11,157 matches
-
fiind că din cauza acestor caracteristici, ei pot fi ușor antrenați în acțiuni victimizante pentru ei, pot fi manevrați, amăgiți, determinați să comită acte ale căror consecințe negative pentru ei sau pentru alții nu pot să le prevadă. Prezentul studiu abordează problematica protecției victimelor minore în contextul legislației penale existente la nivel internațional, cât și al inițiativelor cărora încearcă să se dea curs la nivel European. Cercetarea personalității criminalului și a victimei lui, precum și a relațiilor dintre aceștia, permite stabilirea cauzelor, condițiilor
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
fac distincția bipolarității originii psihologiei și a psihiatriei, dar analiza lor este axată pe aspectele exterioare, de contingență ale acestor domenii. Din acest motiv concluziile lor vor fi în primul rând de ordin metodologic. Ceea ce credem că trebuie pus ca problematică centrală este obiectul și ulterior metodele. Și W. Dilthey și K. Jaspers cultivă ordinea sigură a spiritului metodic. Astfel, pentru W. Dilthey „psihologia nu se va achita de sarcinile sale ca știință fundamentală decât dacă se va ține în limitele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sensul de „conceptul de om”, ci „omul viu” sau „omul în carne și oase”, înțelegând prin aceasta omul determinat „în sine” și „pentru sine”, cu o identitate precisă, unică și irepetabilă. Aceasta este persoana umană. Gândirea umanistă re-așează în centrul problematicii sale omul considerat ca „ființă personală”, separându-l definitiv de „lucrurile materiale” cu caracter impersonal cuprinse în seria phyché-ului și reevaluând în felul acesta, seria phyché-ului. Acest punct de vedere schimbă complet atitudinea metodologică și construiește o nouă epistemologie a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
organizat-neorganizat se urmărește a se constata cât de mult este delirul cuprins într-o construcție de tip sistematizat sau nesistematizat. Ultima grupă a delirurilor se referă la raporturile cu lumea, în cazul delirului sistematizat, lumea reală este „reinterpretată”, în sensul problematicii „persecutat-persecutor”, denumite de Heinrich „comunicări encletice ale mediului înconjurător”. În forma „juxtă” este vorba de învecinarea lumii reale cu universul delirant al bolnavului, în cazul delirului autist orice contact cu lumea realității externe este complet suprimat. Aceste aspecte sunt reprezentate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Ei sunt permanent nemulțumiți de starea lor. Se consideră nedreptățiți, neînțeleși și lipsiți de drepturi. Momentul conversiunii Acesta este momentul cheie în viața persoanelor cu predispoziție paranoiacă. El se revelează în cazul plasării acestor indivizi în anumite situații-limită care prin problematica pe care o pun determină o schimbare, o deturnare a cursului obișnuit al vieții anterioare. Procesul de conversiune proiectează individul în alt registru existențial, cu o dinamică nouă, total diferită de cea anterioară și pe care bolnavul o „descoperă” ca
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Subnormalitate mintală ușoară. Vârsta mintală de 9 - 12 ani Imbecilitate. Vârsta mintală 6 - 9 ani Oligofrenie severă. Vârsta mintală 3 - 6 ani Idioție. Vârsta mintală sub 3 ani Schema de mai sus are, în raport cu precedenta care este strict circumscrisă la problematica psihopatologiei, un caracter lărgit în care sunt incluse atât aspectele normale ale dezvoltării inteligenței, cât și aspectele psihopatologice și psihopedagogice ale deficienței de dezvoltare intelectuală. În plus este inclus și stadiul sau forma intermediară între cele două, reprezentată prin intelectul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de religie și morală. Nebunul este declarat bolnav psihic. Epoca romantică aduce o notă de separație situând la antipozi „nebunia” și „geniul” în sfera teoriei, destul de elastice, a „degenerescenței” (A. Morel, V. Magnnan, C. Lombroso). Epoca modernă și contemporană diversifică problematica nebuniei prin intervenția unor noi modele de gândire: psihanaliza, psihopatologia, psihologia medicală, psihiatria clinică și socială, psihoterapia. Din acest moment „suferința psihică” este integrată în planul existenței umane, ca fapt ontologic, inaugurându-se prin aceasta studiile de antropologie psihiatrică (V.E.
