8,770 matches
-
tabietul 2260 rădăcini 2270 sămînceri 2275B Moșie - oraș 2276A puroi protoplasmă 2280 Pardon ușa 2284 pămătuf 2287 glasul 2289 telegari 2291 Propunere Stele Gărgăriță [ADJECTIVE] 2254 discursiv 2257 prepuielnic 113 {EminescuOpXV 114} 2259 viorie 2276B sfărimicios 2284 luminos [VERBE] 2254 probez tem 2257 discrie * 2259 semna 2260 inibridi * 2267 a urni 2269 a se obrinti 2276B îmblă 2278 Prinde 2289 P Protestez [MIXTE] 2254 zălog, praznic, atlaz, orz, iezer 2259 adorez zugrav 2261 subțietate subțietăți cusur * subțire 2269 pupăză teafăr bucate
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
degeaba minciuna luptă, căci luptă în contra unei puteri constante, care există pururea, în contra lui Brahm, a adevărului. De-aceea i-am și spus cu ce-l prindem * imediat. I-am spus pornograf și plagiator. Nici n-am voit s-o probez măcar. El o știe aceasta. Dar vrea el s-o spun publicului întreg? O spun. ["EU SUNT BĂIAT DE RUMÎN... "] ["MĂRIMEA CONSTANTĂ DE TIMP"] 2255 1849 1883 1849 34 ani 78 de ani viața mea întreagă atâta am să trăiesc
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ere? incidentul uniformelor, din ajun *, ci uniforma Brătianu * nu-i goală. 2257, Ne pare rău că interesul de-a apăra țara noastră de bancrute * ne silește a spune câteva adevăruri 247 r. Dar * regele nostru... nu e ca toți oamenii. Probă Candiano. Macedonski. {EminescuOpXV 1081} ["DOMN STRĂIN... Domn străin: adecă "ne-aude, ne-a vede, ne-a greul pămîntului". 2264
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
și se așeza la ieșire cu un scăunel și un sac de plastic în care arunca banii, echivalentul a doi dolari pe fiecare pereche, indiferent de marcă, mărime sau culoare. Cumpărau țiganii ca la balamuc. Nici măcar nu puteau să-i probeze ca lumea. Câte zece perechi deodată. Patrik stătea mândru, tolănit în scaun, nici măcar nu număra banii. Atunci mi-a zis: "l-am învățat cu greu să poarte pantofi. Vezi, am aici douăzeci de mii de perechi de gioarse pe care
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
total. Concomitent cu formulele descântecului s-a transferat și harul sau "leacul" bătrânei din Frunzeni. Mai mult, evocarea celor paisprezece ani de suferință alături de copilul său par a se înscrie într-o perioadă mai amplă de inițiere care vine să probeze anumite virtuți. Din această perspectivă, capacitatea de a realiza turnarea cositorului nu este pusă doar pe seama unei cunoașteri aparte, ci și pe o seamă de predispoziții spirituale care fac cu putință asumarea acestei puteri. Secvența nr. 8 06.08-06.09
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Ed. IRI, 2000. Demne de remarcat sunt bogata cazuistică adusă în atenție de autor și interpretările pe care le propune pe baza unei grile morfofiziologice bine stabilite. Exemple celebre, precum Baudelaire, Musset, La Fontaine, Balzac, Napoleon, Calvin, Spencer, vin să probeze rolul pe care-l joacă o bună cunoaștere și interpretare a fizionomiei persoanei. 76 Annick de Souzenelle, Simbolismul corpului uman, traducere de Margareta Gyurcsik, prefață de Jean-Marc Kespi, Timișoara, Ed. Amarcord, 1996. 77 Mircea Eliade, Sacrul și profanul, traducere de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în strategiile de campanie electorală, apreciabila de la o campanie la alta. În intervalul de timp menționat, mai ales în ultima campanie, mediile online au fost exploatate într-o proporție îngrijorătoare în campanii negative, prin atacuri la persoană, acuzații greu de probat și mesaje subversive. Site-urile de socializare au constituit mai mult spații pentru polemici sterile decât pentru dezbateri constructive. Prestația notabilă a politicienilor pe site-urile de socializare le-a adus un capital de simpatie, convertit în campaniile electorale în
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
niște inele fără fisură, Încuiate și impenetrabile, cititorul nipon versat le simte ca pe niște carabiniere, niște toarte care posedă pe undeva o deschidere virtuală pentru a se Îmbuca cu celelalte zale Într-un Întreg solidar. Citirea unui asemenea poem probează abilitatea magică a celui ce caută și găsește locul aparte unde presînd delicat dar cu dibăcie inelele unul peste altul, o clapetă cedează și ele se Îmbină neașteptat dar ferm. Diferența (care nu e de fapt decît o provocare) poate
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
silabică a pronumelui reflexiv se și alăturarea perfectului compus a verbului a duce, pe când sau din a doua propoziție este cuvântul de legătură Ăconjuncție coordonatoare disjunctivă). Mulți copii, în acest caz particular se orientează asupra prezentării ortogarfice a lui sau probând dacă se poate înlocui cu ori, fără să se schimbe înțelesul propoziției. Această acțiune conștientă, în urma numeroaselor exerciții devine deprindere, componentă automatizată a activității. Perioada școlară mică se caracterizează prin formarea a numeroase deprinderi de învățare, de exemplu, deprinderea de
