4,641 matches
-
legătura directă între gradul de moralitate al unui popor și nivelul de trai material al oamenilor. Acolo unde societatea în general a avansat în plan moral, unde oamenii au învățat mai mult din experiențele trecute, acolo s-a dezvoltat și prosperitatea materială. Acolo unde însă tendința de jaf a fost mai mare și a predominat în societate, acolo unde diferența între bogați și săraci este mai mare, inechitatea socială este mai acută, acele țări rămîn în urmă din toate punctele de
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
masacre. Ori în aceste condiții, sigur populația acelei națiuni are niște probleme grave ! Națiunea germană n-a înțeles atunci (lucru pe care-l va înțelege mai tîrziu după o experiență dureroasă pentru întreaga omenire), că drumul corect de urmat este prosperitatea obținută prin efort propriu și nu armele prin care să-i jefuiești și să-i subjugi pe alții. în 1939, poporul german în ansamblul său, tîrît pe căi greșite de niște iresponsabili, începea al doilea război mondial într-o dorință
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
de comunitatea respectivă pentru aceasta. Se poate spune că politicienii reprezintă salariații unei comunități. Mergînd mai departe, cineva spunea că un politician adevărat reprezintă efectiv un servitor al națiunii, în sensul că acesta își dedică întreagă activitate în folosul și prosperitatea celorlalți. Iar pentru un politician adevărat (un meseriaș în domeniul lui) este o onoare ca oamenii să aibe încredere în el, să aibe posibilitatea de a lăsa ceva bun în urma sa. Așa se prezintă starea de fapt într-o țară
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
că trebuie să se înconjoare de meseriași și oameni onești), se pare că este o performanță greu de atins, în condițiile în care golani cu pretenții ca și Iliescu care a ajuns să conducă țara, nu și-a propus niciodată prosperitatea oamenilor , ci doar să-i fie aclamat rînjetu-i sinistru . Se pare că nici renumitul publicist pe plan local n-a aflat încă despre modul sălbatic în care a fost jefuită această țară timp de 23 de ani ,,nu are nici
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
exemplu, la Toulouse, hotelele Bernuy (1530) ?i mai ales Ass�zaț (1552-1562), a c?rui curte este regulat? printr-o impecabil? suprapunere a celor trei ordine. Spania ?i Portugalia �n vreme ce, �n aceste ??ri, �n secolul al XVI-lea, prosperitatea economic? ?i nevoile de construc?îi noi pe care le manifest? Reconquista asupra maurilor stimuleaz? comandă de arhitectur?, modelele arhitectonice iberice tradi-?ionale se �mpodobesc cu motive decorative italienizante: m?n?știrea Ieronimi?ilor de la Belem (1502-1519), construit? de D.
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
conflicte devastatoare (R?zboiul de Treizeci de Ani �n Germania, 1618-1648), depopul?ri ca urmare a sl?bîrîi veniturilor muncitorilor ?i s?r?cirii par-?iale a populă?iei. �n ciuda tuturor acestor lucruri, unele ??ri beneficiaz? de perioade de prosperitate: Fran?a, �ntre 1600 ?i 1640, ?i Anglia, dup? 1650. �n ascensiunea să social?, burghezia se apropie de putere �n Anglia ?i �n Olanda, dar ?i �n Fran?a, unde bancheri ?i administratori se pun �n serviciul regelui (Colbert, Louvois
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Justiția organizațională: perspective culturale și individuale (Horia MOAȘA) / 105 Partea a II-a: PERSPECTIVE EMPIRICE Strategii de reducere a inechității în context cultural românesc (Carmen BUZEA) / 131 Importanța echității în determinarea justiției și a coeziunii sociale (Ioana ATUDOREI) / 147 Drumul prosperității. Capitalismul românesc și modernitatea (Fănel STROE) / 161 Mixul de "Justiție Socială": capital, responsabilitate, antreprenoriat. Două studii de caz (Romulus OPRICA) / 185 Partea a III-a: SENS ȘI COMUNITATE Dreptate și caritate. Cinci demersuri post-seculare valorizând iubirea aproapelui (Daniela SOREA) / 207
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Greenwich (CT), 2004, pp. 291-370. Shore, L. M., și L. E. Tetrick, "The Psychological Contract as an Explanatory Framework in the Employment Relationship", în Trends in Organizational Behavior, C. Cooper și D. Rousseau (ed.), vol. 1, 1994, pp. 91-109. Drumul prosperității. Capitalismul românesc și modernitatea Fănel STROE Abstract: This article is a necessary complement to the perspective of justification of assisted minorities. The theories' field of social justice has, among its central structures, the generating mechanisms of public wealth that are
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
mențină liber jocul pieței. În acest context, devine importantă cunoașterea mecanismelor de evoluție socială și economică și, respectiv, a influenței sociale a acestora. A discuta despre drepturile/îndreptățirea minorităților asistate nu exclude nici îngrijorarea, dar nici cunoașterea drumului care aduce prosperitatea întregii societăți. Dimensiunile avuției unei națiuni Apariția capitalismului deschide seria unor transformări sociale majore. Una dintre pietrele de hotar ale gândirii capitaliste, Avuția națiunilor de Adam Smith, al cărei prim volum a apărut în 1776, propune ca scop bunăstarea societății
