3,139 matches
-
Maingueneau (ed.), Dictionnaire d'analyse du discours, Éditions du Seuil, Paris, 2002, p. 571, J.-M. Adam notează că "este preferabil să distingem între text și discurs drept două fațete complementare ale unui obiect comun asumat de către lingvistica textuală care privilegiază organizarea co-textului și coeziunea drept coerență lingvistică, "Textverknüpfung" și de către analiza discursului mai preocupată de contextul interacțiunii verbale și de coerență ca "Textzusammenhang"" (s. a.). Importantă rămâne și înțelegerea textului ca unitate semantică, dar și ca utilizare a limbii într-un
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
stilul de viață al fraților englezi, care se aflau încă în grupuri mici, în perioada anilor treizeci ai secolului al XIII-lea; însă versiunea predicii adresată păsărilor, ce nu se găsește în izvoarele franciscane precedente, și nici în cele ulterioare, privilegiată de unii biografi recenți ai lui Francisc deoarece e considerată mai „realistă” și mai semnificativă, este probabil expresia unei mentalități și moralități monastice. Din prezentarea stigmatelor, se vede clar că informațiile celor doi cronicari englezi despre Francisc nu sunt atât
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Nu poate de furtune a mai găsi pămînt; Ce n-are nici nădejde că poate d’Întîmplare, Cu vreme s-o arunce la margine vr’un vînt.” Demersul său liric se Înscrie și Într-un registru temporal. Există o oră privilegiată pentru plîngere și aceasta este ora care desparte ziua de noapte: „CÎnd zgomotul de ziuă Înceată peste tot.” Acum este „liniștitul minut” (Ruinurile TÎrgoviștii) cînd ochiul se deschide cu milă spre semnele unui trecut glorios șl griului se uimește În fața
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și implicațiile multiple ale religiei În viața sufletului. O noțiune de care nici antichitatea, nici epoca clasică nu aveau cunoștință este aceea de sexualitate. Termenul ca atare apare prima oară la Kirkegaard, În 1843. Literatura face din el o temă privilegiată de-abia În secolul al XX-lea. Pentru clasici - dovedește eseistul - dragostea este un subiect de preocupare numai În măsura În care intră În conflict cu sentimentul datoriei. Iubirea nu-i o problemă În sine. Poți omorî din gelozie (pentru că a fost lezat
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
la noi cel puțin, elemente de mitologie clasică. El va căpăta desăvîrșire În poezia lui Eminescu la care erotica reprezintă un mod de a cuprinde marile mituri ale existenței. Sensibilitate maladivă, vocație a morții, diafanitate și, mai ales, o poziție privilegiată În lume. În ierarhia afectivă, iubirea trece pe primul loc. De la Eliza la Veronica aflăm toate nuanțele unei feminități care exprimă În grad maxim răul veacului. În locul Seducătorului apare Logodnicul, acela ce aspiră spre o nuntă mistică. Heliade dă, cel
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
romanul proustian) ar fi avut drept consecință inevitabilă nu doar disoluția narațiunii de tip silogistic-cauzal, ci și alterarea identității "eului", abolirea distanței dintre "subiect" și "obiect". În treacăt fie spus, pentru Bergson, conjuncția dintre "materie" și "spirit" în unitatea conștiinței privilegiază intuiția (manifestare sublimată a instinctului însuși) ca tip de cunoaștere superior intelectului, pentru că intuiția e gândire instantanee, fiind legată de viața elementară a spiritului și de timpul-durată, pe când intelectul ține de "materie", de "spațiu", ca un fel de gândire desfășurată
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
devenită anacronică în raport cu moderna interpretare călinesciană). Pentru a înțelege exact temeiurile demersului lovinescian, surprinzător în multe privințe, e necesar să lămurim: 1. argumentele folosite de Lovinescu pentru a confirma valoarea și rezistența operei eminesciene în timp; 2. motivele pentru care privilegiază criticul personalitatea scriitorului în raport cu opera; 3. dacă esența personalității e de căutat în psihologia erotică, trebuie clarificate apoi raporturile dintre erotism și creativitate, dintre psihologia creației și configurațiile estetice ale operei; 4. în fine, e de stabilit ce legătură și
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
activă a mitologizării acestuia". Aproape toate "datele" acestea se regăsesc, nu-i greu de sesizat, și în portretul lovinescian. Mai mult, s-a observat că la instituirea și la perpetuarea mitului pare să fi contribuit decisiv Eminescu însuși, care a privilegiat în opera sa "figura geniului romantic, neînțeles de contemporani, ca ficțiune a eului liric", încurajând interpretările în grilă alegorizantă, cu toate că același Eminescu "a pledat constant, de-a lungul întregii sale vieți creatoare, împotriva a tot ceea ce s-ar fi apropiat
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
