3,267 matches
-
femeilor celor rele”, în Cuvinte și învățături, Cartea a treia, Ed. Bunavestire, Bacău, 1996, p. 93. 2. Luca 12, 24, în Biblia sau Sfînta Scriptură, Ed. Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă al Bisericii Ortodoxe Romîne, 1975, p. 1178. 3. Psalmul 101, în Psaltirea în versuri, Ediție critică de N. A. Ursu, Mitropolia Moldovei și a Sucevei, 1974, p. 723. 4. Informație dată de conf. univ. dr. Cătălin Rang. Unii traducători îi spun, însă, „bufniță”: „am ajuns ca bufnița din dărîmături”. (Biblia
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de Gala Galaction într-un „sicriu de bronz”.(Jurnal, I, ediția. cit., p. 219) în poezie, „sicriele de plumb”, „de aramă” intră odată cu Bacovia. Le-am mai găsit la A. Agapus, unul din tovarășii săi de boemă ieșeană: „Și fumegă psalmi în altare,/ Și tronuri divine se sfarmă./ Pe soclii morți se ridică,/ Sicriul de plumb al uitării”. (Spre Ideal..., Tipografia Societății „Neamul Romînesc”, 1912, p. 6) Și: „Se înfășur învinșii grămadă,/ Sicriul de-aramă al morții”. (Ibidem, p. 8) 20
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Versul „Corpul ce întreg mă doare”, din „Note de primăvară”, mă determină să mă întreb cîți dintre poeți pomenesc de corp în operele lor. în antume, Eminescu, sigur, n-o face. Corpul, invocat odinioară ca argument al suferinței extreme în Psalmi, e o descoperire a „senzitivilor” și „meteorosensibililor” de la sfîrșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. „între simțirea mea și Natură este atîta apropiere - scria Traian Demetrescu -, încît o mare parte din senzațiunile mele, plăcute sau triste, sînt hotărîte
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Aceeași tăcere prelungă, jenantă... După plecarea acestui trio mut, dă buzna încă o „clientă”. O invit să vorbească tot despre titluri: titlurile dintr-un cuvînt în poezia lui Bacovia și Arghezi. Prin minune și-a amintit chiar de unul comun: „Psalm”. La sfîrșit îi verific lecturile. - Ce reviste literare citiți? Mă privește cu ochi mari, mirați. - Nici una anume, îmi răspunde în cele din urmă, optînd pentru o formulare echivocă, din care trebuia să înțeleg că totuși frunzărește cîteva. - Mi-ar plăcea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
lui Gabriel. A luptat mai mult mama decît soția. Chiar dacă îi înțelegi calculele, nu se poate totuși să nu-i admiri tenacitatea. „Reaua conștiință”, conștiința vinovată, e veche în lume. Nu trebuie uitat faptul că unul dintre cei mai frumoși psalmi ai lui David a fost scris ca remușcare pentru un păcat. Noi nu mai echivalăm simțirea cu gîndirea; dimpotrivă, încercăm să le separăm și chiar să le opunem una alteia. Considerăm, nu doar de ieri de alaltăieri, că a simți
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
vis acesta, e dulce și frumos."212 Versuri inspirate tot de chipul Casandrei, sub titlul Sunt ani la mijloc, se găsesc prin manuscrisele sale, încă din anii 1872 și 1876, dar cele de după vînzarea Ipoteștiului au căpătat o evlavie de psalm: "Sunt ani la mijloc și încă mulți vor trece, Și tu rămîi în suflet neschimbată, Că-n orice noapte-n vis mi se arată Odor cu ochii mari și mîna rece. Oh, n-oi uita în viață-mi niciodată Frumsețea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Petre Andrei" din Iași. Debut publicistic în "Convorbiri literare" (1988) și editorial cu romanul Șevaletul (1995). Colaborează la "Convorbiri literare", "Cronica", "Baadul literar" ș.a. Cărți de poezie publicate: Plaja, Editura Cronica, Iași, 1996; Pe malul Aheronului, Editura Cronica, Iași, 1999; Psalmi (cu o postfață de Valeriu Stancu), Editura Cronica, Iași, 2004; Foamea de timp (cu o prefață de Ioan Holban), Editura Cronica, Iași, 2006; Suspendat spre fructul prelung (cu o prefață de Ioan Holban), Editura Cronica, Iași, 2009; Faldurile nopții (cu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
acest gen de texte, turația terminologiei prin care se vizează corporalizarea inefabilului ontologic este de bună seamă excesivă. Purificată semantic, expresia poetică nu pierde prea mult din amplitudinea viziunii în cartea următoare de versuri ale lui Ștefan Amariței, intitulată simplu Psalmi (Editura Cronica, Iași, 2004). Doar că unghiul percepției care dictează aceste exerciții psalmice suferă o mutație decisivă: tentativa dedublării malefice dispare cu totul, lăsând locul unei curate conștiințe religioase. În întregime, cartea așezată sub emblema devizei Ordinului Iezuit, ad maiorem
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
este aici simplă eboșă de concupiscență animalică (chiar dacă e, de bună seamă, ca la orice om normal, și asta), ci un soi de credință care impune o adevărată religie a simțurilor. Lexicul semnalează că avem de a face cu un psalm laicizat, în care iubita este zeificată, iar amorezul oficiază, spășit, în acel templu al iubirii care este femeia. Dintr-un neostoit erotism se ajunge, decent întru totul, la misticism". Iată și o mostră, pe deplin edificatoare, a faptului că, într-
