5,618 matches
-
să ne axăm să le acordăm copiilor educație morală încă de mici, câteodată începând chiar cu famiile lor. Este un efort lung, de durată. Dar trebuie să îl facem". Părinte, spuneți adevărul: dumneavoastră aveți impresia că în Italia există o prejudecată de tip rasist împotriva românilor? Nu știu, nu aș spune chiar așa. Să știți dumneavoatră că eu sunt întotdeauna foarte prudent. Cuvintele sunt grele. Cred că nu trebuie să fim rasiști în sens invers, denunțând rasismul chiar și atunci când nu
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
2 iunie 2009, în Emilia, trei români au chemat la 113, reușind să împiedice un atentat care viza sediul local al Ligii Nordului. Evident teoreticienii ecuației român egal delincvent uită să aducă în discuție astfel de exemple. Dar, apropo, privind prejudecățile, să analizăm un mic de episod de neglijență jurnalistică aparent nesemnificativă. Aici însă vom folosi acest exemplu ca un model emblematic. Iată cum presa de informație italiană se poate transforma în presă cu caracter științifico-fantastic, părtinitoare, pe pielea românilor (mai
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
În acești termeni ne-au vorbit și alți corespondenți români din Italia. Iată care sunt opiniile Mirunei Căjvăneanu exprimate în interviul înregistrat pentru această carte: Cred că tema migrației, în general, a fost și este tratată în Italia cu multe prejudecăți. Nu se vorbește (doar) de erori, dar adesea este un mod greșit de a trata o temă punctuală, cum ar putea fi aceea a delincvenței românești, până a o transforma într-o "problemă românească"". Miruna se referă în studiul său
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
defecte, mai multe oricum decât calități. Cu timpul, odată ce comunitatea devine mai numeroasă, stereotipurile devin din ce în ce mai negative. Probabil, putem vorbi de un cerc vicios, care continuă și în aceste momente, cu momente de tensiune și cu momente de relaxare. O dată ce prejudecățile au luat naștere, acestea, sunt alimentate de presă, care încearcă să le demonstreze. Un furt comis de un român devine informație de presă, deoarece există o disponibilitate emotivă din partea cititorului. Publicul dorește să afle dacă există o delincvență românească. În
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
în mintea multor români, cu precădere tineri, imaginea pozitivă a italienilor de persoane binevoitoare a fost înlocuită cu cea detestabilă de exploatator la locul de muncă, de proprietar al unei case de închiriat neonest, de om al legii care are prejudecăți ostile împotriva imigranților. Și s-a născut un spirit instictiv de reacție. Semnificativă chiar dacă fără o mare relevanță este contraexodul, reîntorcerea în România ca efect al unei experiențe de integrare nereușite în Italia, sau nereușite parțial. Doar în anul 2008
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
înțeleagă italienii, piemontezii în acest caz, despre români, privind la aceste emisiuni care sunt în limba română? Probabil nimic. Acum am atins un punct important. Dacă se dorește să existe un impact în Italia, dacă se dorește să fie anulate prejudecățile și să se declanșeze un proces adevărat de integrare, poate ar fi bine să se vorbească în italiană cu italienii. Desigur nu întreaga situație este negativă. Au existat de-a lungul timpului inițiative adresate italienilor, cu scopul favorizării cunoașterii culturii
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
comisă. Pe acel teren (acela al siguranței și al incapacității evidente a stângii de a duce o politică în astfel de termeni fără să fie obligată să trădeze principiile statului de drept) centru- dreapta își va juca toate cărțile, fără prejudecăți, asigurându-și, în mare parte, victoria atât în viitoarele alegeri politice cât și cele administrative romane. Și în plus o înfrângere în interiorul unei înfrângeri: pierderea contactelor cu comunitatea românească. Văzându-se trimisă în mod incorect pe banca acuzării, fără să
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
relațiile dintre personaje, relații care au un caracter specific, ce vine, în principal, din particularitatea apartenenței la categoriile "bolnavi" și "medici". Se urmăresc relațiile între bolnavi, cele între medici și, în egală măsură, relația bolnavilor cu medicii, uneori conflictuală. Având prejudecăți în legătură cu medicii, Rusanov se dovedește la început nemulțumit de atenția insuficientă care i se dă. Kostoglotov are, de asemenea, prejudecăți, dar de alt gen, fiind neîncrezător în tratamentul administrat. Clinica oncologică amintește de un lagăr cu un regim extrem de dur
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
medici". Se urmăresc relațiile între bolnavi, cele între medici și, în egală măsură, relația bolnavilor cu medicii, uneori conflictuală. Având prejudecăți în legătură cu medicii, Rusanov se dovedește la început nemulțumit de atenția insuficientă care i se dă. Kostoglotov are, de asemenea, prejudecăți, dar de alt gen, fiind neîncrezător în tratamentul administrat. Clinica oncologică amintește de un lagăr cu un regim extrem de dur, prin deznodământul fatal care îi așteaptă pe majoritatea celor închiși. Efrem Podduev, unul dintre personajele romanului, este cel care are
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