între impulsul afirmării nestingherite (încurajat de șturlubatica Veronică) și tentația contrară, a negației și a inhibiției sexuale (Mite nu rămâne decât o "muză" și nimic mai mult), între acceptarea și refuzul realității (amorului). Bineînțeles, Lovinescu va înclina balanța în favoarea "Nemțoicuței", privilegiind imitația mistificatoare, refugiul obstinat în imaginație, în vis. Criticul împrumuta astfel lui Eminescu chiar profilul său psihic, obligându-l la un comportament stereotip, în acord cu propriile teorii despre "personalitate" și "specificul național". În altă ordine de idei, propensiunea spre
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
pare că Lovinescu sesizase corect importanța visului, perceput ca un element configurator nu doar al imaginarului artistic eminescian, ci și al "filosofiei" poetului. Visul nu constituie, prin urmare, o formă de evaziune, el are o funcție cognitivă, reprezintă o modalitate privilegiată de explorare a Sinelui. În aceeași ordine de idei, Ilina Gregori atrăgea atenția asupra "structurii duale" ("corespunzătoare polarității realitate-vis") din Sărmanul Dionis, demonstrând cum, cu intuiția lui genială (care lui Lovinescu i-a lipsit), Eminescu a izbutit să ambiguizeze până la
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
psihice înnăscute a "fondului", a rasei noastre de origine latină): nu "forma" generează, așadar, "fond", ci fondul evoluează organic și ajunge să genereze, în timp, creații originale, apropiate de valoarea "formelor" împrumutate. Sensul argumentației din Istoria civilizației române moderne (care privilegiază "temperamentul" în raport cu "voința", "fondul" față de "formă") intră în contradicție cu "teoriile" lovinesciene. 136 Anonymus Notarius, "Cariera mea de critic", în volumul E. Lovinescu, Editura Vremea, București, 1942. 137 Apud Petru Creția, op. cit., p. 257. Nicolae Iorga subliniază rolul lui Maiorescu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
the struggle for identity. [...] Masculinity must fight off effeminacy day by day. Woman and nature stand ever ready to reduce the male to boy and infant". 165 Camille Paglia, op.cit., p. 20. Paglia sancționează, de pildă, pe Freud, care a privilegiat elementul lingvistic în explicarea psihicului, pentru a evidenția, în schimb, rolul major al imaginii, al vizualității; ca atare, el înțelege prin "personalitate" principala "proiecție occidentală despre realitate", ce reprezintă "condensarea sexului și a psihicului, dincolo de realitatea curentă". Vezi și Ioan
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de la o poezie retoric-mimetică (a "privirii") la una metaforic-transfiguratoare (a "viziunii"), Ioana Em. Petrescu sublinia opoziția dintre "raționalismul individualist european, pentru care văzul e expresia perfectă a relației eu-lume" și gândirea orientală, "în care valorile totalității predomină asupra valorilor individuale", privilegiind simțurile "inferioare" și considerând "actul alimentar ca arhetip al cunoașterii". Astfel, "gura și ochiul încorporarea sau contemplarea obiectului desemnează nu numai două moduri diferite de punere în relație a ființei cu lumea: în primul caz, individualul se definește doar relațional
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
negru. Din fericire, ideea întemeierii și funcționării la Ascona a unui conclav inițiatic de specialiști ai sacrului, care să se întâlnească aici o dată pe an și să conferențieze a rămas în continuare valabilă. Tematica sesiunilor - aleasă întotdeauna de Olga Froebe-Kapteyn - privilegia întâlnirea spirituală dintre Est și Vest. În noiembrie 1932, amfitrioana londoneză cu părinți olandezi îl vizita la Marburg pe însuși Rudolf Otto, pe atunci profesor de istoria religiilor, propunându-i să patroneze spiritual proiectul. Otto a acceptat pe loc, sugerând
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
intrapsihic În diferite secțiuni ale acestei cărți, psihologul Diel definește succint mitul. El ar fi o ,,materie intuitivă aflată la baza tuturor religiilor..."46 sau ,,o psihologie intimă care se exprimă cu ajutorul unei terminologii simbolice"47. Mitul întemeiază religii și privilegiază ca mod de exprimare limbajul simbolic. Scopul său ultim este ,,realizarea ideală a armoniei și calitatea umană idealizată supraconștient"48. În mod indirect, autorul eludează caracterul sacru, relevant, al miturilor, așa cum îl prezintă, de exemplu, Mircea Eliade în cărțile sale
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
din această parte a lucrării cu utilizarea contribuțiilor speciale și nonconformiste ale lui Ioan Petru Culianu referitoare la mit și prezența lui în lumea contemporană. Perspectiva de analiză a mitului este una interdisciplinară: antropologică, religioasă, filosofică, istorică și lingvistică. Este privilegiată analiza relația mitului cu imaginea și simbolul, insistându-se pe figura eroului, cel care joacă ,,un rol central atât în mit cât și în banda desenată". Cel de-al doilea capitol al cărții are ca subiect predilect Banda desenată. Ea
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Europa și Japonia, dar și din Orientul Apropiat. Pagini speciale sunt consacrate analizei psihosociologice a fenomenului terorismului, cu referire directă la cel internațional și de masă; la motivele practicării actelor teroriste și la principalii artizani și executanți ale acestora. Subiect privilegiat de analiză în cartea lui Servier este terorismul palestinian și cel european. Nu în ultimul rînd, universitarul francez are în atenție relația dintre "terorismul politic și crimele de drept comun". Crima politică s-a impus din ce în ce mai mult în ultimii ani
