5,828 matches
-
aripilor lor era ca vuietul unor care de luptă cu mulți cai ce aleargă în bătălie (Apoc 9, 9). Tot aici aflăm despre căderea Babilonului, despre bucuria și triumful lui Cristos în ceruri pentru biruința asupra fiarei și a falsului profet: Și-am văzut cerul deschis; și iată, un cal alb; și Cel ce ședea pe el se numește Credincios și Adevărat, și întru dreptate judecă și se războiește. Iar ochii lui, ca para focului; și pe capul său, numeroase steme
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a sărăciei izvoarelor referitoare la acest secol, în care ecourile tendinței pacifiste ale sfinților Irineu și Iustin nu se refereau exclusiv la o societate escatologică, ci voiau să arate intenția Bisericii de a înfăptui Împărăția de pace mesianică, prevestită de profeți. Documentele privitoare la serviciul militar din secolul III ne vorbesc despre o concepție globală negativă. Astfel, unii Părinții ai Bisericii de cultură greacă (Clement și Origene) deși se pronunță prudent asupra chestiunii, exprimă o anumită adversitate față de activitățile războinice, în timp ce
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
însemnat recunoașterea apartenenței la o patrie pământească și cedarea în fața statului, care recurge la agresiune pentru a-și impune pacea. 2.1.3. Iustin În secolul II, Părinții Bisericii se bucurau să prezinte convertirea creștină, prin categorii folosite deja de profeți, reluând mai ales profeția din Is 2, 3-4 care anunța o pace universală actualizabilă prin convertirea săbiilor și a lăncilor în pluguri și seceri. Asistăm la o reîntoarcere la starea primitivă a omului, care utiliza instrumentele de fier în baza
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
precisă a creștinului de implicare în apărarea frontierelor patriei aflate în pericol. Bazându-și afirmațiile cunoscutul episod al lui Ioan Botezătorul, Augustin considera serviciul militar ceva învoit. Dacă creștinismul ar fi suprimat toate războaiele, soldaților care în Evanghelie îi cereau profetului un sfat referitor la mântuirea lor, li s-ar fi impus să depună armele și să abandoneze meseria; li s-a răspuns să se mulțumească cu solda lor, îngăduindu-le să-și continue cariera militară: dacă învățătura creștină ar condamna
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
istorii romane: Armata romană, învingătoare și stăpâna lumii, este învinsă de aceia, înfricoșată de aceia, se înspăimântă la vederea acelora, care nu au curajul să intre, care cred că vor muri dacă vor atinge acel pământ! Și nu înțelegem cuvintele profeților: Vor fugi o mie la amenințarea unuia singur? (Is 30, 17). Ieronim preamărind arta războiului și tăria unei armate, îi îndemna să lupte pentru apărarea patriei străbune și a civilizației romane. Asemenea lui Augustin, considera că războiul nu este rău
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
în beznă. Această lumină l-a umplut de spaimă, căci a socotit că este steaua lui Marte care i-a apărut în semn de amenințare. Între timp, palatul său a devenit curând un centru de adunătură a magilor, scamatorilor, falșilor profeți, haruspiciilor și a impostorilor de orice fel: făcea astfel concurență tuturor negustorilor de arte magice de pe pământ. Din persecuțiile predecesorilor săi, mai ales din cea dioclețiană, a înțeles că vărsarea sângelui creștinilor nu-i aduce nici o satisfacție personală, pentru că sângele
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
credință. Dumnezeul nostru este milostiv și poate să ierte păcatele întregii lumi, acceptând ispășirea chiar și a unui singur sacrificiu“. Și asemenea celor trei tineri din cuptorul încins din Babilon, au exclamat: „Nu avem în aceste vremuri nici principe, nici profet, nici duce, nici jertfă, nici altar pentru a afla milostivire în fața ta, Doamne; dar, fă-ne să fim ascultați de Tine cu suflet căit și în duh de umilință“, pentru că: „Ne-au dat pe mâna unui împărat apostat, cel mai
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
există independent, încă de la început. Ele sunt, în ultimă instanță, "create" și enunțate de personalități marcante sau de instituții istorice. Putem să le numim producătoare de valori sau producătoare de sens. Cine sunt ele? Se regăsesc printre marile figuri morale, profeți, filosofi, ideologi, intelectuali, oameni de știință, scriitori, cineaști... și instituții ca Biserica, cercurile de gândire, societățile savante, centrele de cercetare sau universitățile. Sarcina lor constă în a răspunde ideilor esențiale pe care și le pune societatea, dând o semnificație evenimentelor
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
special argumentele ad hominem și ad personam 43 ("hoți, impostori, mafioți"). Această reîntoarcere la realitate este imaginea unei societăți autoreflexive, guvernată de persoane corupte. Acest context social catastrofic trebuie să fie "mântuit" de un salvator, astfel creându-se nivelul metasimbolului profetului, al cărui destin individual se identifică cu acela al poporului (Girardet [1986] 1997: 53). Acest nou nivel aflat dincolo de imaginea lui Iisus oferă o interpretare subiectivă a actului biblic al crucificării: Corneliu-Vadim Tudor nu este pacientul/ cel care suferă crucificarea