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cea radicală. Anticipată de unele propoziții apoftegmatice, întunecate ori cinice, incluse în Plimbarea prin flăcări ("marele arhitect dumnezeu era bătrânul din/ azilul de noapte"), Preludii pentru trompetă și patru pereți ("Profeții își umilesc umbra./ Acolo înăuntru orbita și ochiul atoatestăpânitor./ Psalmii negri își caută ferestre. Așa!") sau Documentele haosului ("Templele au ars. Cei care căutau urmele lui Dumnezeu prin deșert/ se-ncălzesc și azi la micul foc al înfrângerii"), confruntarea temerară cu paradigma religioasă pare a se rotunji în Evanghelia după
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
altuia, Editura Cronica, Iași, 2009; Esta muerte que me resuscita, ediție bilingvă româno-spaniolă, Editura 24: ORE, Iași, 2009; Anotimpurile, Editura 24: ORE, Iași, 2009; Visând la marginea trezirii, Editura 24: ORE, Iași, 2009; Quinta Provocării, Editura 24: ORE, Iași, 2010; Psalmi declasificați, Editura 24: ORE, Iași, 2011; Primește-mă viu, chiar de mort voi sosi (antologie), Editura TipoMoldova, Iași, 2011; Poem de spus morții la ureche, Editura 24: ORE, Iași, 2011; Aveți nevoie de mine, Editura 24: ORE, Iași, 2012; Interesul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
1996; Rugăciune (II), Editura Fides, Iași, 1999; Rugăciune (III), Editura Tehnopress, Iași, 2004; Întrebătoare răspunsuri, Editura Tehnopress, Iași, 2006. Numeroase traduceri din Kleist, Trakl, Vergilius, Șestov, Matsuo Basho, J.-L. Chrétien, Michel Henry, J.-L. Marion, Paul Ricœur, Michel Foucault, Psalmi, Cartea morților tibetană ș.a. Membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1980). Premii și distincții: Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie (1984); Premiul Asociației Scriitorilor din Iași pentru poezie (1990); Premiul Asociației Scriitorilor din Iași pentru poezie (1996); Premiul Salonului de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de uvertură Din câte stele). Sau, în sfârșit: "Ce pot să fiu/ altceva în toți vecii/ decât Doamne Isus/ bucuria/ a tot ce-i ființă" (poem din Ochi pe aripi). La fel ca aceste sensibile fragmente de imn sau de psalm, toate poemele lui Nicolae Ionel poeme fără titlu, curgând unele din altele ca filele unui amplu, niciodată (sau chiar imposibil de) finalizat tratat despre miracolul etern al cuminecării, al împărtășirii cu/ din Ființă coagulează, pe spații reduse doar pe orizontala
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Comentează două figuri de stil diferite, la alegere. 5.Formulează un enunț cu sensul denotativ al cuvântului psaltire. 6.Transcrie două cuvinte/ structuri specifice adresării directe. 7.Precizează măsura și ritmul primelor două versuri. 8.Evidențiază două trăsături specifice speciei psalm. 9.Argumentează, în 6-8 rânduri, rolul de precursor în poezia românească a lui Dosoftei. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL PERIOADA VECHE Testul nr. 57 Rezolvă cerințele
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
cel frumos Și nu-ndrăznesc să te dobor din cer grămadă. [...] Singuri, acum, în marea Ta poveste, Rămân cu Tine să mă mai măsor, Fără să vreau să ies biruitor. Vreau să Te pipăi și să urlu: Este!" (Tudor Arghezi, Psalm - Te drămuiesc în zgomot și-n tăcere...) 1.Scrie sinonimele cuvintelor: (a) cere, biruitor. 2.Precizează modul de formare a cuvintelor: dârz și vânat. 3.Explică rolul propoziției exclamative din final. 4.Motivează utilizarea frecventă a verbelor la modul conjunctiv
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
și vânat. 3.Explică rolul propoziției exclamative din final. 4.Motivează utilizarea frecventă a verbelor la modul conjunctiv. 5.Menționează două elemente specifice lirismului subiectiv. 6.Comentează figura de stil din primul vers, strofa a doua. 7.Prezintă conceptul modern psalm, pornind de la fragmentele date. 8.Evidențiază două caracteristici ale modernismului. 9.Ilustrează o trăsătură a limbajului poetic, la alegere. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL PERIOADA INTERBELICĂ
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Regret de G. Bacovia, Dorul, Melancolie de L. Blaga) etc. Substantivele care numesc concepte din sfera teoriei literare constituie o situație aparte. Titluri precum Odă (în metru antic), Sonet, Glossă, Doină, Terține, Iambul de M. Eminescu, Rondeluri de Al. Macedonski, Psalm de T. Arghezi, Poem, Necuvintele, În dulcele stil clasic de N. Stănescu, Romanul adolescentului miop de M. Eliade, O zi ca o proză scurtă de M. Ne delciu, Balada crinilor care șiau scris frumos, Balada trandafirului cu aburi de Emil
