5,478 matches
-
întuneric, unul din ai casei, mai ales o fată, să cearnă cenușă peste varză, fiind însă în pielea goală. Dacă îneci puricele în apă, vine ploaia. (Gh.F.C.) Pușcă Cînd se descarcă pușca singură, are să se întîmple ceva. Dacă-ți ruginește pușca neumblînd cu ea, n-ai noroc la vînat. Pușcașii leagă o coadă de iepure la cucoșul puștii, ca să tragă vînatul la ei. Vînătorii pun în pușcă nafură din ziua Paștilor, ca să tragă la ei vînatul. Cînd merge pușcașul la vînat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pielea goală. Dacă îneci puricele în apă, vine ploaia. (Gh.F.C.) Pușcă Cînd se descarcă pușca singură, are să se întîmple ceva. Dacă-ți ruginește pușca neumblînd cu ea, n-ai noroc la vînat. Pușcașii leagă o coadă de iepure la cucoșul puștii, ca să tragă vînatul la ei. Vînătorii pun în pușcă nafură din ziua Paștilor, ca să tragă la ei vînatul. Cînd merge pușcașul la vînat cu pușca descărcată, îi sar iepurii înainte. Cine la Bobotează își vîră pușca în apă va trage
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Gh.F.C.) Pușcă Cînd se descarcă pușca singură, are să se întîmple ceva. Dacă-ți ruginește pușca neumblînd cu ea, n-ai noroc la vînat. Pușcașii leagă o coadă de iepure la cucoșul puștii, ca să tragă vînatul la ei. Vînătorii pun în pușcă nafură din ziua Paștilor, ca să tragă la ei vînatul. Cînd merge pușcașul la vînat cu pușca descărcată, îi sar iepurii înainte. Cine la Bobotează își vîră pușca în apă va trage mult vînat la ea. Pușcă dacă visezi, vei primi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu ea, n-ai noroc la vînat. Pușcașii leagă o coadă de iepure la cucoșul puștii, ca să tragă vînatul la ei. Vînătorii pun în pușcă nafură din ziua Paștilor, ca să tragă la ei vînatul. Cînd merge pușcașul la vînat cu pușca descărcată, îi sar iepurii înainte. Cine la Bobotează își vîră pușca în apă va trage mult vînat la ea. Pușcă dacă visezi, vei primi o veste. Cine vrea să aibă pușca vrăjită ca să tragă la ea orice vînat, să facă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de iepure la cucoșul puștii, ca să tragă vînatul la ei. Vînătorii pun în pușcă nafură din ziua Paștilor, ca să tragă la ei vînatul. Cînd merge pușcașul la vînat cu pușca descărcată, îi sar iepurii înainte. Cine la Bobotează își vîră pușca în apă va trage mult vînat la ea. Pușcă dacă visezi, vei primi o veste. Cine vrea să aibă pușca vrăjită ca să tragă la ea orice vînat, să facă așa: să anine o icoană într-un copac și, în noaptea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la ei vînatul. Cînd merge pușcașul la vînat cu pușca descărcată, îi sar iepurii înainte. Cine la Bobotează își vîră pușca în apă va trage mult vînat la ea. Pușcă dacă visezi, vei primi o veste. Cine vrea să aibă pușca vrăjită ca să tragă la ea orice vînat, să facă așa: să anine o icoană într-un copac și, în noaptea învierii, cînd popa cîntă Hristos a înviat din morți și trag clopotele la biserică, el să întindă pușca încărcată spre
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să aibă pușca vrăjită ca să tragă la ea orice vînat, să facă așa: să anine o icoană într-un copac și, în noaptea învierii, cînd popa cîntă Hristos a înviat din morți și trag clopotele la biserică, el să întindă pușca încărcată spre icoana din copac, ca s-o împuște. Atunci, o femeie cu părul despletit, venită anume în apropierea copacului, să cadă în genunchi și să roage pe vînător să nu împuște icoana, că are să tragă vînatul la pușca lui
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
întindă pușca încărcată spre icoana din copac, ca s-o împuște. Atunci, o femeie cu părul despletit, venită anume în apropierea copacului, să cadă în genunchi și să roage pe vînător să nu împuște icoana, că are să tragă vînatul la pușca lui. Vînă torul se mai preface că nu are încredere - și la urmă iartă icoana. Pușca lui va fi vrăjită, dar femeia aceea va înnebuni în curînd. Cu sînge de iepure să-ți ungi țeava puștii, ca să tragi mai bine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