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
sociale majore. Una dintre pietrele de hotar ale gândirii capitaliste, Avuția națiunilor de Adam Smith, al cărei prim volum a apărut în 1776, propune ca scop bunăstarea societății prin simplul fapt de a lăsa individul să-și urmărească liber propria prosperitate. Premisa lui Smith este individul liber, cel care își determină și urmărește singur interesul. Definită în sens complet, această perspectivă se referă nu doar la un individ care face avere, ci la un individ care este liber să își aleagă
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
respectiv, munca, Madgearu acordă întâietate celei de-a doua: "oricare formă de societate nu este decât organizarea muncii în vederea satisfacerii cât mai depline a trebuințelor omenești"37. Astfel, într-o societate care urmărește propria sa bunăstare, se reface legătura dintre prosperitatea și interesul individului și, respectiv, muncă: " Interesul muncii nu poate fi deci altul decât organizarea cea mai rațională și productivă a muncii, menită să asigure tuturor indivizilor care iau parte la producțiune în societate, bunăstare și propășire"38. Scurte considerații
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
a societății românești, necesită o voință de schimbare permanentă, predictibilitate și costuri sociale. Pretutindeni pot fi identificate argumente pentru faptul social al întâlnirii dificile, de-a lungul timpului, între societatea românească și capitalism. Virgil Madgearu optează pentru creșterea productivității și prosperității, pentru transformarea funcției sociale a proprietății și pentru statul social agrar. În aceeași perioadă, Mihail Manoilescu, înțelegând imposibilitatea dezvoltării capitalismului industrial, trecea pe rând de la schimburile internaționale, protecționism și industrializare, la corporatism sub oblăduirea dirijismului și a planificării burgheze. La
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
doresc ei, sau să se intervină continuu (sau periodic) pentru a lua de la unele persoane resursele pe care alții, pentru unele motive, se hotărăsc să le transfere acestora"44. Conștientizând motivele și parcurgând raționalitatea socială care mișcă lucrurile în producerea prosperității sociale, cea mai apropiată soluție care reiese din cele de mai sus este îndemnul lui Peter Gray: fii liber să înveți! Ceea ce societatea noastră poate să îndrepte sunt cele șapte păcate identificate de Peter Gray în procesul educației. Astfel, am
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
în teoria dreptății a lui John Rawls... HORIA MOAȘA Justiția organizațională: perspective culturale și individuale CARMEN BUZEA Strategii de reducere a inechității în context cultural românesc IOANA ATUDOREI Importanța echității în determinarea justiției și a coeziunii sociale FĂNEL STROE Drumul prosperității. Capitalismul românesc și modernitatea ROMULUS OPRICA Mixul de "Justiție Socială": capital, responsabilitate... DANIELA SOREA Dreptate și caritate. Cinci demersuri post-seculare valorizând... IONUȚ MIHAI POPESCU Credința și coeziunea socială în contextul destrămării ... VIOREL POPA Utopia liberală, acțiunea politică și problema sensului
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
a CECO, statul respectiv avea o economie distrusă de război, iar pe plan politic pericolul impunerii Partidului Comunist Italian era mai actual ca oricând. Grație unei jumătăți de secol de participare la piața comună, Italia a devenit un spațiu al prosperității economice și a vieții politice democratice. Conform datelor Fondului Monetar Internațional, în 2008 economia Italiei a fost a patra în Uniunea Europeană și a șaptea în lume, pe baza valorii nominale a PIB-ului. Valoarea PIB-ului per capita a
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian, Mătăsaru Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92390]
-
făgăduinței), prin care se mulțumește lui Dumnezeu pentru toate binefacerile Lui, devenind astfel o binecuvântare pentru Întreaga istorie a mântuirii; - boneh Jerushalaim, prin care se invocă Împlinirea lucrării creatoare și mântuitoare a lui Dumnezeu, concentrată pe trei teme: rezidirea Ierusalimului, prosperitate materială și concluzii. Pe de-o parte, această a treia parte cunoaște o transformare a doxologiei În cerere pentru a reveni la doxologie, iar pe de altă parte se poate observa că ea se orientează atât spre Întreaga creație cât
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mihail Iustin Mitrea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92309]
-
lui Brâncoveanu a reprezentat una dintre cele mai strălucite perioade din istoria noastră pe plan cultural. În cei 26 de ani de domnie, Brâncoveanu s-a dovedit un gospodar desăvârșit și bun administrator al avuțiilor țării, instaurând o epocă de prosperitate și de pace. Domnitorul a inițiat o amplă activitate de construcții religioase și laice, Îmbinând armonios În arhitectură, pictură murala și sculptură tradiția autohtonă, stilul neo- bizantin și ideile novatoare ale renascentismului italian Într-un nou stil caracteristic, numit stilul
