150,059 matches
-
68, Gdansk '70, Varșovia '81, pe când noi încă nici n-am început să plătim datoriile pentru Pitești '49-'52, Canal '50 -'89, Aiud, Gherla, Sighet, Jilava și toată salba de ticăloșii pe care, într-un impuls sinucigaș colectiv, ne-am propus să nu le ratăm. Civismul nostru de dupa '89 s-a dovedit la fel de ilustru - dar lipsește cu tot atâta strălucire. Nu în Evul Mediu, ci în primăvara lui 1990 oameni în toată firea vedeau în Piață Universității un pericol pentru "ființă
Medalia N.A.T.O., clasa a II-a by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18034_a_19359]
-
acum cîteva zile cînd, iată, vine vestea tragică a decesului poetului cu har care a fost Vlaicu Barna. Regretînd mult pierderea unuia dintre distinșii noștri colegi, public, după acest trist eveniment, cronică pregătită să-l bucure la apariție. Acum își propune să exprime întristarea. Ajuns la vîrsta senectuții, poetul Vlaicu Barna (născut în 1913 într-un sat din Apuseni) a socotit - înțelept - că a sosit vremea amintirilor. O zicală hazlie ne încredințează că își scriu memoriile de obicei cei ce nu
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
e ceva: ineditele scoase la lumină de revista Muzeului Literaturii Române nu sînt piese arheologice expuse sub sticlă, ci fiecare număr e conceput în așa fel încît ansamblul să fie viu, pasionant, actual prin subiectele de meditație pe care le propune. Cea mai recentă apariție, 3-4/1998, e un numar special Vasile Băncilă - un volum de 305 pagini îngrijit de Florentin Popescu -, doldora de revelații despre un gînditor care a scris timp de peste trei decenii numai pentru sertar. De fapt, cum
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18031_a_19356]
-
utopie a liricii sfârsitului de secol XX sau, în orice caz, o surpriză. Lira meditativa, volumul de versuri al lui Dumitru Mureșan, apărut în 1998 la editură "Arhipelag" din Târgu Mureș, în seria "Poetica", al cărei coordonator este Al. Cistelecan, propune o estetică a "nimicurilor', a lucrurilor înconjurătoare ce fac parte din peisaj, fără să mai constituie obiectul atenției noastre. Poetul este un "om florivor" care "a studiat odată/firele de iarbă" în "Grădină lui Candide" unde totul are viață: "O
Cronica unei clipe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18052_a_19377]
-
de pe muntele Tibidabo, pe ferestrele căreia poate fi admirată o superbă vedere panoramica a orașului. 3) Eixample (cât.) sau Ensanche (cast.) se cheamă Barcelona nouă, construită după dărâmarea zidurilor medievale ale orașului (1854), după un plan urbanistic de ăextindere a propus de Ildefonso Cerdà. 4) Următoarea anecdota este semnificativă pentru mentalitatea ălumii bunea din Barcelona de Belle Époque: În loja lor de la Liceu (opera barceloneză) iau loc el senyor Esteve cu soția sa, dona Mercè. În antract, aceasta examinează cu binoclul
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
industrializării prin subsidii de la guvern și un nivel de prosperitate fără precedent). E dreapta aprecierea despre P.N.T., creat, prin fuziune, în 1926, ca "organizația politică cea mai reprezentativă a intereselor largi ale societății românești". Că și considerarea formulei de industrializare propusă de Madgearu drept superioară celei liberale ("prin noi înșine"), prin largă deschidere a porților pătrunderii capitalului străin. Din păcate, criza economică din 1929-1933 a năruit întreg programul economic al P.N.T., inclusiv cel pentru consolidarea economică a țărănimii. În acest fel
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
stabilind limite și criterii de discriminare valabile nu doar pentru simplul gest al plecăciunii, de pildă, ci și pentru articulațiile raționale ale unei ipoteze de cunoaștere. Că și în cazul corporalității, un demers bazat pe asemenea premise poate friza absurdul, propunînd analogii neconvingătoare sau inutile, ori dimpotrivă, poate dezvălui legături interesante constituite în interiorul regulilor mentale și acceptate ale unei culturi. Ca să reiau același exemplu de mai sus: în istoria științei o analiză a retoricii comportamentului dintr-o epoca a făcut deja
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
retoricii comportamentale, descoperind și problematizînd de fapt în studiul său tocmai verigă de legătura dintre ele: gestul. Pornind de la o propoziție celebra datorată profesorului sau, Jacques Le Goff, aceea că întreaga lume occidentală ar fi o civilizație a gestului, Schmitt propune o reluare critică a acestei ipoteze, cercetîndu-i deci valabilitatea, si apoi o istorie a unei durăte foarte lungi, de zece secole. În luna martie a acestui an profesorul Jean-claude Schmitt a fost în România, pentru a tine două prelegeri, una
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