crenguță pe pământul umed: Vezi cercul acesta? Este patria. Este primul cerc. Iată-l pe-al doilea (făcu un cerc mai mare). Asta e omenirea. Ți se pare că primul se înscrie în al doilea? Nicidecum! Aici sunt bariere de prejudecăți. Aici sunt chiar sârma ghimpată și mitraliere. Pe aici nu se poate trece nici cu trupul, și aproape nici cu sufletul. Rezultă că nu există nici un fel de omenire. Numai state, state și toate diferite între ele228. (trad. a.) Volodin
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
înmulțirea sectelor gnostice ori a celor milenariste, prezentând religia creștină păgânilor și respingând simultan acuzele neîntemeiate ale acestora. 4. Creștinismul în istoriografia păgână greco-romană Raportul dintre lumea greco-romană și creștinism, în ciuda tuturor asimilărilor istorico-religioase constatate, nu a fost lipsit de prejudecăți din antichitate până astăzi. Pentru creștini conceptul de păgânism implica o evaluare negativă a lumii greco-romane. Neînțelegeri care au marcat opinia publică, față de adepții mesajului biblico-creștin, au fost numeroase. Manualele de Istoria Bisericii depășesc chiar și în zilele noastre parțial
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Trezirea interesului împăraților pentru respectul religiei de stat, era doar un pretext dintre atâtea altele, pentru a o înfăptui mai lesne. Condamnarea la moarte a unui militar creștin pronunțată din orice motiv, în baza codului militar, în fața ochilor și a prejudecății camarazilor coreligionari se regăsea în odio religionis. Soldatul ucis era înconjurat îndată de alura martiriului, necercetându-se motivele reale ale condamnării și nici credința acestuia. Cele două elemente, numele de creștin și martiriul, îndepărtau ori ignorau toate celelalte denumiri, printr-
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
mențină prestigiul abia dobândit. La sfârșitul secolului IV, Imperiul creștin moștenea toate problemele de apărare și de supraviețuire ale imperiului păgân. Atitudinea Bisericii occidentale este prevalent antimilitaristă, cauzată de o neîncredere care cuprinsese populațiile locale, și antibarbară determinate de anumite prejudecăți păgâne și intoleranțe de natură creștină. Atitudinea Bisericii orientale a fost mult mai vivace și chiar animată de spirite patriotice, exprimate printr-o tot mai mare considerație pentru armată. În secolul V, religia creștină a fost incapabilă ori a renunțat
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
revederea relației autoritate-libertate, • folosirea intensivă a evaluării formative, • valorificarea spontaneității și a creativității în activități, • adaptarea folosirii noilor tehnologii pentru stimularea învățării prin programe de individualizare a abilităților de evaluare critică și de adaptare, • în proiectarea acțiunilor să sesizeze confuziile, prejudecățile, neînțelegerile, experiențele neconcludente anterioare și să le prevină, corecteze • extinderea educației pentru adulți în dezvoltarea individuală specifică, • educația pentru obținerea succesului fiecăruia, • dezvoltarea ecologică a personalității, după mediul individual propriu ș.a. 1.6. Alternativele metodologice și schimbarea de paradigme 1
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sens achizițiilor în anumite contexte, a găsi achizițiile cele mai eficace pentru a le fixa mai bine, a pune accent pe esențial, a sprijini achiziții ulterioare, deși sunt dificultăți în abordarea prin competențe a educației școlare (rezistența la schimbare, mentalități, prejudecăți, modalități vechi de formare, dominarea aspectelor instituționale, modul frontal dominant de organizare a activității din clasă). Abordarea formării pentru, prin competențe determină o mai bună orientare a educatului către profilul, școala unde să nu aibă eșec și tocmai că devine
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
datorită dificultăților specifice inițierii în domeniul pedagogic a studenților de alte specialități, cu atât mai mult este cerută această manieră de lucru pentru: schimbarea stilului de învățare tradiționalist anterior, corectarea sau combaterea sau modificarea de reprezentări și sensuri confuze, deformări, prejudecăți, mentalități, atitudini, motivații inițiale extrinseci, venite din experiențe nonformale și informale anterioare în domeniu. Concomitent cu verificarea propriilor ipoteze ale experimentului, s-a putut confirma și o ipoteză a lui Ph. Perrenoud (2001), privind formarea pentru reflecție și acțiune științifică
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
comunicarea informațiilor prin prelegeri, a reconfigurat tematicile date în raport cu categoriile de cunoștințe menționate pentru profesionalizarea profesorului de orice specialitate. Mai mult, a micșorat rezistența studenților în fața înțelegerii și aprecierii rolului pregătirii pedagogice a unui profesor, datorată manifestării insistente a unor prejudecăți și care dovedesc încă persistența empiricului. Toate aceste constatări inițiale au influențat analiza critică a contextului de conturare și aplicare a proiectului constructivist de programă curriculară, adaptată pentru a putea echilibra rolurile și pertinența ei în: • precizarea obiectivelor învățării constructiviste
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
