3,420 matches
-
le spune Brantôme, cronicarul lor indiscret și imprudent din Renaștere. și asta Încă din fra geda mea copilărie, căci sunt născut și crescut mărișor În mahalaua deo cheată a Gorganului, cu dumbrăvile ei ademe nitoare și ispiti toare, fiindcă erau presărate - la fel ca gră dina fermecată a vrăji torului Klingsor din Parsifal - cu cele mai dulci și otrăvitoare flori vii de pe lume, anume sădite În calea și spre pierzania cavalerilor Graalului și mai ales a noastră. E vorba de vastul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pumnulistă pierzându-și frumusețea limbajului. Acest lucru a fost posibil deoarece din redacție făcea parte Aron Pumnul. Gazeta a profitat de fiecare prilej pentru a lovi în „despotul” de la Iași. Atitudinea dușmănoasă ce reiese chiar din primul număr, ironia usturătoare presărată în coloanele ziarului de fiecare dată când era vorba de Mihail Sturdza au făcut senzație. Acest lucru nu a putut fi trecut cu vederea de domnitorul moldovean, conflictul dintre acesta și „Bucovina” ținând până la destituirea lui în mai 1849. Știrea
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
o minune că am putut rezista atâția ani la atâtea încercări morale și fizice, minune pentru care eu îi mulțumesc Domnului prin mijlocirea Maicii mele cerești, care în tot acest timp mi-a fost călăuză, bucurie și îmbărbătare pe drumul presărat cu spini al vieții mele. Deo gratias! Pr. Anton Demeter Barticești, 14.03.1992 București - Lourdes jurnal de călătorie Tot ce ni se întâmplă în viața noastră pământească, se întâmplă prin dispoziția și cu permisiunea divină. Atunci când Dumnezeu ne încearcă
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
îmbărbătare, cu vocea lui blândă, bărbătească. A stimat și iubit pe toți profesorii și seminariștii teologi, fiind în același timp un neegalat teolog și filosof franciscan și slujitor al bisericii. Viața de slujitor al bisericii și drumul lui au fost presărate cu tot felul de încercări comuniste, ca și al celorlalți slujitori ai bisericii, drum pe care l-a străbătut cu curaj și bărbăție, până la a-și jertfi viața pentru Cristos și biserica sa, ceea ce s-a și produs. La împlinirea
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
gust din plin, fără prejudecăți și fără reticențe. 15 octombrie 1949 Este o senzație poate prea complexă pentru a încerca să o descriu: Liniște... Afară e ceață. Micuțul squar s-a schimbat în chip feeric: mici crăcuțe, subțiri și negre, presărate cu perle de apă transparente pe un fond cenușiu-mărgăritar. S-ar zice: o stampă japoneză... Față de acest peisaj mirific, cerul mediteraneean rămâne banal în frumusețea și azurul său. Cețurile au mai mult farmec. Totul este bizar și straniu, dar nu
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
ani în urmă în tovărășia lui Popingham, păstrasem o viziune sumbră, desprinsă parcă din Împărăția lui Verde Împărat: un drum de calvar, alcătuit din imense stânci negre, peste care se așternuse un lințoliu de licheni galben-albaștri, învăluit în cețuri și presărat tot timpul de o ploaie fină și deasă ce te pătrundea încet-încet până la piele... De data aceasta totul a fost diferit: un soare cald și prietenos îndulcea toate culorile, transformând peisajul într-un tablou măreț, dar idilic. Pe drum ne-
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
nesocotitele mele blasfemii, a bătut un vânt de toamnă, s-au strâns norii și, în toiul unei seri calde, strălucind de lumina reflectoarelor electrice, s-a pornit o ploaie rece, udându-i pe bucureștenii îmbrăcați în mătăsuri și stofe ușoare, presărate cu flori, ieșiți în stoluri după petrecere... Am alergat ca potârnichile speriate pe la casele noastre, sărind prin tramvaie, pitindu ne pe sub streșini și balcoane, cu ziare pe cap, care mai de care mai uzi și mai plictisiți. Iar azi-dimineață toate
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
craniană retezată, dar la locul ei, vădind doar dunga subțire a despicăturii. A fost scos ușor, curat, asemenea unui nud de Pietà, și culcat în coșciugul cel nou, pe fundalul căruia întinsesem giulgiul albastru. și, după ce a fost învelit, am presărat peste dânsul cele dintâi flori ale primăverii, pe care mi le dăduse Alice de cu seară. Sicriul de lemn a fost transportat în biserică și introdus în cel de al doilea sicriu. La ora nouă, când au sosit Ticki cu
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