Mariana Net Ce este literatura? Nu știu dacă aș putea să dau - sau să citez - o definiție care să mă satisfacă. Numai în secolul nostru au fost propuse, din diverse perspective, circa douăzeci, în general, valabile, începînd cu școala formală rusă (la care întrebarea, retorica, de mai sus face o trimitere directă) și terminînd cu promotorii, relativ recenți, ai postmodernității. Ca să nu mai vorbim de secolele anterioare, dacă
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
fiction) istoric care s-au impus, de-atunci și pînă astăzi. Recursul la istorie e un bun pretext de a crea distanțe, de a proiecta o lume în același timp familiară și îndepărtată, pe fundalul căreia personajele pe care le propune textul pot evolua nestingherite, ducînd la acele efecte de discurs specifice limbajului ficțional. Se știe că istoria poate rămîne în planul secund, ca în cele mai multe din românele lui Walter Scott sau că în Notre-Dame de Paris, sau poate fi nu
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
au publicat deja o antologie din Figuri, Arhitextul și Ficțiune și Dicțiune. Am onoarea, plăcerea, si, în același timp, misiunea dificilă să traduc această lucrare solidă și ambițioasă care deschide poetica înspre estetică, sau, care, cum spuneați în Introducere, își propune "să urce la etaj". Va rog să aveți amabilitatea să o prezentați pe scurt cititorilor români, daca este posibil începînd chiar cu acest titlu, intenționat ambiguu și totuși incitant, Operă artei. G.G.: Sînt două chestiuni succesiv prezentate, cea dinții în
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
o singură dată pentru Discursul povestirii cu Noul discurs al povestirii, douăzeci de ani mai tîrziu, pe un teren foarte specific, cel al naratologiei... Mi s-a părut că în general noțiunile propuse funcționau. Ce-i drept, acest aparat conceptual propus de mine a fost dus mai departe de alții și, esențialul din el, nu mi s-a părut abandonat sau perimat, ci doar depășit, căci acesta este destinul oricărei etape dintr-o desfășurare progresivă. M.C.: Reveniți adesea în opera dumneavoastră
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
a poeticii către estetică și în lucrările mele și în colecție. De cînd am luat această hotărîre de deschidere am publicat un numar de lucrări care depășesc cîmpul literaturii și am intenția să continuu în funcție de cărțile ce îmi vor fi propuse... Doresc că această colecție să devină una de estetică generală, poate cincizeci la suta teorie literară, cincizeci la suta estetică, așa intenționez, dar vom vedea și ce anume ne propun autorii. M.C.: Începînd cu anii ^70, operă dumneavoastră a marcat
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
am intenția să continuu în funcție de cărțile ce îmi vor fi propuse... Doresc că această colecție să devină una de estetică generală, poate cincizeci la suta teorie literară, cincizeci la suta estetică, așa intenționez, dar vom vedea și ce anume ne propun autorii. M.C.: Începînd cu anii ^70, operă dumneavoastră a marcat mai multe generații de cercetători, de poeticieni, de studenți. Deja în 1973, la Iași, ca studentă, urmăm un curs de poetica, în care referințele la dumneavoastră erau numeroase. Aș dori
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
fiind în principiu prohibit, poeții vedeau, măi peste tot, înlăturate cuvinte precum cruce, biserica, sfînt, iar pe Dumnezeu scris exclusiv cu litera mică. Nici cuvinte că moarte, suferință, negru, boala nu mergeau totdeauna. Rîma fiind cîteodată necesară, în loc de moarte, cenzorul propunea soarte. Sensul conta mai puțin. A revelă a fost ani buni un cuvînt interzis. Îi era preferat a releva, chiar dacă nu sînt sinonime. Totuși, cînd naționalismul a căpătat oarecare consistentă...religioasă (cum altfel?), cenzură proceda pe dos decît înainte și
Cenzura veselă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18095_a_19420]
-
Schopenhauer înseamnă întoarcerea la adevărurile esențiale, cele ale vieții: "Iată tabloul întregii vieți și învață din ea rostul vieții tale. Și invers: citește numai viața ta și descifrează din ea hieroglifa vieții universale." Schopenhauer e maestrul spiritual, e călăuza care propune regasirea Eului. Spune Nietzsche: "Schopenhauer însuși pentru noi - adica acel călăuz care ne conduce din peșteră deprimării sceptice... sus pe culmea contemplației tragice sub cerul nocturn, infinit, înstelat, si care s-a călăuzit cel dintâi pe șine pe acest drum
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
abstracția stereotipa și în geometria ultima, un principiu al formei care se descifrează cu greu în transparență obiectualității, este, de fapt, o soluție minimala în negocierea cu vidul pînzei și cu substanță brută a culorii. Unui ochi leneș, Piliută îi propune rețete facile și probleme artistice care, în loc să provoace și să stimuleze, flatează narcisiac și fortifica amăgitor. Nu rafinametul și hieratica interiorizata a unei vagi stilistici bizantine, așa cum ar lăsa pictorul să se înțeleagă, operează aici în vreun fel, ci un