unor criterii generale de concepere astfel (derivate din teoria curriculumului și a constructivismului), • afirmarea doar a unor dispute asupra definirii conținutului tematic într-o astfel de programă, • afirmarea deschisă a incertitudinii în fața posibilității reale de aplicare și de modificare a prejudecăților, • nesiguranța inițială în determinarea valorii fiecărei teme pedagogice, în raport cu criteriul profesionalizării, care să determine apoi organizarea și gradul lor de aprofundare. Capitolul 4 Actorii educației: paradigma centrării pe educat (pe învățare) versus paradigma centrării pe educator (pe predare) 4.1
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sunt cele mai dificile: a) Întâi trebuie să aibă loc o destul de lungă etapă de documentare reciprocă în tema propusă cercetării: în literatura problemei, în studiul stării practicii specifice, în evaluarea nivelului practicianului și în pregătirea lui științifică, în îndepărtarea prejudecăților și practicilor metodologice de cercetare anterioare, care pot să altereze noul mod de concepere și acțiune, în crearea condițiilor necesare desfășurării cercetării, cu efectuarea unor acțiuni de probă, de pretestare. b) Abia apoi are loc cercetarea-acțiune-formare propriu-zisă, ca un proiect
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
atrage atenția asupra decepției narative care folosește:. În Narrative Cartography:Toward a Visual Narratology Marie-Laure Ryan își propune, așa cum își propun și celelalte contribuții prezentate în acest capitol, să depășească ideea unei naratologii cu afinități speciale pentru limbajul verbal și prejudecățile despre narațiunile înțelese ca artefacte exclusiv verbale, despre naratologie ca simplă subramură a structuralismului, ca mișcare care-și definește programul prin aplicarea modelelor lingvistice în toate ariile de cercetare și despre verbalizare ca suport privilegiat al narațiunii. Narrative Cartography încearcă
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
adică vechiul roman victorian, se retrage în fundal și devine subtext Între cartografie și narațiune În Narrative Cartography:Toward a Visual Narratology Marie-Laure Ryan își propune să depășească ideea unei naratologii cu afinități speciale pentru limbajul verbal și să evite prejudecățile despre narațiunile înțelese ca artefacte exclusiv verbale, despre naratologie ca simplă subramură a structuralismului, despre naratologie ca mișcare care-și definește programul prin aplicarea modelelor lingvistice și despre verbalizare ca suport privilegiat al narațiunii. Acest demers semnalează faptul că naratologia
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
eliminările, raturile sau adaosurile picturale ale lui Phillips. Și pentru că nu acordă statut de centralitate nici uneia dintre ele, scriitura favorizează, într-o anume măsură, comentariile care-și propun să depășească ideea unei naratologii cu afinități speciale pentru limbajul verbal și prejudecățile despre narațiunile înțelese ca artefacte exclusiv verbale. Ea favorizează demersurile în care naratologia nu mai este înțeleasă ca o simplă subramură a structuralismului, ca mișcare care și definește programul prin aplicarea modelelor lingvistice și se limitează la analize ale discursului
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
discurs care se emancipează și se dezvoltă, refuzând să îngenuncheze în fața autorității reprezentate de text, sculptură, arhitectură sau pictură. Limite narative ale imaginii uniepisodice Contribuțiile care-și propun să depășească ideea unei naratologii cu afinități speciale pentru limbajul verbal și prejudecățile despre narațiunile înțelese ca artefacte exclusiv verbale, nu sunt puține. În selectarea și descrierea lor, acest capitol încearcă o abordare genealogică printr-o oarecare abatere de la structurile discursive, considerate uneori, din motive mai mult sau mai puțin întemeiate, definitive și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
atrage atenția asupra decepției narative care folosește:. În Narrative Cartography:Toward a Visual Narratology Marie-Laure Ryan își propune, așa cum își propun și celelalte contribuții prezentate în acest capitol, să depășească ideea unei naratologii cu afinități speciale pentru limbajul verbal și prejudecățile despre narațiunile înțelese ca artefacte exclusiv verbale, despre naratologie ca simplă subramură a structuralismului, ca mișcare care-și definește programul prin aplicarea modelelor lingvistice în toate ariile de cercetare și despre verbalizare ca suport privilegiat al narațiunii. Narrative Cartography încearcă
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
adică vechiul roman victorian, se retrage în fundal și devine subtext Între cartografie și narațiune În Narrative Cartography:Toward a Visual Narratology Marie-Laure Ryan își propune să depășească ideea unei naratologii cu afinități speciale pentru limbajul verbal și să evite prejudecățile despre narațiunile înțelese ca artefacte exclusiv verbale, despre naratologie ca simplă subramură a structuralismului, despre naratologie ca mișcare care-și definește programul prin aplicarea modelelor lingvistice și despre verbalizare ca suport privilegiat al narațiunii. Acest demers semnalează faptul că naratologia
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]