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
treia etc. Pentru delimitarea planurilor se folosesc și caractere tipografice diferite, unele pasaje, cum ar fi fragmentele din jurnalele personajelor, fiind scrise cu italice. Alt roman al lui T., Filmare la două aparate (1988), se detașează în mare parte de problematica exploatată anterior, concentrându-se asupra poveștii de dragoste dintre un intelectual între două vârste (de data aceasta, nepot al lui Amărășteanu) și o studentă. Plasată prin anii ’70 (cutremurul din ’77 este înglobat în narațiune), legătura celor doi sfârșește printr-
TABARAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290032_a_291361]
-
prin studierea și explicarea fiecărei versiuni” pentru a fixa mai clar locul baladei în cultura română și, de asemenea, poziția pe care o ocupă printre celelalte configurări artistice din aria sud-est și central europeană. Se supune unui examen critic exhaustiv problematica proprie cântecului despre „jertfa zidirii”. Textul poetic este raportat la stratul etnografic și la contextul mentalităților, fiind pus în relație cu credințele, practicile magice și cutumele legate de construcție (materiale, alegerea locului, așezarea fundamentului, terminarea edificiului, mutarea în casă nouă
TALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290040_a_291369]
-
Note și referințe bibliografice 371 În loc de încheiere. Gânduri despre designul curricular ultramodern și teoria generală a curriculumului 397 Note și referințe bibliografice 407 Bibliografie selectivă 409 Precizare propedeuticătc "Precizare propedeutică" Prevenim cititorul că în paginile care urmează este prezentată o problematică pe cât de fabuloasă și de tulburătoare în plan teoretic, pe atât de importantă și de stringentă în plan practic. Ea îi interesează în primul rând pe educatori, dar într-o foarte mare măsură pe toți membrii societății. Este vorba de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pentru comunitățile omenești și chiar pentru întreaga omenire. De ce recurgem la atâtea „vorbe mari” pentru a o caracteriza? Pentru că există șansa ca știința curriculumului să ofere soluții la cea mai adâncă și mai chinuitoare dintre frământările omenești din toate timpurile: problematica destinului - a destinului individual, a destinului societății și chiar a destinului umanității. Insul uman este singura ființă conștientă de sine și de viitorul său implacabil. Nici o altă vietate de pe Terra nu știe că va muri, având așadar șansa de a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o hermeneutică de-a dreptul chirurgicală - cu iluzia de „a pune lucrurile la punct” în mod definitiv; ceea ce, probabil, se va considera a fi doar „încă o voce” din vacarmul teoretic actual cu privire la curriculum. Avem de-a face cu o problematică pe cât de importantă, pe atât de insidioasă; dar utilitatea ei practică a crescut atât de mult, încât dreptul de a o lăsa neclarificată sau de a o trata exclusiv de pe poziții „teoretice”, fără a o trăi, în sensul fenomenologic al
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
probleme teoretice și de viață; • orientarea tehnologizantă: Pentru adepții acestei orientări, preocuparea fundamentală este aceea de a construi rosturile atingerii anumitor scopuri predefinite. Ei văd școala ca pe un sistem complex care poate fi analizat în termeni de componente constituente. Problematica educatorului eficientist sau a specialistului tehnologizant se reduce la a ține sistemul sub control astfel încât scopurile să fie atinse cu certitudine; • orientarea pentru autorealizare: Pentru adepți, rolul gândirii curriculare este acela de a stabili modul în care se poate realiza
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Capitolul Itc "Capitolul I" O viziune exhaustivă asupra curriculumului educaționaltc "O viziune exhaustivă asupra curriculumului educațional" 1.1. O disciplină eminamente teleologicătc "1.1. O disciplină eminamente teleologică" Cercetările contemporane dedicate curriculumului comportă cel puțin un cusur major: ele abordează problematica într-o manieră sincronic-structuralistă care trădează obsesiile științei clasice de a formula „legi universale”, anistorice, eterne, imuabile. Dimensiunea diacronică a acestui fenomen sociocultural și antropologic care marchează istoria civilizației euroatlantice prin metamorfoze complexe și polimorfisme uimitoare este fie ignorată, fie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
orientare futuristă a domeniilor; dar și această expectație viitorologică este întreținută de aceeași încredere în „puterea predicției” care constituie megale apophasis, „marea revelație” a științei moderne a naturii inaugurată de Francis Bacon și René Descartes. A reduce însă fenomenistica și problematica, eminamente transcendentală, a educației și a curriculumului la fenomene similare celor naturale presupune un reducționism păgubos din mai multe puncte de vedere: • în primul rând, știința curriculumului nu poate fi inclusă în ceea ce epistemologii au numit Naturwissenschaften, întrucât fenomenele și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care îl personifica philosophos. Îndemnul socratic Gnoti seauton lua, în practica educației, forma unui imperativ sever: Meléte thanatou (melevth qanatou = „pregătește-te pentru moarte”)18. Mitul arhaic al androgynului 19, pe care Platon l-a evocat întotdeauna cu evlavie, lămurea problematica paideutică într-o manieră indubitabilă. Platon nu avea în vedere doar nedesăvârșirea provocată, prin separarea lui andros (andro" = „bărbat”) de gynos (guno" = „femeie”). Asupra lui anthropos, urmașul înjumătățit al lui androgynos, se abătuseră două anateme infinit mai grave: pierderea athanasiei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