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
o sticlă de apă sfințită. Ei știu una și bună, dacă musulmanii ar fi produs un presupus 11 septembrie, gata, trebuiesc exterminați măcar un miliard dintre ei. Doar pentru că ei cred în Coran. Coranul e cuvântul lui Allah, revelat ultimului profet, Mahommed care măcar a avut buna cuviință să nu se autodenumească fiu a lui Dumnezeu, precum un ovreiaș șmecher de prin Betleem, pe care cică trebuie să-l venerăm toți acum. Coranul este un obiect sacru, care trebuie tratat cu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
căpătat de-a lungul timpului conotații negative și chiar peiorative. Sensul de bază al termenului se referă la comunități care s-au separat de bisericile tradiționale în încercarea de a urma un model spiritual, în persoana unui lider religios, unui profet sau a lui Iisus Hristos Însuși. Unele secte devin religii, în timp ce altele își încetează existența după o perioadă de timp. Din cauza sensurilor negative ale termenului, a discriminărilor și situațiilor conflictuale, denumirea de sectă a fost înlocuită cu aceea de formațiune
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
autentic obsesia însemnătății vieții și conceperea unei tensiuni morale menite să sensibilizeze cititorul. În acest sens autoarea denunță alegoric abuzul puterii și consecințele lui: reducerea la tăcere, înstrăinarea, pierderea identității și individualității, interzicerea varietății, distrugerea alterității, coruperea, controlul. În era profeților până și țărâna este disciplinată. Conținuturile semantice ale cuvintelor nu reies simultan cu lectura, deoarece ele nu pot fi separate de plurivalența configurației sensurilor. Romanul, deși ambiguu și aparent neîncheiat, conține înăuntrul său un înțeles descifrabil. Structurile recurente, alături de cele
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
autentic obsesia însemnătății vieții și conceperea unei tensiuni morale menite să sensibilizeze cititorul. În acest sens autoarea denunță alegoric abuzul puterii și consecințele lui: reducerea la tăcere, înstrăinarea, pierderea identității și individualității, interzicerea varietății, distrugerea alterității, coruperea, controlul. În era "profeților" până și țărâna este "disciplinată". Conținuturile semantice ale cuvintelor nu reies simultan cu lectura, deoarece ele nu pot fi separate de plurivalența configurației sensurilor. Romanul, deși ambiguu și aparent neîncheiat, conține înăuntrul său un înțeles descifrabil. Structurile recurente, alături de cele
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Hans Maarten van den Brink Rămîi peste noapte, Michael Kohlmeier Roman de citit în tren, Dumitru Țepeneag Roze, crini, metafore, Procopie P. Clonțea Sertarul cu iluzii, Felix Caroly Strigă acum..., Magda Ursache Stylit, Silviu Lupașcu Tîrgul șaradelor, Paul Miron Ultimul profet. Teatru, Renzo Ricchi Vînătoarea de porci, P.C. Jersild Grisjakten Zile sălbatice, Dorin Spineanu ZinZin, Ana Ludușan LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile editurii Institutul European (selectiv) ALBA-IULIA Librăria Humanitas, str. 1 Decembrie 1918, bl. M10, tel. 0258.826007 ARAD Librăria
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
au meritat să capete autoritate, ele sunt de socotit între cărțile profetice. Celelalte sunt cărțile acelor numiți în sens propriu profeți: douăsprezece cărți distincte, care, legate între ele, sunt socotite o singură carte [...]; apoi sunt patru cărți mai mari ale profeților Isaia, Ieremia, Daniel, Iezechiel. Cea a Noului Testament este următoarea: patru cărți ale evangheliilor; paisprezece epistole ale Apostolului Pavel [...]; două ale lui Petru; trei ale lui Ioan; una a lui Iuda și una a lui Iacob; Faptele Apostolilor, într-o
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
ca pe parcursul orei să determin elevii să împărtășească unii altora din experiența lor de „cateheți” și „catehumeni”. Completarea cunoștințelor despre învățătura și activitatea Mântuitorului nostru Iisus Hristos îi va determina să-L cinstească în cuvânt și faptă. Slujirea de Învățător/Profet a Mântuitorului este tratată de Fericitul Augustin în lucrarea De Magistro. Fiului său, Adeodat, prototip al celor aflați în căutarea adevărului, îi sunt arătate căile posibile spre a accede la o viață fericită, prin cunoașterea adevărurilor fundamentale. Tema dezbaterii și
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
ideii că moartea eroului are funcție ritualică, fiind o cale de intrare în altă etapă existențială, superioară în ordinea cunoașterii. Ea echivalează cu șansa eliberării totale, cu o nouă naștere ca ființă spirituală care transcende propria materie, fiindcă Iona este „profetul“ luminii, al speranței, al credinței în liber tatea interioară. „Iona sunt eu“, Iona ești tu, suntem noi toți. ÎNCHEIERE În concluzie, apare evident faptul că identitatea scenică a personajului este construită prin mijloace de caracterizare specifice teatrului modern: nominalizare simbolică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