despletit, venită anume în apropierea copacului, să cadă în genunchi și să roage pe vînător să nu împuște icoana, că are să tragă vînatul la pușca lui. Vînă torul se mai preface că nu are încredere - și la urmă iartă icoana. Pușca lui va fi vrăjită, dar femeia aceea va înnebuni în curînd. Cu sînge de iepure să-ți ungi țeava puștii, ca să tragi mai bine. (Gh.F.C.) Pușchea Se crede că, spunînd cineva lucruri viitoare care n-ar fi bine să se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
are să tragă vînatul la pușca lui. Vînă torul se mai preface că nu are încredere - și la urmă iartă icoana. Pușca lui va fi vrăjită, dar femeia aceea va înnebuni în curînd. Cu sînge de iepure să-ți ungi țeava puștii, ca să tragi mai bine. (Gh.F.C.) Pușchea Se crede că, spunînd cineva lucruri viitoare care n-ar fi bine să se întîmple, este bine a zice: „Pușchea pe limbă!“, și apoi aceste lucruri nu se vor întîmpla. Cînd ai făcut pușchele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fiind bună de farmece. Dacă un mort este lunatec și înziuat cu un frate al său care trăiește, i se împănează ochii, nasul, gura, urechile cu mei și pietricele, ca să nu se facă strigoi; după ce-l îngroapă, se sloboade o pușcă pe deasupra mormîntului. Aceasta se face ca să nu se ivească vreo vrajbă între cei doi frați pe lumea cealaltă. Se crede că acea casă unde este usturoi este scutită de strigoi, căci aceia fug de usturoi. Strigoiul stă pe pămînt pînă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un om. Ei umblă pînă la miezul nopții. Trimis Să nu te excrementezi pe marginea drumului, căci se poate întîmpla ca cineva, făcînd „de trimis“ [un descîntec] cuiva, să te apuce pe tine și să te zgîlțîie. Tunet Cînd tună, pușcă Sf. Ilie după draci. Tunetele sînt vaietele scoase de duhurile rele cînd Dumnezeu, la aprinderea făcliilor, le gă sește cînd scapără, apoi le săgetează. Cînd tună, merge Sf. Ilie la plimbare cu trăsura lui cea mare. Roatele au zimți pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ai mînca vreun păr de mîță, te apucă tusa și poți muri. Dacă mănînci din mămăliga pe care a mîncat-o mîța, vei tuși. Țarcă Primăvara, înainte de-a începe să mergi la vînat, să împuști o țarcă, ca să-ți curăți pușca și să-ți meargă bine peste an. De s-a învățat vreo coțofană de intră în coșăr și mănîncă ouăle din cuibul găinilor, să înfigi o secere în fața coșărei, cu vîrful în afară, că nu va mai da coțofana pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de teatru, din Tîrgoviște? Că a fost la un festival... culmea, tot în Banat (văd că și azi, în articol, e tot fruncea!), și directorul de-acolo i-a primit... în pijama și le-a zis, de bun venit: "Ce pușca mea căutați aci, mă găozarilor?". Aflînd uimit că el însuși îi invitase, a zis, conciliant: "Bine, luați niște cîrnați și un bax de bere, și dormiți la mine, că nu mai am bani de cazare!"... Mai am niște cazuri ieșene
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
s-a apropiat de colegul lui. Credeam că stratul de grăsime te protejează de frig, a rîs. Ca un urs care hibernează și nici dacă-l împuști nu străpungi stratul de grăsime. Vrei să mă împuști? Nu mi-am luat pușca cu mine. Și dacă mi-aș fi luat-o, nu te-aș fi împușcat de față cu atîta lume. Și nici cînd stai pe loc. Vînatul fuge, altfel ce mare chestie?! Alin a rîs. Părinții lui Alin s-au uitat
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
spuie pămîntul Că-mi cunoaște legămîntul PÎnă m-o-nghiți pămîntul. Și iar verde micșunea Acolo sus pe-o rămurea Jalnic cînt-o turturea Tristă ca inima mea. Eu crezui că e mîndra Dar ea fu o turturea Și trăsăi cu pușca-n ea Și ea amar mă blestema : - ăă Mă băiete dumneata Să-ți rămînă căsuța Cum rămîne casa mea Cu doi puișori În ea Mititei și făr ’ de pene Și făr-un pic de putere >> . Și apoi verde ș-o lalea
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
alta decât fetița care ești. Degeaba corpul tău este îmbrăcat cuminte. Degeaba manierele tale sunt dintre cele mai temperate. Machiajul tău spune tuturor că te-ai pregătit pentru un contact cât mai facil cu un bărbat. Dacă ți-ai luat pușca și câinele la tine, ce-ai vrea să spună oamenii, că te plimbi și-atât? Cuvinte, mimică și gesturi O persoană care vrea să fie cât mai bine înțeleasă face în așa fel, încât ceea ce spune este în acord cu
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