în apărarea simbolului național. Adevărați eroi, domnule! Cinste lor! Eternă recunoștință! Patria ubi bene! (Patria este acolo unde mi-e bine!) Și lor le era foarte bine. Dormeau somnul nevinovat al întâilor născuți. După un somn reparator, scurt și zbuciumat, presărat cu vise fantastice în care predominau scenele sângeroase cu lupte la baionetă împotriva ungurilor hrăpăreți ca la Mărășești, pe Siret, împotriva nemților, care nuș' ce naiba mai căutau și ăștia pe-aicea în sfârșit nepoții lui Attila erau făcuți harcea-parcea și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
se ardă. Unele se rumeneau, altele se înnegreau, iar mama le trăgea la marginea plitei , le lua ușor cu lingura de lemn punându-le într-o farfurie pe care o punea în mijlocul mesei. Apoi, lua puțină sare cu vârful degetelor presărând-o peste boabe și amestecându-le cu lingura de lemn pentru a face consumarea lor mai apetisantă. Noi eram așezați pe marginea patului și pe cele patru taburete. Copii, să spunem o scurtă rugăciune, mulțumindu-i Bunului Dumnezeu pentru bunătățile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
zilnic: boabe de porumb fierte în ceaun. Cel mai mult o îngrijora pe mama lipsa apei. Prin urmare, boabele nu mai erau spălate, iar apa din ceaun rămânea la locul ei pentru viitoarea porție de boabe fierte peste care mama presăra puțină sare pentru a fi cât de cât mai digerabile. Rămăseserăm numai piele și os. Eram niște descărnați și slăbănogi, încât coastele ieșeau în evidență jenant și dureros, putând fi numărate fără dificultate. Arătam ca niște stafii. Mama era extrem de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
aceste zile, imediat după încetarea crivățului, ne-a surprins în mod plăcut vizita unei distinse doamne. Noi tocmai "serveam masa", având în centrul ei binecunoscuta farfurie de aluminiu în care mama pusese boabele de porumb coapte pe plită, peste care presărase nițică sare pentru a le face mai gustoase, mai atractive. Deodată s-au auzit niște bătăi slabe la ușa din hol. Mama, mi se pare că bate cineva la ușa de afară, zise Mircea. Du-te, Mircea, și vezi cine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
pe bancă: și ambalajul și conținutul. În fața mea se afla o bucată de mălai, având vreo șapte-opt centimetri lungime, cinci centimetri lățime și având o grosime de trei centimetri. Suprafața mălaiului era glazurată cu gălbenuș de ou, peste care se presărase zahăr vanilat. După o rapidă examinare a "tortului", am trecut la acțiune și, din câteva mușcături am introdus în stomacul meu amețit de foame această bunătate "regească". Am luat ambalajul și l-am pus în locul de unde-l luasem. Pauza se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
cu ambele mâini, l-a ridicat deasupra capului și icnind din toate măruntaiele l-a repezit cu o forță turbată spre pământ. Puterea izbiturii a fost atât de violentă, încât pentru câteva secunde pisica a rămas inertă pe solul uscat, presărat cu pietriș. Un firicel de sânge se scurgea din botișorul traumatizat, înroșind pământul. Cu un efort incredibil, s-a ridicat, făcând câțiva pași, în timp ce torționarul se autocompătimea privind la urma lăsată de mușcătura ei. Văzând-o mergând chinuit, mai mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
stă scris în ghidul turistic al orașului. Colonade ionice, totul alb, fără "rupturi" evidente de stil. În jurul anului 1900, templul este transformat în Biserica Catolică "Sacré-Cœur". Am intrat odată în această biserică-templu și am fost izbit de mulțimea simbolurilor masonice presărate peste tot. Spațiul este mare, alb, înalt, dar totul dă impresia unei parodii sinistre a sentimentului religios. Greu de definit ceea ce am simțit, dar m-am gândit că doar niște oameni foarte "tari" în credință sau, la polul opus, niște
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
jumătate despuiate la o temperatură de 6-7 grade Celsius, îngrămădite ca niște pui de găină pe creanga de arbore în celebrele cab-uri englezești, chicotind și înjurându-se una pe cealaltă pentru a înfrunta frigul de afară. Cimitirul din apropierea universitații, presărat cu tot felul de morminte de francmasoni. Vechi, de secol XIX, aveau o arhitectură atât de stranie încât îți înghețau sângele în vine. Erau foarte vizibile din biblioteca universității. În fine, șoferul taxiului care m-a condus la aeroport și
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
totul gătit delicat cu grăsime de gâscă și o doză subtilă de sos tomat. Mod de preparare: încălziți la foc mic Cassoulet Toulousain timp de 8-10 minute. Dacă dispuneți de mai mult timp, 15 minute, așezați fasolea pe un platou, presărați pesmet și câteva bucați de unt. Gratinați totul într-un cuptor încins. Mai adăugați pătrunjel și serviți totul bine pregătit. Sfatul degustătorului de vinuri: merge un vin roșu din sud sau orice altă apelație de origine controlată (AOC) din Midi-Pyrénées