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
este figura de stil utilizată în scop expresiv care constă în adresarea către o instanță tutelară (muza, o divinitate etc.), către o entitate abstractă personificată, către un personaj imaginar, ori real, dar absent. În literatura clasică (în epopee, imn, odă, psalm) este plasată chiar în enunțulincipit. În poezia modernă, poate apărea în orice secvență: Când deodată tu răsăriși în calemi, / Suferință tu, dureros de dulce (M. Eminescu); Ruga mea e fără cuvinte, / Și cântul, Doamne, îmi e fără glas. (T. Arghezi
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
tematic reunește lirica erotică (idilă, eglogă, romanță, elegie erotică etc.), lirica peisagistă (pastel, pastel psihologic), lirica cetății (poezia patriotică și poezia socială: imn, odă, meditație, satiră, blestem etc.), lirica filozofică (artă poetică, meditație, elegie existențială etc.), lirica religioasă (imnul creștin, psalmul, poezia rugăciune, colinda). Criteriul formal are în vedere poeziile cu formă fixă: sonetul, rondelul, gazelul, glosa, haiku, trioletul etc. Criteriul dominantei afective vizează tonalitatea definitorie a discursului liric (imn, odă, doină, elegie, satiră, parodie etc.). Ca „artă a Limbajului“, mai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
la întregul popor, avertismentele lor se adresează fiecărui individ în parte, pentru ca acesta să nu invoce pervertirea generalizată drept scuză și justificare vanitoasă a propriei lui participări la culpa comună. Această individualizare a culpabilității este exprimată cel mai clar în psalmii lui David. În MITUL CREȘTIN, individualizarea culpabilității atinge punctul său culminant. (În mitologiile politeiste mai ales în mitologia greacă nuanțele tentațiilor sînt specificate de multitudinea eroilor, care luptă fiecare în parte cu propria lui tentație predominantă reprezentată de un monstru
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
armoniei și ale dizarmoniei, care implică recompensa și pedeapsa și care sînt previzibile deoarece sînt consecințe ale legilor supraconștient și subconștient imanente (justiția imanentă nu numai în raport cu viața popoarelor, ci și cu cea a individului, este deja clar exprimată în Psalmii din Vechiul Testament). Noul Testament completează adevărul etern al Vechiului Testament, care se ocupa aproape exclusiv de soarta popoarelor. Individul și destinul lui esențial în timpul vieții este tema centrală și dobîndește în evanghelii întreaga sa importanță mitică și istorică. Trăind în decadență
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
sine, ritmându-și extazul cu luciditate („trec orele prin vise și visele prin ore și toate împreună se rotesc, cu lumini schimbătoare, în apa ușoară și neagră, în apa sfințită a nopții”), alternează cu moralistul detașat și sceptic, pornit de la Psalmi și Cântarea Cântărilor, trecut prin dezabuzările culturii moderne și reîntors la învățătura iubirii („Puțini au harul de a trăi cum se cuvine clipa. Nu de-a se bucura mărunt, grăbit și speriat de ea, în umbra derizorie a morții, ci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
era încredințat unei divinități (în ebraică expresia „fiul lui X” are deseori sensul de „individ din categoria X”), însă partea lui Yhwh era poporul său! 5.2. Alte trimiteri în Biblia ebraică Nu e vorba de un caz izolat: unii psalmi îl prezintă pe Yhwh în mijlocul adunării zeilor, uneori ca suveran al lor. În Psalmul 82,1: Dumnezeu s-a ridicat în dumnezeiasca adunare, face judecată (sau domnește) în mijlocul zeilor. Psalmul 95,3 afirmă: Căci mare Dumnezeu este Yhwh, și mare
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
individ din categoria X”), însă partea lui Yhwh era poporul său! 5.2. Alte trimiteri în Biblia ebraică Nu e vorba de un caz izolat: unii psalmi îl prezintă pe Yhwh în mijlocul adunării zeilor, uneori ca suveran al lor. În Psalmul 82,1: Dumnezeu s-a ridicat în dumnezeiasca adunare, face judecată (sau domnește) în mijlocul zeilor. Psalmul 95,3 afirmă: Căci mare Dumnezeu este Yhwh, și mare rege peste toți zeii. Psalmul 96,4-5 este asemănător: Căci Yhwh este mare și
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Biblia ebraică Nu e vorba de un caz izolat: unii psalmi îl prezintă pe Yhwh în mijlocul adunării zeilor, uneori ca suveran al lor. În Psalmul 82,1: Dumnezeu s-a ridicat în dumnezeiasca adunare, face judecată (sau domnește) în mijlocul zeilor. Psalmul 95,3 afirmă: Căci mare Dumnezeu este Yhwh, și mare rege peste toți zeii. Psalmul 96,4-5 este asemănător: Căci Yhwh este mare și vrednic de toată lauda, mai de temut decât toți zeii! Căci toți zeii popoarelor sunt deșertăciune
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]