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Între aceste trei reguli, în virtutea unui mecanism de generare, se pot stabili mai multe combinații logice, rezultând diverse scenarii ale istoriei din decembrie 1989. Totodată, putem fi reținuți doar de o singură regulă a fractalului numit Revoluție. De exemplu, putem privilegia pe cea care îi reprezintă pe teroriști. Scanând-o, observăm că ea însăși funcționează asemenea unui interesant și straniu fractal. Are multe dimensiuni practice, dar numărul celor virtuale continuă să rămână infinit. Dintre dimensiunile reale, mai cunoscute ar fi: teroriștii
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
mai important profet pe linia veterotestamentară deschisă de Avraam, nicidecum persoană a Sfintei Treimi. (Islamul refuză categoric ideea de Dumezeu unic ca Ființă și triplu ca Persoană). În creștinism, accentul este pus pe iconografie, pe reprezentare. În Islam, dimpotrivă, se privilegiază unicitatea lui Allah și desăvârșirea spirituală a Profetului. 3. Musulmanii din Franța. Probleme spirituale și sociale actuale Aceste clasice polemici și interdicții cu privire la Islam și la (ne)reprezentarea figurii Profetului Mohamed se regăsesc peste timp și în cuprinsul comunităților musulmane
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
cum sunt referințele românești în Histoire de la litterature europeenne. Literatura română își face apariția dacă lectura noastră a fost atentă abia în perioada Barocului triumfător, la subcapitolul De l'histoire anecdotique à l'histoire raisonnee. Este amintit Miron Costin, care privilegiază dimensiunea evenimențială a istoriei. Dar i se amintește doar Cronica Moldovei scrisă în limba... polonă. Tot dintre operele sale poloneze i se citează și Descrierea Moldovei și a Valahiei. Nu și altele. pe I. Neculce nu izbutim să-l localizăm
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
în meandrele textului ori chiar ascunse îndărătul lui, iar hermeneutul le descoperă numai atât cât trebuie ca să se înțeleagă care este prețul vieții, după cum și ce este derizoriu în ea. Cele două aspecte fac corp comun și de aceea R. privilegiază acele opere în care comicul și tragicul se întrepătrund până la a nu se mai putea disocia. În afara relației literaturii cu viața, îl interesează creativitatea, natura ei, funcționarea spiritului creator. O adevărată revelație au produs textele din Reflecții asupra spiritului creator
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
Saint-Rémy-de-Provence). Această prezență grecească nu putea fi fără repercusiuni asupra mediului indigen, dar aprecierea reală a influențelor rămîne dificilă. Dezvoltarea societăților indigene. Încă din neolitic, populația din sudul Franței, ligurii și iberii, a avut o evoluție originală, datorată relațiilor sale privilegiate cu lumea mediteraneană. Încă din secolul al VII-lea și, mai ales începînd cu secolul al V-lea î.I.C., siturile fortificate implantate pe înălțimi se înmulțesc. Aceste oppida, spre deosebire de Galia celtică sînt de talie redusă; Taradeau în Var are
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
avînt, de altfel incontestabil, al industriei. Regiunile meridionale rămîn sub-industrializate și industria franceză suferă din cauza structurilor sale încă tradiționale pe care o burghezie prudentă nu le face să evolueze deloc. Datorită căii ferate se creează o piață națională lărgită care privilegiază regiunile agricole modernizate, adică Franța bogată cu venituri ridicate din nord și din bazinul parizian. Regiunile industriale cu rol de antrenare a dezvoltării economiei unifică piețele: carnea este prelucrată la La Villette, vinul la Bercy, în timp ce piețele lînei sînt concentrate
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a cărui importanță și a cărui calitate a cererii sînt mai mari, nu are acces la căutările agreabil marcate de "formalism" (Pascal Ory) ale creatorilor este o altă poveste. Lumea literară din anii de după război, ani care moștenesc anii '30, privilegiază angajarea, pentru care un Jean-Paul Sartre sau un Albert Camus par să întrupeze modelul. O parte a intelighenției suferă hegemonia intelectuală a marxismului, pe care o înlocuiește aceea a științelor sociale. Prestigiul marxismului și al științelor sociale și contestarea anarhistă
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a modernității este în definitiv mai puțin importantă în raport cu structura ei economică. Până la urmă, tara inerentă sistemului, argumentează Wallerstein, este că centrul menține voit semiperiferia în stare de dependență și periferia în stare de subdezvoltare pentru a își menține poziția privilegiată în cadrul economiei mondiale. Astăzi, Robert Cox este un reprezentant de marcă al teoriei critice. Hegemonia, argumentează el, s-a extins la nivel global. Lumea a Treia trebuie să își asume rolul de forță socială majoră a unei mișcări contrahegemonice de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]