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Întreprinderea „Laminorul” Brăila; - Laminorul de semifabricate și laminorul de sârmă nr.1 de la I.S. Câmpia Turzii. La toate aceste obiective foarte importante, menționate anterior, am condus colectivele de proiectare pentru utilajele din componența liniilor de lucru. După o viață de muncă presărată cu unele neîmpliniri dar și cu multe realizări, care vor rămâne în domniu respectiv, m-am pensionat la sfârșitul anului 1990. Deși m-am stabilit în București, prin locul de muncă, revederile noastre de la liceu, constituie un prilej de a
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93325]
-
prezența unei activiste care semăna cu o broască, s-au rostit discursuri pe bune despre meritele literare ale lui Nichita, după care el, treaz, pieptănat și cu sacou, a vorbit îndelung poezie, cu geniul lui de a improviza. Vorbea inspirat, presărând, printre superbe metafore, laude la adresa secretarului general, „mândria de a trăi aceste vremuri“, „onoarea de a participa chiar la Conferința Națională“. De câte ori auzea chestii din astea, activista își bulbuca ochii și dădea aprobator din cap. La sfârșit, toată lumea a aplaudat
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Peștera lui Ali Baba înainte de ’89. Era un mister cum o adunase. Și, trebuie să recunosc, nu singurul. Nu înțeleg nici azi cum de nu se murea mai des în sala aia. Sălile de operații, a mea printre ele - erau presărate de-a lungul peretelui exterior al secției de terapie intensivă, fără mai multe uși, fără filtre. De la lift (deci din curte) intrai, cu un ciubuc minim, până în oricare sală. Nu intra oricine, dar intrau destui. Așa încât se opera adesea cu
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Champignon, apreciată a fi cea mai apreciată ciupercă, cu gust de carne de pasăre sau de carne de animal tânăr. Ea poate fi pregătită rapid prin prăjire directă pe jar sau pe plita sobei de bucătărie, având grijă să-i presari puțină sare în spațiul rămas liber după zmulgerea cozii. E foarte gustoasă cu pâine dar tot așa de bună și cu mămăligă rece. Pe urmă le-a vorbit despre prea cunoscutele Ghebe (Armillaria mellea) care pot fi găsite și în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a scuipat, apoi mi-a sărutat degetul tăiat și, după aceea, pe rînd toate degetele, palma și încheietura mîinii. Îngenun chease lîngă mine și-mi acoperea brațul cu părul ei. La urmă, a desfăcut o țigară Kent și mi-a presărat tutun pe rană. Mi-a trecut o altă țigară pe sub nas și mi-a spus să n-am grijă, că e un tutun foarte bun. Apoi m-a bandajat. Cînd am plecat de acolo, îmi venea să o rup la
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
dând semne că intenționează să-și încheie plăcuta vizită, soarele trecuse mult de zenit. Puținii nori alburii, ca niște clăbuci învăluriți ieșiți la plimbare pe cerul siniliu, reduceau din când în când scânteierile ca de arc voltaic ale razelor solare, presărând pete de umbră pe pământul dornic de răcoarea picăturilor de apă cerească. Cu mulțumirea în suflet a omului care și-a părăsit singurătatea chiar și pentru câteva ore, Dumitru Dascălu și-a luat rămas bun de la gazdă și, cu pași
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
a anului 2008, am răspuns propunerii nepotului și cumnaților mei de a face o călătorie cu mașina în localitatea natală a mea și a cumnatei mele, Dorobanți, nu departe de Botoșani. Dimineața frumoasă, luminată de un soare prietenos, cerul senin presărat ici-colo cu câte o zdreanță de nour alburiu, discuțiile lejere și apropiate ce se purtau între ocupanții autoturismului, drumul bun și nu prea aglomerat ne-au favorizat o călătorie agreabilă și tihnită. Tânărul de cetățenie româno-canadiană dorea să facă această
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
satului pe dos”, filozofează pesimist Dumitru Dascălu. Paștele copilăriei În preajma sărbătorilor Pascale, din încețoșatul îndepărtat trecut străbat, prin vremurile care s-au scurs, duioase amintiri ale inocentei copilării. Pentru întâmpinarea Paștelui Natura își îmbrăca haina de primăvară colorată în verde-crud, presărată cu mirifice flori. Noi, copiii, eram bucuroși că scăpam de îmbrăcămintea groasă și peticită, de încălțările hârbuite, încărcate de obiele și ciorapi groși din lână, de căciuli decolorate și roase, de mănuși și fulare. Desculți, cu haine ușoare pe noi
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]