care au un program obligatoriu. Trebuie să menționez aici că bromurile au același efect sedativ și asupra femeilor... Mai tare ca bromura Nitratul de potasiu (salpetrul) a fost una dintre primele sub s tan țe folosite pentru fabricarea... prafului de pușcă. După ce a fost folosit intensiv în această direcție, s-a observat că el mai are două efecte im portante asupra omului: este diuretic (mărește excreția de urină) și inhibitor al performanței sexuale. Un alt „dușman“ al sexualității masculine este ciproteronul
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
Se poate vorbi despre o anumită lejeritate, dacă nu chiar un automatism de limbaj; un fel de a zice. Numai că această teorie nu poate fi aplicată și în cazul lui Chiriac, care chiar se repede și ia spanga de la pușcă. Există două variante de interpretare ale acestui important episod: amantul Vetei ori a blufat, ori a jucat onest. Notăm că, pentru efectul dramaturgic al piesei, cele două variante sunt absolut egale, ele având doar scopul și, în cele din urmă
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
bătălie mare afară! Siguranța confortului prezent îl îndeamnă pe Leonida să nu creadă aceste ipoteze teribile: Aș! Vorbă să fie! Ce te pomenești vorbind, domnule? Dar Efimița descrie întâmplări apocaliptice, o întreagă lume de coșmar: Bătălie la poartă, soro: pistoale, puști, tunuri, Leonido, țipete, chiote, lucru mare, de am sărit din somn! Iată că rolurile se schimbă, printr-o răsturnare dramatică de mare maestru, căci Leonida cel atât de amator de fantasme pare convertit la realism: Mițule, nu-i nimica; știi
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
cere separarea, ci numai un mijloc de înțelepțire prin care să fie obligat „ca ce va câștiga să aducă în casă“. Bătăile sunt deseori crunte și dincolo de palme sau pumni orice obiect ieșit în cale poate deveni o armă. Pistolul, pușca, toporul, tesla, cuțitul, sabia, iataganul, bastonul, ciomagul, parul, scaunul se transformă în instrumente ale torturii. Barbu pescarul, de câte ori se întoarce de la cârciumă, își bate nevasta și asta după ce i-a risipit toată zestrea. Iată ce povestește Safta despre ultima bătaie
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
îi este familiară lui Cioran încă din copilărie, pe când avea cinci ani, cănd groparul cimitirului din satul natal îi dădea cranii de morti să se joace: Am avut, în copilărie, o grădină lângă cimitir și groparul mi-era prieten, eram puști, iar el avea cam cincizeci de ani. Sunt sigur că primii mei ani lângă cimitir au avut un efect în subconștientul meu. Această relație directă cu moartea m-a influențat fără îndoială în subconștient"24. Cunoaște de timpuriu insomnia, "aperitiv
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
care trăise toată viața. Dacă foamea nu-l încearcă până atunci, măcar în ziua de deschidere a vânătorii sau în zilele următoare avea să dea, inevitabil, peste urma mea, avea să vină la mine, avea să se gudure fericit. Descoperind puștile, avea să i se alăture haitei, să vâneze pentru noi, să le dea o lecție celorlalți. A mai trecut o săptămână, și el tot nu apăruse. În fiecare seară, la Cafeneaua Sportivă, la ora când se servea câte-o tărie
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
în cocioaba ei, în timp ce soțul, copleșit, se gândea că atacul unui șarpe veninos nu era o pură întâmplare. Era o răzbunare. O răzbunare a lui Jurijri, una din "mumele vânatului" care ocrotesc animalele pădurii. Chiar în ajun, înarmat cu o pușcă pe care tocmai o căpătase prin troc, indianul măcelărise niște maimuțe, ucisese mai multe decât i-ar fi fost de trebuință familiei și le lăsase baltă pe cele rănite. Așadar, "a încălcat etica vânătorii și a sfidat convenția implicită care
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
în timpul ieșirilor lui nocturne. Eu nu am întâlnit ursul, ci numai oameni care au cunoscut oameni care au văzut ursul care au omorât poate câțiva indivizi: în Franța, interdicția de a vâna ursul datează din 1962, ultimul urs ucis cu pușca de vânătoare (dintr-o întâmplare nefericită, după spusele celui care a tras) și-a găsit sfârșitul în 2004. În Béarn, mai exact, a pierit ultima ursoaică brună. Aceasta avea un nume frumos, parfumat: se numea Scorțișoară. Am stat de vorbă
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]