Iarăsi despre pictura lenesă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18089_a_19414]
-
lui 1937, că îi va prelua conducerea, el devenind Căpitanul, iar C.Z. Codreanu, locotenentul sau. Numai cînd și-a dat seama că aceasta doleanța e o himera a trecut la lichidarea mișcării, prin asasinarea elitelor ei. Autorul nostru ne propune un concept pe care îl numește tradiție politică de tip brîncovenesc. În esență, aceasta s-a manifestat prin aceea că, măi totdeauna în istoria țării, s-a preferat definitivei subjugări teritoriale, păstrarea, fie și pe o mică porțiune, a statalitătii
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
Sorin Alexandrescu procedează prob cu obiectul sau de studiu atrăgînd atenția asupra omuciderilor împotriva evreilor ordonate de Antonescu din iunie 1941 pînă tîrziu în 1942, cu deosebire împotriva populației evreiești din Basarabia și Bucovina de Nord. Autorul preia cifră victimelor propusă de W. Filderman și Sabin Mănuilă în 1957, oprindu-se la 103.000 de uciși. Alți analiști se opresc la alte cifre, unii ajungînd, cred judicios, pînă la cifra de 150.000 de victime. Interesant este și capitolul analitic consacrat
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
marile conflicte între putere și opoziție pe această temă, ce e mai de crezut? Că în România guvernul face totuși reforma sau că guvernul nu se bucură de sprijinul politic necesar pentru a lua măsurile pe care și le-a propus? Iar cînd un asemenea observator de la distanță e o agenție de rating serioasă, care nu-și poate permite să se joace cu interesele clienților ei, care plătesc pentru a li se spune ce riscă dacă vor să facă afaceri în
Microscopul si ocheanul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18094_a_19419]
-
încearcă totodată să atribuie faptă bună celuilalt. Nimic mai înălțător, s-ar putea spune. Dar nu este acesta un mod de a-ți inventa obiectul iubirii, după propriile tale legi, la fel de egoist cu acela al seducătorului? Poate că soțul iubitor propus de Kierkegaard este, la urma urmelor, tocmai un seducător convertit. Sören Kierkegaard - Legitimitatea estetică a căsătoriei, traducere de Elenă Dan și Kjeld Jensen, Editura Mașină de scris, București, 1998, 174 pagini, 20.000 lei. Knut Hamsun - Visătorii. Cer de toamnă
Revansa lui Don Juan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18092_a_19417]
-
acest zvelt colos din prefabricate îl descoperim și pe ilustrul Bo Goldman, printre altele și scenaristul. Zborului deasupra unui cuib de cuci. Scenariul acestui Joe "Black" e admirabil prin eficientă cu care își duce la bun sfîrșit misiunea de a propune o poveste la care să se poată uită, fără să se plictisească, si un copil și un savant. Un scenariu care și-a asumat cu ingeniozitate și inteligența propria condiție: aceea de bun de larg consum. Că un obiect decorativ
Moartea în vacantă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18106_a_19431]
-
Rodica Zafiu ÎNTR-UN articol publicat acum cîteva luni în "România literară" (nr. 38, 1998), "Dă-mi voie să-ți spun pe nume...", Ioana Pârvulescu observa absența unor cercetări de sinteză asupra onomasticii în literatura română și propunea cîteva extrem de interesante repere istorice și tipologice pentru uzul ficțional al numelor feminine, urmărind frecvență acestora, conotațiile sociale sau livrești, comentariile intertextuale, modificările formale. Domeniul onomasticii literare fiind împărțit de obicei între lingvistică și literatura, aș vrea să adaug aici
Mode onomastice în literatură by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18118_a_19443]
-
o dezbatere - de fapt, un grupaj de monologuri - cu titlul Tendințe postmoderne în proza românească. Semnatarii intervențiilor sunt: Cornel Moraru, Gabriel Dimisianu, Mircea Nedelciu, Dan-Silviu Boerescu, Luca Pitu, Henri Zalis și Marian Victor Buciu. În stilul său binecunoscut, Luca Pitu propune - desigur, fără legătură directă cu problema prozei românești - să nu renunțăm la "Doina eminească", "xenofoabă", ci să o rescriem, în conformitate cu idealurile de azi: "Cam așa: Cine n-o iubi streinii,/ Mîânca-i-ar ficații câinii! Ori: Ehehe, Român Sireacul/ Intră-n NATO
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18109_a_19434]
-
un oraș altfel normal, cu nume binecunoscut, cu o geografie bine stabilită și chiar guvernat din bine-stiuta funcție de primar. Înrudit stilistic cu Horia Gârbea și Răzvan Petrescu, Cătălin Mihuleac se înscrie în această serie cu un verb puternic, original, care propune mai în glumă, mai în serios o eliberare salvatoare de sub tirania complexelor, a mitologizărilor devastatoare și a istoriei colective.
Un complex din copilărie by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18136_a_19461]