9,297 matches
-
Iașul ar putea fi numit astăzi Mâhnitul (La Triste). De când prin unirea Moldovei cu Valahia s-a ales Bucureștiul capitală a celor două Principate și locul de reședință al Domnitorului, viața pare a fi dispărut din Iași; sub domnia precedentului Principe Grigore Ghica, acest oraș se bucura de o mare strălucire. Dar, cu el odată, cu Domnitorul, au dispărut și boierii bogătași ce formau Curtea sa, și vechea splendoare a orașului nu mai este decât o amintire” . N. A. Bogdan surprinde atmosfera
CAROL I ŞI ORAŞUL IAŞI, A DOUA CAPITALĂ A ROMÂNIEI. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
și apoi regele - a vizitat Iașii de Încă 17 ori (În total, 10 vizite ca domn și 8 vizite ca rege). În cinci din aceste vizite a fost Însoțit și de Doamna - apoi regina - Elisabeta. Ferdinand a vizitat Iașii - ca principe moștenitor - de 9 ori, iar principesa Maria, de 4 ori. La unele dintre vizite a participat Întreaga familie regală. Cele mai impresionante au fost vizitele din anii: 1866; 1883 (dezvelirea statuii lui Ștefan cel Mare); 1904 (sfințirea bisericii Trei Ierarhi
CAROL I ŞI ORAŞUL IAŞI, A DOUA CAPITALĂ A ROMÂNIEI. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
declarații , dintre care 21 aparțin lui Carol I. Menționăm câteva. În discursul rostit la 3 iunie 1883, cu prilejul dezvelirii statuii lui Ștefan cel Mare, regele spunea: . Din discursul rostit În octombrie 1904 reținem: La 27 septembrie 1911, Regele, Regina, Principele Ferdinand, Principesa Maria, Principele Carol și Principesa Elisabeta au participat În sala Teatrului Național la Festivitățile prilejuite de sărbătorirea semicentenarului Universității din Iași. În discursul său, Regele menționa: . De menționat că În cele 18 vizite la Iași, Carol I a
CAROL I ŞI ORAŞUL IAŞI, A DOUA CAPITALĂ A ROMÂNIEI. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
aparțin lui Carol I. Menționăm câteva. În discursul rostit la 3 iunie 1883, cu prilejul dezvelirii statuii lui Ștefan cel Mare, regele spunea: . Din discursul rostit În octombrie 1904 reținem: La 27 septembrie 1911, Regele, Regina, Principele Ferdinand, Principesa Maria, Principele Carol și Principesa Elisabeta au participat În sala Teatrului Național la Festivitățile prilejuite de sărbătorirea semicentenarului Universității din Iași. În discursul său, Regele menționa: . De menționat că În cele 18 vizite la Iași, Carol I a vizitat Universitatea În 12
CAROL I ŞI ORAŞUL IAŞI, A DOUA CAPITALĂ A ROMÂNIEI. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
militare europene (secolele XIX XX), istoria istoriografiei, istoria diplomației. Sorin Liviu Damean: profesor universitar doctor la Catedra de Istorie și Relații Internaționale a Facultății de Științe Sociale, Universitatea din Craiova; doctor În istorie cu teza Monarhia constituțională din România. De la Principele străin la proclamarea Regatului (1866-1881); a publicat patru cărți de autor: Carol I al României, vol. I, București, Editura Paideia, 2000; România și Congresul de pace de la Berlin (1878), București, Editura Mica Valahie, 2005; Diplomați englezi În România, 1866-1880, Craiova
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
orice „mofturi partidice”, cerința „prințului străin” răspundea stingerii „suferinței recunoașterii externe de titlu princiar”, nu neapărat după normele occidentale ale „preseanței”, În cazul voievozilor Moldovei și Valahiei. Ion Ghica, el Însuși Încercat de ambiții de domnie, semnala inadecvențele titlului de „principe”, nespunându-ne Însă și care titlu, după el, ar fi fost „de preferat”, pentru voievozi ori domni, inconveniente ce le excludea doar În dreptul primirilor de „titluri de la imperiali”, le vedea mai puțin discutabile În cazul domnilor fanarioți, dar apăsat valabile