11. După toate probabilitățile, acestea se organizau în corelație cu temele symposionice - ceea ce arată că este vorba despre un curriculum akademic riguros. Conținutul infernal-thanatic, rezultat din cultul lui Poseidon, Adrastes și Dionysos, se datora importanței pe care Platon o dădea problematicii morții și destinului omului - preși postthanatic -, pe care o regăsim în marile sale dialoguri Menon, Phaidon, Republica, Philebos ș.a. 12. Wilamowitz-Möllendorf, op. cit. (cf. Marrou, op. cit., p. 391). 13. Vezi mai ales Platon, Opere, vol. V, Editura Științifică, București, 1986, ediție
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pe bază de consens social în cadrul comunității. După Charters, obiectivele trebuie să fie observabile și măsurabile, pentru a permite evaluarea exactă a nivelului ei de realizare. Fără a repudia modelul lui Bobbitt, Charters a propus următorul model de abordare a problematicii construirii curriculumului: I. stabilirea unor principii de construire a curriculumului referitoare la: a) țeluri, ținte vizate (aims); b) obiectivele programului; c) trebuințele individuale (needs); d) experiențele de învățare; e) activitățile de instruire; II. folosirea obiectivelor comportamentale (behavioral objectives); III. derivarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Fiecare etapă presupune răspunsuri raționale la o succesiune de „patru întrebări raționale”: Fig. 10.2 - „Raționalul lui Tyler” Tyler a făcut precizări importante în legătură cu „cine întreabă” și „cine trebuie să răspundă” la aceste întrebări. Prima întrebare este decisivă pentru întreaga problematică teoretică și practică a curriculumului: „Ce scopuri educaționale vei încerca să atingi?”. Nu este o interogație la care trebuie să răspundă o singură persoană, fie ea și cel mai respectat expert în probleme curriculare. Tyler a stăruit că întreaga societate
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ambele păreau similare celor botezate generic de către epistemologii germani Naturwissenschaften. 11.6. Deceniul marii literaturi curricularetc " 11.6. Deceniul marii literaturi curriculare" Istoricii educației consideră anii ’50 nu doar vremea contestațiilor, ci și „epoca de înflorire a scrierilor pedagogice dedicate problematicii curriculumului” (heyday of the synopticum curriculum text)22. Într-adevăr, în această perioadă au fost publicate mari sinteze și sinoptice care au inventariat progresele, eșecurile și perspectivele teoriei moderne a curriculumului. Le menționăm pe cele mai importante: - J. Lee și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
întrucât ar presupune ignorarea sau subestimarea altor funcții ale educației. Pe baza acestui raționament, Wheeler a propus demersul descris în alt subcapitol. Este evident însă că teoria nu e infailibilă. I se poate reproșa, pur și simplu, că, neputând soluționa problematica dificilă a orientării radicale spre o valoare educațională sau alta, propune declararea problemei ca fiind falsă și ignorarea ei. Aceasta nu este o soluție reală, desigur. Se poate considera însă că, la nivelul unei teorii generale a curriculumului, este singura
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ne aflăm în fața unei „probleme obiective” soluționabile prin demersuri strict raționale, cum crede D.K. Wheeler. Factorii subiectivi care intervin în configurarea problemei obligă la decriptări de sensuri și interpretări, ceea ce reclamă o abordare hermeneutică, și nu doar simple „metode obiective”. Problematica orientării curriculumului este, probabil, dovada cea mai concludentă că științele educației țin mai ales de Geisteswissenschaften („științele spiritului”) și mai puțin de Naturwissenschaften („științele naturii”). Este concluzia corectă la care a ajuns gândirea pedagogică postmodernă și pe care pedagogia modernă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de dezvoltare curriculară în școlile publice ale unei comunități Scopul programului: depistarea trebuințelor copiilor din Sunnyside și formularea principalelor probleme. Schema ilustrează modul în care pot fi organizate resursele umane pentru dezvoltarea curriculumului într-o comunitate ce își gestionează autonom problematica învățământului public (o situație frecventă în SUA). Acest mod de organizare ca atare nu este operațional în țările cu învățământ centralizat (este, deocamdată, și cazul României), dar principiile rămân valabile: a) principiul abordării colective (participarea tuturor celor interesați sau afectați
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
judiciară americană. „Juratul” este un expert cunoscut în domeniul de activitate vizat de curriculum, ales de cercetătorul-proiectant. „Jurații” sunt consultanți individuali în vederea alegerii „câmpurilor de învățare” și colectivi după ce inventarierea acestora a fost finalizată. Alegerea conținuturilor de învățare nu epuizează problematica elaborării „câmpurilor de experiență” sau a „experiențelor de învățare”. Este necesară „pedagogizarea conținuturilor”, care presupune cel puțin următoarele activități: a) rearanjarea conținuturilor în ordinea logică a învățării (sau în conformitate cu „logica pedagogică”); b) elaborarea suporturilor învățării (manuale, cursuri standardizate etc.); c
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
un lucru cert că nici una din aceste orientări nu a neglijat total valorile celeilalte și că distincția s-a estompat aproape complet în ultima jumătate de veac. O dovedește felul în care unii teoreticieni americani tratează de mai multă vreme problematica elaborării curriculumului. Cu oarecare umor, Oliver (1965) asemăna construirea curriculumului cu fotbalul american: T-formation (team-formation) ar avea patru elemente de bază (T-uri): Tradiția, Textele, Tendințele și Traiectele 24 - adică valorile propriu-zise ale tradiției umaniste, textele (scrierile) care le conțin
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]