luminii, al speranței, al credinței în liber tatea interioară. „Iona sunt eu“, Iona ești tu, suntem noi toți. ÎNCHEIERE În concluzie, apare evident faptul că identitatea scenică a personajului este construită prin mijloace de caracterizare specifice teatrului modern: nominalizare simbolică (profetul Iona din mitul biblic), autocaracterizare, notațiile dramaturgului, raportare la ceilalți (soția și copiii, cei doi pescari figuranți), la propria viață (memoria afectivă), la limitele existențiale, la ideea de libertate etc. Cel mai important mijloc de caracterizare rămâne însă discursul scenic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și a celor dragi din familie), asumânduși identitatea (Eu sunt Iona.) și recuperând unitatea ființei sale, își spintecă pântecul spre a răzbi cumva la lumină. Identitatea scenică a personajului este conferită prin mijloace de caracterizare specifice teatrului modern: nominalizare simbolică (profetul Iona din mitul biblic), autoca rac terizare, notațiile dramaturgului, raportare la ceilalți (soția și copiii, cei doi pescari figuranți), la propria viață (memoria afectivă), la limitele existențiale, la ideea de libertate etc. Cel mai important mijloc de caracterizare rămâne însă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
viziunii despre lume, al concepțiilor și al reprezen tărilor autorului. ÎNCHEIERE Eroul lui Marin Sorescu se încadrează perfect în paradigma personajelor din teatrul contemporan, în care eroii nu mai reprezintă individualități, „caractere“ unitare, ci valori, idei, atitudini supraindividuale. El este „profetul“ luminii, al speranței, al credinței în libertatea interioară. „Iona sunt eu“, Iona ești tu, suntem noi toți. - VARIANTA 15 SUBIECTUL I (30 de puncte) (Camil Petrescu, Act venețian) 1. sinonim neologic: cinstit - onest; a îndura - a suporta 2. Izolând interjecția
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
fost, care sunt și care vor fi”, cu toții formând un singur trup, prin puterea Sfântului Duh. Ideea aceasta apare și în cuvântarea Despre folosul cântării. Prin taina imnelor, împlinită cu credință - spune Sfântul Niceta - suntem legați de sfinți, adică de profeți și de mucenici, care cântă neîncetat minunile Dumnezeului celui veșnic. Extinderea hotarelor Bisericii într-o oikumenie văzută și nevăzută este exprimată prin expresia „communio sanctorum”. Prin „comuniunea sfinților”, Sfântul Niceta înțelege legătura harică supranaturală, care unește pe toți credincioșii din
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
datoria slujirii și nu tulbură comunitatea care cântă. Căci nu toți au o voce melodioasă sau cantabilă. Comunitatea celor ce cântă împreună într-un deplin acord, reprezintă expresia comuniunii cu Dumnezeu. Unitatea creștinilor prin cântare este participarea la corul sfinților, profeților, mucenicilor, împreună cu care participăm la o singură laudă adusă lui Dumnezeu. Psalmii, cântați în comun cu toată luarea aminte, aduc tuturor credincioșilor mângâiere și tărie sufletească, fiind ca un medicament potrivit pentru orice suferință, pentru toți oamenii. „Ce nu vei
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
care trebuie să le lucreze și să le urmeze monahii pentru a ajunge la desăvârșire. Dintre păcate, sunt înfierate mai ales pizma, despre care Piamun crede că cel care se lasă molipsit de ea este aproape imposibil să se vindece. Profetul biblic compară mușcătura pizmei cu veninul aducător de moarte al viperei pentru că cel care invidiază nu se ridică numai împotriva omului, ci chiar împotriva lui Dumnezeu, Care dă omului tot binele (cap. 26). Convorbirea a XIX-a (16 capitole) îl
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
o înscrie pe drapelul partidului său"18. Conștientizarea ideii europene de către creștin-democrați este de dată relativ recentă. Dacă în 1830, Félicité de Lamennais se declara, în L'Avenir, crainicul unificării europene, el apare, ca și în alte domenii, ca un profet izolat. Dacă în aceeași perioadă, Philippe Buchez, socialist creștin, precursor al democrației creștine, căuta în ziarul său intitulat simbolic Europeanul (1831-1838) metodele care să conducă la o "federație europeană", în ansamblu, lupta europeană nu era aceea a catolicilor: era a
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
păcii, condamnarea "naționalismului nemoderat" (enciclica Ubi arcano, 23 decembrie 1922), au contribuit la evoluarea spirituală. Marc Sangnier, apropiat al lui Pius al XI-lea, dezvolta în mesajele sale o acțiune pacifistă și susținea ideea unei reconcilieri între foștii beligeranți. Acest profet al apropierii franco-germane susținuse înainte de război inițiativele pentru pace ale lui Alfred Vanderpol și participase la Louvain, în octombrie 1912, la Congresul Uniunii internaționale de studiu a drepturilor omului după principiile creștine, unde se găsea și tînărul Robert Schuman 19
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]