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
În dreptul primirilor de „titluri de la imperiali”, le vedea mai puțin discutabile În cazul domnilor fanarioți, dar apăsat valabile În privința domnilor „pământeni”, „regulamentari” și chiar În cea a lui Cuza („De unde și până unde un băiat, nu se știe al cui, Principe Cuza? Când după legile morale și creștine europene nu poate fi nici Cuza, nici Principe...”) <ref id=""> 20 Ion Ghica, O pagină de istorie, În Idem, Scrisori către V. Alecsandri, vol. IV (supliment), București, f.a., p. 75. </ref>20. Apelativul
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
dar apăsat valabile În privința domnilor „pământeni”, „regulamentari” și chiar În cea a lui Cuza („De unde și până unde un băiat, nu se știe al cui, Principe Cuza? Când după legile morale și creștine europene nu poate fi nici Cuza, nici Principe...”) <ref id=""> 20 Ion Ghica, O pagină de istorie, În Idem, Scrisori către V. Alecsandri, vol. IV (supliment), București, f.a., p. 75. </ref>20. Apelativul persiflativ de „Hospodar” pe care l-au atribuit mai ales rușii „domnilor moldo-valahi”, ca și
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
fi presupus eludarea a ceea ce mai rămânea valabil din Convenția de la Paris, ca legitimare a „sancțiunilor externe asupra mersului chestiunii române”, după dobândirea autonomiei interne (legislative) Întărite și de Statutul dezvoltător. Cum bine sesizase Paul Henry, pentru atingerea condiției de „principe constituțional”, cu adevărat suveran, și ridicarea, prin aceasta, a statutului Principatelor Unite, Cuza nu dispunea de „mijloacele necesare”, la Îndemâna numai a unui „principe străin consacrat de acte de energie națională” <ref id="24"> 24 Paul Henry, L’abdication du Prince
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
autonomiei interne (legislative) Întărite și de Statutul dezvoltător. Cum bine sesizase Paul Henry, pentru atingerea condiției de „principe constituțional”, cu adevărat suveran, și ridicarea, prin aceasta, a statutului Principatelor Unite, Cuza nu dispunea de „mijloacele necesare”, la Îndemâna numai a unui „principe străin consacrat de acte de energie națională” <ref id="24"> 24 Paul Henry, L’abdication du Prince Cuza et l’avènement de la dynastie de Hohenzollern au trône de Roumanie, Paris, 1930, p. 43 și urm. </ref>. Este ceea ce s-a
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
s-a petrecut la 1866, când, deși „inspirată” de Napoleon al III-lea și combinată de Bismarck „cu ceva interes prusian” <ref id="25">25 Gheorghe Cliveti, România și Puterile garante, 1856-1878, Iași, 1988, p. 90 și urm. </ref>, „candidatura principelui Carol” a fost tranșată, În maniera faptului Împlinit, presupunător de „calculul rece” al unei elite și nu de „suportul popular”, de oameni politici români. Recunoașterea externă ca domnitor a lui Carol I, printr-un aranjament direct româno-otoman, la care puterile
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
mai evidentă contradicție cu veleitățile de independență ale românilor, veleități a căror reușită a fost „pusă În calendar” prin „venirea” lui Carol de Hohenzollern pe tronul României. Într-o țară total nouă pentru el, „străină” lui, la Început, „ca persoană”, principele, statuat În puterea Constituției de la 1866, s-a confruntat cu dificultăți naturale de adaptare, dar și cu tensiunile unei vieți politice Încă pe cale de a se desfășura la parametrii sistemului reprezentativ <ref id="30">30 Vasile Russu, Viața politică În
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
