18,757 matches
-
de urmărire penală, inclusiv sub aspectul dacă acestea sunt sau nu suficiente pentru a fundamenta soluția organului de cercetare penală. Dreptul la un proces echitabil al petentului este pe deplin asigurat, acesta având posibilitatea să se prevaleze de toate garanțiile procesuale ce caracterizează acest drept, sens în care, în cazul prevăzut de dispozițiile art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c) din Codul de procedură penală, procurorul și inculpatul pot face, motivat, contestație cu privire la modul de soluționare a excepțiilor
DECIZIA nr. 635 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/301337]
-
c) din Codul de procedură penală, procurorul și inculpatul pot face, motivat, contestație cu privire la modul de soluționare a excepțiilor privind legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale, contestație ce va fi soluționată cu participarea părților, a subiecților procesuali principali și a procurorului, asigurându-se, în acest fel, comunicarea către aceștia a documentelor care sunt de natură să influențeze decizia judecătorului, precum și posibilitatea de a discuta în mod efectiv observațiile depuse în fața instanței. De altfel, faptul că
DECIZIA nr. 635 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/301337]
-
toate garanțiile dreptului la un proces echitabil. ... 30. Pentru aceleași argumente, Curtea a constatat că dispozițiile art. 341 alin. (5^1) din Codul de procedură penală nu contravin nici prevederilor art. 24 din Legea fundamentală. Astfel, Curtea a reținut că garanțiile procesuale mai sus analizate reprezintă tot atâtea garanții ale realizării unei apărări eficiente, în condițiile ce rezultă din ipoteza juridică reglementată prin norma criticată. Mai mult, în etapele procesuale pe care le parcurge, autorul plângerii formulate - potrivit dispozițiilor art. 340 din
DECIZIA nr. 635 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/301337]
-
prevederilor art. 24 din Legea fundamentală. Astfel, Curtea a reținut că garanțiile procesuale mai sus analizate reprezintă tot atâtea garanții ale realizării unei apărări eficiente, în condițiile ce rezultă din ipoteza juridică reglementată prin norma criticată. Mai mult, în etapele procesuale pe care le parcurge, autorul plângerii formulate - potrivit dispozițiilor art. 340 din Codul de procedură penală - poate fi asistat de un avocat ales sau numit din oficiu, în conformitate cu exigențele dreptului fundamental la apărare. ... 31. Întrucât nu au intervenit
DECIZIA nr. 635 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/301337]
-
ce privește condiția dependenței dintre lămurirea chestiunii de drept care formează obiectul sesizării și soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că aceasta nu are un caracter cert, raportat la contextul procesual în care a fost formulată sesizarea, întrucât pârâtul a invocat mai multe excepții procesuale care, pe de o parte, nu pun în discuție fondul dreptului, iar, pe de altă parte, soluționarea lor nu necesită o dezlegare asupra problemei de drept
DECIZIA nr. 223 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301205]
-
soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că aceasta nu are un caracter cert, raportat la contextul procesual în care a fost formulată sesizarea, întrucât pârâtul a invocat mai multe excepții procesuale care, pe de o parte, nu pun în discuție fondul dreptului, iar, pe de altă parte, soluționarea lor nu necesită o dezlegare asupra problemei de drept care formează obiectul sesizării. ... 46. În acest sens se constată că, prin cererea introductivă
DECIZIA nr. 223 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301205]
-
discuție excepțiile invocate prin întâmpinare: excepția inadmisibilității cu privire la lipsa procedurii prealabile, excepția tardivității, excepția lipsei de interes și, invocând dispozițiile art. 248 din Codul de procedură civilă, a unit excepțiile cu fondul cauzei. ... 54. Regula în judecata excepțiilor procesuale este instituită de art. 248 alin. (1) din Codul de procedură civilă, conform căruia instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de
DECIZIA nr. 223 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301205]
-
și numai dacă acestea sunt respinse va trece la cercetarea fondului. ... 57. În această situație, reținerea existenței unei legături cu soluționarea pe fond a cauzei ar implica specularea asupra soluției care ar urma să fie pronunțată de instanță asupra excepțiilor procesuale invocate, ceea ce excedează cadrului procesual reglementat de art. 519 din Codul de procedură civilă și de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 58. În al doilea rând, în identificarea „chestiunii de drept“, instanța de trimitere era ținută, în
DECIZIA nr. 223 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301205]
-
va trece la cercetarea fondului. ... 57. În această situație, reținerea existenței unei legături cu soluționarea pe fond a cauzei ar implica specularea asupra soluției care ar urma să fie pronunțată de instanță asupra excepțiilor procesuale invocate, ceea ce excedează cadrului procesual reglementat de art. 519 din Codul de procedură civilă și de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 58. În al doilea rând, în identificarea „chestiunii de drept“, instanța de trimitere era ținută, în primul rând, să stabilească dacă există