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
sofisme ale limbajului (echivocul, amfibolia, elementele de natură emoțională) sau sofisme ale concluziei irelevante (întrebarea retorică)68 sunt tot atâtea cenușărese ale argumentării strict raționale pe care polemica literară le convertește în strategii afective menite să echilibreze intenția de a proba și convinge (docere, probare, monere) cu cea de a persuada și emoționa (conciliare, delectare, movere) din retorica antică. În concluzie, ele intră din sfera raționalității cotidiene în cea a subiectivității discursului, împlinind cu precădere o funcție estetică sau, altfel spus
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
preopinentului capătă proporțiile unui scenariu absurd, care depășește simplul amuzament în direcția unei deriziuni cu substrat etic. Dacă, în pamfletul alegoric, Arghezi își ia libertatea de a experimenta neîngrădit dimensiunea ficțională, în discursul polemic explicit, polemistul își delimitează teritoriul imaginar probându-și virtuozitatea pe spații restrânse și sub cenzura impusă de rigorile cadrului polemic. În astfel de condiții, litota (procedeu ce exprimă "regimul de viață al economiei și al celei mai mari densități spirituale"153) devine o figură paradigmatică, grație căreia
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
să prezinte caracteristicile unei economii adaptate la un mediu care permite practicarea intensivă a cultivării plantelor, prin prezența unor soluri fertile și bine irigate, și creșterea animalelor într-un mediu bogat în resurse specifice. Deși, în prezent, nu poate fi probată decât parțial pe cale arheologică, exploatarea resurselor naturale ale mediului înconjurător prin acțiuni de vânătoare și cules a jucat de asemenea un rol important în economia comunităților cucuteniene. În concluzie, vedem cum, la o privire generală, așezările cucuteniene de luncă sunt
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
poate ataca în orice moment. Imaginile care vin de dincolo sunt cele care au putere. Ele se disting de celelalte, cele ale vizualului obișnuit, prin faptul că-i obligă pe oameni să facă liniște în fața lor sau să coboare vocea. Probă întotdeauna revelatoare: conversația se va opri sau nu? În nopțile profane și atât de zgomotoase ale Săptămânii Mari, vin de departe, scânteind de lumânări și pietre prețioase și purtate în spate de bărbați, Fecioarele care se leagănă. Râsete și glume
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ar cere? Este vorba de Împărăția cerurilor, de nemurire și de viața veșnică. Deci, cel ce crede, toate le suferă. Așadar, credința se arată prin fapte. Cu drept cuvânt deci ar putea cineva zice că nu în mod simplu se probează, ci prin fapte pipăite, prin modul de viață, prin voință statornică”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Explicarea Epistolei I către Tesaloniceni, omilia I, în vol. Comentariile sau Explicarea Epistolei către Coloseni, I și II Tesaloniceni, p. 161) „Ceea ce
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
sensul de "axiomă" în gândirea socială și în cea politică în particular. În logica demersului de față, provocarea căreia încerc să-i răspund este dacă, în condițiile relației accentuate dintre putere și ideologie, analiza epistemologică a conceptului în discuție poate proba relevanța sa pentru domeniul cunoașterii politice. Trasând un astfel de obiectiv, devine evident că și cealaltă opoziție pe care tradiția marxistă a statuat-o, adică aceea dintre știință și ideologie, revine în lumina reflectoarelor. Încercând să configurez condițiile de posibilitate
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
potest solvi dicendo quod videns est tamquam coloră tum, quia în vidente est similitudo coloris, unde videns est simile colorato. Unde illa potentia, quae videt aliquem esse videntem, non est extra genus potentiae visivae. Et quod videns sit quodammodo coloratum, probat per ea quae supra dictă sunt, quia unumquodque organum sensus est susceptivum speciei sensibilis sine materia, ut dictum est. [...] Et sic patet quod videns est tamquam coloratum, inquantum habet similitudinem coloris. Et non solum videns est tam quam coloratum, et
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cuvinte grecești: „ejlpiv"” (elpis) șirespectiv verbul „ejlpivxw” redat de Vulgata lui Ieronim prin fides șirespectiv veritas (încredere), și „pivsti"”. Prin urmare, din perspec-tiva Sfintei Scripturi, cuvântul „credință” are două conotații binedefinite: prima are în vedere încrederea acordată unei persoane cea probat că merită cu prisosință acest lucru, iar a doua apare ca undemers al inteligenței care, pornind de la unele raționamente poateajunge la niște realități ce încă nu se văd (Evrei 11, 1) dar în care senădăjduiește<footnote Vocabulaire de Theologie Biblique