Monitorul Oficial, nr. 60, 15 martie 1881, p. 1809. În textul legii se menționa: „România ia titulatura de Regat. Domnitorul ei, Carol I, ia pentru sine și moștenitorii săi titlul de Rege al României. Moștenitorul Tronului va purta titlul de Principe Regal”. </ref>, atins dar nu mistuit de practici politicianiste sau de desfășurări populiste. Culminația constituirii Regatului României avea să fie atinsă, desigur, la momentul Încoronării din 10/22 mai 1881. Atunci, tensiunile politice s-au calmat, inimile românilor s-au
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
a altor cântece: Mulți ani glorioși trăiască, Trăiască Regele. Învățătorul ținea o cuvântare despre Întreita semnificație a zilei, insistând pe faptele deosebite ale regelui Carol I, prelegerea terminându-se cu urările de sănătate și fericire aduse Maiestății Sale, reginei și principelui moștenitor. După o scurtă pauză, În timpul căreia elevii se odihneau și luau masa, activitățile erau reluate, Într-un mod mai puțin formal, fie În curtea sau În incinta școlii, fie sub forma excursiilor organizate În Împrejurimi, În timpul cărora, sub coordonarea
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
greu de realizat deoarece textul nu oferă informația necesară și nici nu sugerează elevului la ce surse ar putea apela pentru a găsi răspuns la sarcini, cum ar fi: „Exprimă-ți atitudinea față de alegerea unui domnitor de origine străină În calitate de principe ereditar al României” sau „Compară statutul juridic al domnitorilor Al. I. Cuza și Carol I” . Din cele trei manuale considerăm mai reușită abordarea perioadei domniei lui Carol I În varianta elaborată de editura Prut Internațională care oferă posibilități diverse de
CAROL I ÎN MANUALELE DE ISTORIE DIN REPUBLICA MOLDOVA Studiu de caz: manualele pentru clasa a VIII-a. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SERGIU MUSTEAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1287]
-
În iarna lui 1925 și în primăvara anului următor efectuează stagiul militar la Regimentul 6 Roșiori din Bălți. De-a lungul acestor ani își câștigase existența ca slujbaș la diferite instituții, printre care Eforia Spitalelor Civile, Ministerul Agriculturii, Fundația Culturală „Principele Carol”, revista „Gândirea” (administrator), Ministerul de Externe (Direcția Presei). Continuă să facă jurnalistică. Îi apar poezii în „Foaia tinerimii”, „România nouă”, „Săgetătorul” lui Mihail Sorbul, „Universul literar”, „România nouă” ș.a., multe semnate cu pseudonime, dintre care frecvente sunt Z. Tudor
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
care nu renunța de a merge la Constantinopol prin Peninsula Balcanică, și a Germaniei, care, Împreună cu Austro-Ungaria, forma sâmburele Puterilor Centrale, la care se asociase și Italia. [...] Nu uitați că, de fapt, Bulgaria de atunci era o provincie rusă, că principele ei era mai mult un guvernator, un nepot al Împăratului, Înconjurat de 3 generali ruși: ministrul de Război, cel de Interne și cel de Externe și că, prin urmare, expansiunea Rusiei Înspre noi și peste noi era primejdia cea mai
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
ale unei politicii externe care au făcut din România un gardian al păcii În Balcani. Alianța a așezat România pe un curs pacifist, i-a oferit securitate, siguranță, prestigiu și, totodată, grație scutului protector, posibilitatea de a prospera. „Sub conducerea Principelui de Hohenzollern - se putea citi Într-un memoriu, din mai 1898, al Ministerului Afacerilor Străine -, acum două decenii, românii au ieșit Învingători și plini de glorie din periculoasa criză orientală. A fost pentru prima dată În lungul voiaj al războaielor
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
Străine -, acum două decenii, românii au ieșit Învingători și plini de glorie din periculoasa criză orientală. A fost pentru prima dată În lungul voiaj al războaielor orientale rusești, când țara nu a fost ocupată. Într-un moment extraordinar de critic, Principele și-a Încleștat tânăra sa armată, ca factor independent, În mod hotărâtor, În evenimentele războiului din Balcani și și-a cucerit prin luptă independența și coroana regală. În perioada de muncă pașnică ce a urmat, datorită conducerii constante a Regelui