DECIZIA nr. 223 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301205]
-
dintr-un singur judecător, cum este cazul dosarelor de competența instanțelor obișnuite, ci de către un complet colegial, format din 3 judecători, în condițiile în care doar unul dintre aceștia a îndeplinit rolul de judecător de cameră preliminară, soluționând etapa procesuală a camerei preliminare și îndeplinind atribuțiile stabilite de art. 3 alin. (1) lit. c) și de art. 3 alin. (6) din Codul de procedură penală. Prin urmare, subsecvent verificării competenței și legalității sesizării instanței, legalității administrării probelor și efectuării actelor
DECIZIA nr. 184 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301294]
-
alin. (7) din Codul de procedură penală prevăd că judecătorul de cameră preliminară care, în urma verificării legalității soluției de trimitere în judecată, a dispus începerea judecății exercită funcția de judecată în cauză. Cu privire la aceste din urmă norme procesual penale, instanța de control constituțional a pronunțat Decizia nr. 663 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 22 ianuarie 2015, paragraful 19, și Decizia nr. 353 din 7 mai 2015, publicată în
DECIZIA nr. 184 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301294]
-
de urmărire penală, iar cele ale art. 54 din Codul de procedură penală dispun asupra competenței judecătorului de cameră preliminară, în sensul că acesta verifică legalitatea trimiterii în judecată dispuse de procuror; verifică legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor procesuale de către organele de urmărire penală; soluționează plângerile împotriva soluțiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată; soluționează alte situații expres prevăzute de lege. Din coroborarea celor două norme legale, Curtea a statuat că, prin prisma atribuțiilor procesuale încredințate judecătorului
DECIZIA nr. 184 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301294]
-
efectuării actelor procesuale de către organele de urmărire penală; soluționează plângerile împotriva soluțiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată; soluționează alte situații expres prevăzute de lege. Din coroborarea celor două norme legale, Curtea a statuat că, prin prisma atribuțiilor procesuale încredințate judecătorului de cameră preliminară, în contextul separării funcțiilor judiciare potrivit textului de lege menționat anterior, acestuia îi revine funcția de verificare a legalității trimiterii ori netrimiterii în judecată și că, în concepția legiuitorului, această nouă instituție procesuală nu aparține
DECIZIA nr. 184 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301294]
-
prisma atribuțiilor procesuale încredințate judecătorului de cameră preliminară, în contextul separării funcțiilor judiciare potrivit textului de lege menționat anterior, acestuia îi revine funcția de verificare a legalității trimiterii ori netrimiterii în judecată și că, în concepția legiuitorului, această nouă instituție procesuală nu aparține nici urmăririi penale, nici judecății, fiind echivalentă unei noi faze a procesului penal. Procedura camerei preliminare a fost încredințată, potrivit art. 54 din Codul de procedură penală, unui judecător - judecătorul de cameră preliminară - a cărui activitate se circumscrie
DECIZIA nr. 184 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301294]
-
preliminare a fost încredințată, potrivit art. 54 din Codul de procedură penală, unui judecător - judecătorul de cameră preliminară - a cărui activitate se circumscrie aceleiași competențe materiale, personale și teritoriale a instanței din care face parte, conferindu-i acestei noi faze procesuale un caracter jurisdicțional. Totuși, din reglementarea atribuțiilor pe care funcția exercitată de judecătorul de cameră preliminară le presupune, activitatea acestuia nu privește fondul cauzei, actul procesual exercitat de către acesta neantamând și nedispunând, în sens pozitiv sau negativ, cu privire
DECIZIA nr. 184 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301294]
-
personale și teritoriale a instanței din care face parte, conferindu-i acestei noi faze procesuale un caracter jurisdicțional. Totuși, din reglementarea atribuțiilor pe care funcția exercitată de judecătorul de cameră preliminară le presupune, activitatea acestuia nu privește fondul cauzei, actul procesual exercitat de către acesta neantamând și nedispunând, în sens pozitiv sau negativ, cu privire la elementele esențiale ale raportului de conflict: faptă, persoană și vinovăție (Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 184 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301294]
-
construcții durabile peste veacuri, care va fi dat de împlinirea năzuinței de unire a tuturor românilor într-un singur stat național, unitar, independent și suveran. Un scurt istoric al „caznei” și „mântuirii prin sacrificiu” al românimii se cere, fără amănunte procesuale care să plictisească și să pună la încercare ascuțimea minții noastre.. Reperele desăvârșirii „unității de neam și țară” se cuprind într-un timp aproape imemorial și sunt înșirate pe o cale lungă a adversităților și strâmbătăților externe de tot felul
