Coreea de Sud, iar apoi efecte ale acesteia sau propagat și În Europa, sau recesiunea din SUA cu rezonanțe În Întreaga lume. Asemenea fenomene sunt de natură să demonstreze vulnerabilitatea sporită a economiilor interdependente, concretizată cel mai pregnant În sfera relațiilor financiare, incluzând și paradisurile fiscale. Alte domenii cu potențial de impact conflictual intern În condițiile globalizării vizează ecologia, utilizarea potențialului mărilor și oceanelor, poluarea atmosferei, etc., fiind destul de controversată chiar utilizarea forței de muncă la scară mondială
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]