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
o slăbiciune. În mai 1898, ministrul român la Berlin observa amar că „cei doi suverani nu se mai Întâlniseră personal de șase ani, un timp prea lung pentru relațiile ce ar fi trebuit de fapt să domnească Între cei doi Principi de Hohenzollern”. Întâlnirile din 1891, Potsdam și 1892, Sigmaringen au rămas de altfel și ultimele, pentru că al doilea voiaj al Împăratului Wilhelm al II-lea În Orientul Apropiat, În 1898, a ocolit din nou România <ref id="41">41 Ibidem
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
Regat independent sub garanția Puterilor europene <ref id="8"> 8 Pressa, an III, nr. 241, 3 noiembrie 1870.</ref>. Această coincidență nu a scăpat vigilenței consulului francez, el considerând, cu Îndreptățire, că Vasile Boerescu se inspiră din ideile personale ale Principelui Carol <ref id="9">9 ANIC, colecția Microfilme Franța, Turquie Bucarest, vol. 34, r. 34, c. 387-388, A. Mellinet către Jules Favre, Bucarest, le 21 Novembre 1870. </ref>. Această acțiune era, Într-adevăr, În strânsă conexiune cu scrisoarea Domnitorului către
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
vol. 38, r. 17, c. 219, Schefer către Decazes, Bucarest, le 20 Mai 1874. </ref>. Un asemenea limbaj a fost de natură să-l surprindă și pe reprezentantul francez la București, adevăr probat de rapoartele sale. Majoritatea acestora evidențiau că Principele Carol nu ezită „să-și arate cu fiecare ocazie intenția de a dobândi independența” <ref id="19"> 19 Ibidem, c. 235-236, Schefer către Decazes, Bucarest, le 21 Mai 1874. </ref>. Călătoria lui Carol I În Germania și Anglia (iulie-septembrie 1874
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
În continuare, IRD), vol. II/1, București, 1977, doc. nr. 36, p. 78. </ref>. În pofida atitudinii dezinteresate a cercurilor politice londoneze, Carol I s-a Întreținut cu o serie de personalități influente. Ambasadorul britanic la Constantinopol, fiind convins că obiectivul Principelui României era independența, relata, cu o notă de resemnare, lordului Derby de necesitatea de a ține cont de această năzuință; cu atât mai mult cu cât Între Poartă și „statul vasal” se ridicau serioase probleme <ref id="21">21 Independența
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
mod strict confidențial, de propunerea Rusiei de a Încheia o convenție cu România pentru reglementarea trecerii trupelor sale. Solicitând opinia cancelarului german În această privință, Carol I mărturisea că el Însuși Înclină spre un astfel de aranjament, care „garantează demnitatea Principelui și integritatea teritorială”. Atât Bismarck, cât și Prințul Carol Anton Îi sugerau Domnitorului României să Încheie un tratat cu Rusia, alternativă preferabilă unei treceri a trupelor țariste fără existența unui acord <ref id=""> 30 Independența României În conștiința europeană, doc
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
Domnitorul - surprins neplăcut de „intrarea precipitată” a armatei ruse - considera proclamația Marelui Duce Nicolae către locuitorii României <ref id="43"> 43 ANIC, fond Casa Regală, dosar nr. 29/1877, f. 1-3.</ref> drept o ofensă. Este și motivul pentru care Principele solicită explicații consulului rus la București, exprimându-și speranța unor garanții „În scris” din partea Împăratului că Rusia va respecta toate punctele din convenția cu România <ref id="44">44 Memoriile Regelui Carol I, vol. III, p. 111. </ref>. Marele Duce
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]