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Geta Marcu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92313]
-
unde să adune recolta de prepuțuri de la Neamuri și mare bucurie ar fi fost în tot tribul întunecaților conduși de Talpa Iadului. Și tot ei ar fi fost beneficiarii industriei de cuțitașe cu care trebuiau tușinate abajururile goimilor, iar această prosperitate de prospături era numai pentru ei. Tot așa sînt astăzi benefi- ciarii industriei holocaustului și ai celor ,,șase milioane de asasinați de către naziștii germani și fasciștii români” din care ei au tras și mai trag un folos gras de mii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
urbane, inclusiv ansamblul mutațiilor legate de această dezvoltare. Chabot, G. et. alli (1970), Vocabulaire franco-anglo-allemand de geographie urbaine. Erainformațională aduce cu sine o serie de schimbări fundamentale În ceea ce privește folosirea spațiului În cadrul orașului contemporan. Globalizarea, societatea de consum, revoluția informatică, creșterea prosperității, schimbările demografice, modelează orașul contemporan și generează o serie de noi fenomene urbane, cum ar fi dispersia urbană (urban sprawl ) sau contracția urbană (urban shr inkage). Acestea descriu noi moduri de așezare, de ocupare și folosire a teritoriului, odată cu care
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
autostradă. În același timp Însă, această expansiune aparent informală trădează o structură generală care subminează orașul istoric: Zwischenstadt este un nouvenit, un stadiu intermediar către un viitor incert. Cu toate acestea, Zwischenstadt n-ar fi putut să se dezvolte fără prosperitatea epocii postbelice. Mobilitatea individuală crescută, cererea de spații de loisir sau cu caracter sportiv au Împins către o extindere a așezărilor, cu toate că nedublată de o creștere comparabilă a populației. Între-orașele pot fi clasate drept non-locuri, ori spații de trecere individuală
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
precum orașele În genere. Contracția presupune schimbări simultane cantitative și calitative, care nu urmăresc un șablon. În termeni cantitativi, aceste orașe sunt caracterizate de un declin al populației, precedat de o diminuare a oportunităților de lucru și o scădere a prosperității economice, În vreme ce schimbările sociale și ale vieții urbane În general fac parte din termenii calitativi. Globalizarea, dezastrele sau războaiele, crizele economice, căderea comunismului, trecerea de la economia industrializată la cea terțiară, sunt doar câteva dintre cauzele acestui proces. În consecință, În cadrul
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
produc dezechilibre socio-spațiale: de multe ori, procesul de declin din centrul orașului se produce simultan cu dispersia urbană. Aceste dezechilibre intraurbane sunt frecvent acompaniate și de diferențieri regionale, astfel Încât, la nivelul teritoriului, Întregi regiuni se pot transforma, din insule de prosperitate În oceane de degradare. Cu certitudine, fenomenul de contracție a orașelor nu este, În sine, nou. De-alungul istoriei, orașele au experimentat faze lungi de declin (Roma antică, Tokio la jumătatea secolului al XIX-lea), sau au dispărut cu totul, decimate
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
împotriva tuturor. Cumberland spune că Hobbes avea dreptate să pună în relație starea de război cu interesul egoist, numai că nu aceasta constituie natura umană. Starea de război este o "pedeapsă naturală pentru încălcarea legii naturale [...] Dimpotrivă, pacea, securitatea și prosperitatea fac parte dintre recompensele naturale care însoțesc căutarea binelui comun și respectarea legii naturale"85. Plecând de aici, autorul amintit dezvoltă o teorie a suveranității opusă pas cu pas lui Hobbes, arătând mai ales că teoria acestuia era subversivă. Până la
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
amenință libertatea. Una din cauzele principale pentru care se instituie societatea politică este tocmai necesitatea ca oamenii să fie apărați de starea de război. Unicul scop al comunității politice este binele general, adică securitatea indivizilor și conservarea păcii, generatoare de prosperitate. Ceea ce caracterizează comunitatea politică nu este atât existența contractului (pot exista contracte între indivizi încă din starea de natură, cum ar fi cele care duc la formarea familiilor, sau cele cu privire la proprietate), cât mai ales decizia de a se integra
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
1994, prin principalul organ de presă al partidului, intitulat „Pământ și oameni”. La 19 august 1995 era publicat articolul programatic Românismul și renașterea Moldovei, în care erau propuse o serie de măsuri energice pentru întărirea moldovenismului: „Renașterea națiunii moldovenești și prosperitatea poporului nostru - se afirma în acest articol - vor fi roase în permanență la rădăcină atâta timp cât nu va fi organizată la nivel de stat o luptă deschisă și fără compromis împotriva ideologiei românismului O parte din acești noi români, îndeosebi oameni
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]