UNIREA CEA MARE ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341487_a_342816]
-
poate fi formulată calea de atac a contestației reglementată de dispozițiile art. 425^1 din Codul de procedură penală, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 238 din 27 aprilie 2023, precitată, că aceste din urmă dispoziții au fost introduse în legislația procesual penală românească prin prevederile art. III pct. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2014 pentru luarea unor măsuri de implementare necesare aplicării Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru implementarea altor acte normative, publicată în
DECIZIA nr. 21 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297995]
-
calea de atac a contestației se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres, legiuitorul, conform politicii sale în materie procesual penală, putând hotărî care sunt încheierile ce pot fi contestate, în vederea soluționării cu celeritate a unor situații procesuale de natură să restrângă exercițiul unor drepturi fundamentale. ... 14. Prin raportare la aceste considerente, faptul că autorii excepției nu se află printre persoanele care au dreptul de a formula contestație nu este de natură să încalce dispozițiile constituționale referitoare la
DECIZIA nr. 21 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297995]
-
alegere a Președintelui României în cadrul atribuției stabilite de art. 146 lit. f) din Constituție. Totuși, având în vedere datele cauzei de față, Curtea observă că este inadmisibil să fie învestită cu examinarea neconstituționalității unui act normativ într-un cadru procesual special creat pentru acest scop și să pronunțe hotărâri în cauze provocate (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 507 din 13 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 281 din 23 martie 2022, paragraful 25
HOTĂRÂREA nr. 10 din 12 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298020]
-
lei inclusiv - 2%; până la 100.000.000 lei inclusiv - 2%; peste 100.000.000 lei - 1%), și al căror cuantum va fi stabilit și aplicat de către instanța judecătorească în funcție de particularitatea fiecărei spețe, de destinatarii normei prevăzuți de lege, de etapa procesuală incidentă, în acord cu scopul legii în ansamblu. ... 18. Curtea a învederat că legiuitorul are deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcție de obiectul litigiului, întrucât stabilirea modalității de plată
DECIZIA nr. 468 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294601]
-
fost sau nu urmate de încheierea unui proces-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor. Instanțele competente sunt secțiile de contencios administrativ ale tribunalelor, curților de apel sau a Înaltei Curți de Casație și Justiție potrivit competenței materiale stabilite de legea procesual civilă, iar în ceea ce privește contestațiile formulate împotriva proceselor-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, competența de soluționare a acestora în primă instanță revine judecătoriei în a cărei rază teritorială s-a săvârșit contravenția. Instanța chemată să cenzureze legalitatea
DECIZIA nr. 469 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294608]
-
înseamnă că entitatea controlată nu a avut posibilitatea de a contesta măsura dispusă de inspectorul de muncă în termenul legal și pe calea prevăzută de lege. ... 15. La paragrafele 18 și 19 din aceeași decizie, Curtea a învederat că tratamentul procesual diferit sub aspectul instanței competente să efectueze controlul actului întocmit de inspectorii de muncă este justificat în mod obiectiv și rezonabil de natura juridică diferită a actelor juridice supuse controlului (actele cu caracter administrativ încheiate de inspectorii de muncă și
DECIZIA nr. 469 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294608]
-
componentă a dreptului la libertatea individuală“. ... 19. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la dispozițiile art. 24 din Constituție, prin Decizia nr. 237 din 17 februarie 2011, precitată, Curtea a constatat că dreptul la apărare este circumscris cadrului procesual în care o parte are posibilitatea, garantată de Constituție, de a utiliza toate mijloacele prevăzute de lege prin care pot fi invocate situații sau împrejurări ce susțin și probează apărarea sa. ... 20. Cât privește invocarea dispozițiilor art. 53 din Legea
DECIZIA nr. 469 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294608]
-
obținut în temeiul unor hotărâri judecătorești dreptul de a pune în executare obligații identice celor pretinse de reclamantă, a solicitat repararea prejudiciului cauzat ca urmare a situației de discriminare create în raport cu acesta din urmă. ... 64. În acest cadru procesual, în limitele căruia instanța de trimitere este ținută să se pronunțe, conform art. 9 alin. (2) și art. 22 alin. (6) din Codul de procedură civilă, chestiunea referitoare la aplicarea coeficientului de multiplicare 23,00, prevăzut la art. 11 alin. (1
DECIZIA nr. 96 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293670]