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
de Doris Laurențiu Wheaton,Illinois, 1992, pp. 112-113. footnote>. Precizăm că Dicționarul lui Bailly, redă și elcuvântul pivsti"-ew" prin încrederea în altul și capătă adesea unsens comercial în ideea de a-și pune încrederea în cineva care, evident, a probat prin fapte concrete că merită toată încrederea. Prinurmare, în tranzacțiile comerciale cineva putea să câștige reputațiaunui om de bună credință. După cum sublinia și Eschil, nu vorbeleși cuvintele sunt o garanție a caracterului omului, ci mai degrabăomul însuși poate fi o
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
faur). Derivarea maghiară cu -d (sufix local) a unui romînesc *Auru, ajuns, prin filieră slavă, *Abrud (ca în rom. gaura > ucr. gavora) și evoluat, în rostirea maghiară, la Abrud (ca în vlah > blach) impresionează prin virtuozitate, dar e greu de probat istoric și de susținut prin eventuale atestări intermediare. Pe versantul opus al muntelui există o apă numită Dobrud, iar un afluent al Abrudului se numește Valea Roșie (magh. Verespatak), pe cursul căreia este așezată Roșia de Munte sau Roșia Abrudului
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
vocal la numele de lucruri care sunt cel mai puțin susceptibile de o asemenea exprimare; și toată această propagare a limbajului s-a realizat, într-o manieră sau alta, pe fundamentul inițial dictat de natură, așa cum experiența și observațiile o probează încă. „Astfel stând lucrurile, există o limbă primitivă, organică, fizică și necesară, comună întregii spețe umane, limbă pe care nici un popor din lume nu o cunoaște și nu o practică în simplitatea ei primară, pe care toți oamenii o vorbesc
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a limbilor nu este condiționată de reguli fonetice și nu impune segmentelor sonore regularități de alternanță fonetică. Există impresia că prezența în actualitate a trei formule de limbă - silabică, aglutinantă și flexionară - formule care nu există niciunde în stare pură, probează originea aparte a limbilor indoeuropene. Pentru a ne lămuri asupra acestei chestiuni trebuie să distingem între formulele morfologice de limbă și sistemul fonetic al limbilor. Sistemul de sunete - vocale, consoane, silabe - diferă de la o limbă la alta în sfera aceleiași
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
bucurie a regelui maghiar Lasleu, care privind cum se îneacă tătarii fugăriți „a strigat pe ungurește: seretem, seretem, adică: așa-mi place. Și de atunci acest râu se numește Seret” (p. 207). Hereditas romana „a limbii moldovenești sau românești” este probată de o listă de sub 80 de cuvinte, majoritatea substantive și verbe, cu câteva forme italienești (p. 213). Dragoș recunoaște Prutul, Nistrul și Bârladul din olatul străbunilor romani; de la vânătoarea lui au rezultat denumirile Moldova, Boureni, Câmpii lui Dragoș (p. 209
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
aproape contrare”, drept care el își propune „să cerceteze pe scurt și în același timp sincer care [teorie] este mai potrivită cu adevărul și mai aproape de rațiune” (p. 183). Rezultatul cercetării sale se constituie într-o serie de aserțiuni: „Pentru a proba autoritatea Sfintei Scripturi se aduc barbarii neștiutori de carte și faptul că nimeni nu spune cine și când au fost autorii limbilor, lucru care merită mult să fie spus” (p. 183); „Atâtea feluri de idiomuri și de limbi, diferențele și
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
care limba italiană nu le cunoaște deloc, iar în limba moldovenească se găsesc până astăzi”, explicația fiind că „limba moldovenească nu cunoaște nici un fel de nume și verbe venite din limba italienilor de la goți, vandali și longobarzi” (Ib.). Pentru a proba acest lucru, Cantemir citează pe lat. incipio, pe care „italianul îl redă prin cuvântul barbar commincio, pe când moldoveanul prin cuvântul continuat din limba latină alterată încep. În aceeași situație s-ar afla albus/alb față de it. bianco; civitas/cetate: città
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a fost găsit documentul, și prin aceasta ele devin mărturie a grecizării zonei respective. Comentând inscripția tracă de pe inelul găsit întrun tumul lângă satul Ezerovo din apropiere de Plovdiv el afirmă că „introducerea timpurie a culturii grecești la thraci se probează și prin faptul că alfabetul grec se găsește întrebuințat la thraci pentru a-și scrie propria limbă încă din prima jumătate a secolului V î. Hr.” (I, 11). De aici el trage concluzia că „în general se poate spune că Thracia
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]