187,471 matches
-
psihic, moral-duhovnicesc, sufletesc și trupesc prin anihilarea pazei asupra celor cinci simțiri!... Prin urmare, tendințelor bine cunoscute de instituționalizare sau elitism, creștinii de astăzi trebuie să le opună smerita participare la suferințele, încercările și bucuriile celor mulți, acceptând să aibă puterea, dreapta socoteală și capacitatea de a dori să rămână mereu tineri din punct de vedere spiritual, pentru a avea interesul și entuziasmul de a fi permanent în comuniune cu oamenii, în și prin Biserică!... Fiindcă trebuie reținut foarte bine faptul
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
-l citiți dacă ceva nu vă este clar să mă întrebați și sigur vă voi ajuta cu toată dragostea mea. RĂBDÁRE, răbdări, s. f. 1. Faptul de a răbda; capacitate firească de a suporta greutăți și neplăceri fizice sau morale; putere de a aștepta în liniște desfășurarea anumitor evenimente. RĂBDAREA... este o stare pe care ne-o impunem în anumite momente ale vieții noastre, când nu mai avem o altă opțiune, atunci când ne aflăm într-o fundătură a vieții noastre și
CUM SA-ȚI VINDECI TRUPUL, EMOȚIILE ȘI RELATIILE de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380777_a_382106]
-
o riguroasă argumentare. Cele mai revelatoare aspecte mi s-au părut acelea referitoare la inteligența negativă și la relația ei cu viclenia. Aici se încadrează persoanele care au comportamentul orientat spre acțiuni negative: parvenirea, furtul, înșelăcinea, etc, pentru a obține putere și avantaje nemeritate. Comportamentul devine mai agresiv, cu cât individul are un grad mai mare de inteligență. Lecura mi-a amintit de admirația cu care privim câte un plan ingenios pus în aplicare de câte un hoț, lăsând pe planul
VICLENIA UMANĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380793_a_382122]
-
un hoț, lăsând pe planul secund discuțiile despre moralitate, dar și de faptul că privim admirativ vicleniile ingenioase ale coanei vulpițe sau ale altor animale. Persoanele înzestrate cu inteligență negativă sunt foarte diverse, dar au câteva trăsături comune: setea de putere sau de a ocupa un loc vizibil în colectivul de muncă sau de dominare în familie. Mi-amintesc de o colegă, profesoară de română la unul din liceele la care am lucrat. Aceasta, un lung șir de ani, nu a
VICLENIA UMANĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380793_a_382122]
-
nu corspundea rangului său social. Și cum o nenorocire nu vine niciodată singură, Eugenia constată că va trebui să dea naștere unui copil. Din acest moment totul se va desfășoara ca într-o fatalitate, după o logică mai presus de puterea noastră de înțelegere. Peste Eugenia se revarsă o cascadă de întâmplări care-i răvășește gândirea, îi cotropește ființa interioară. „Trupul Eugeniei plutea ars de durere pe norii unei triste povești de iubire, dincolo de timp, în căutarea celui căruia i s-
DORA ALINA ROMANESCU – „SINGUR PRIN VIAŢĂ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380791_a_382120]
-
să merg singur prin viață, atunci așa o să fie. Nu mă mai lupt și nici nu mai cer să mai am pe cine ține de mână. Tu știi mai bine de ce-mi dai acest canon. Te rog, dă-mi putere să primesc cu sufletul liniștit tot ce-mi va aduce ziua de mâine și stai în preajma mea și mă întărește ca să pot fi stâlp de sprijin fiicei mele Simona și fiului meu Daniel. Privind viața lui David, putem decupa frumoase
DORA ALINA ROMANESCU – „SINGUR PRIN VIAŢĂ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380791_a_382120]
-
de valul nestatornic în țărmul lui bătând- un boț de humă arsă cu suflet prea mirat de-atâta ritm ce bate în trupul lui plăpând. Destinul ce mi-i dat îl port cum se cuvine și-n Tine, Doamne, caut puterea și-alinarea căci pentru-ntregul cer ce azi îmi aparține mi-ai dat în dar tăria de-a mă lupta cu marea Acestei vieți în care am fost cândva sortită de-a bea din cupa plină pelinul, dar și vin
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
de valul nestatornic în țărmul lui bătând- un boț de humă arsă cu suflet prea mirat de-atâta ritm ce bate în trupul lui plăpând. Destinul ce mi-i dat îl port cum se cuvine și-n Tine, Doamne, caut puterea și-alinarea căci pentru-ntregul cer ce azi îmi aparține mi-ai dat în dar tăria de-a mă lupta cu marea Acestei vieți în care am fost cândva sortită de-a bea din cupa plină pelinul, dar și vin
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
Citește mai mult Sunt un castel cu zidulpe-alocuri dărâmatde valul nestatornicîn țărmul lui bătând-un boț de humă arsăcu suflet prea miratde-atâta ritm ce bateîn trupul lui plăpând.Destinul ce mi-i datîl port cum se cuvineși-n Tine, Doamne,caut puterea și-alinareacăci pentru-ntregul cerce azi îmi aparținemi-ai dat în dar tăriade-a mă lupta cu mareaAcestei vieți în caream fost cândva sortităde-a bea din cupa plinăpelinul, dar și vin,iar de-am greșit vreodată,eu, oaia rătăcită,am regăsit lumina-ncuvântul tău
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
floarea tineretului. Atunci am petrecut sărbătorile în casă, dar speranțele de mai bine fluturau libere căci bătea un vânt eliberator venit din țările care abia se scuturaseră de jugul comunist. Speranțele schimbările profunde pe care ni le doream cu toată puterea sufletului nostru, ne încălzeau inimile, căci pe atunci nu aveam de unde să știm că din visele acelui Crăciun însângerat, puține se vor înfăptui. Teroriștii de acum nu seamănă cu „teroriștii” de atunci. Aceștia demolează toate valorile și cât mai multe
RUGĂ PENTRU CRĂCIUNUL ANULUI 2015 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380797_a_382126]
-
ca din fundul iadului, că ne pregătesc pașapoartele pentru drumul cel lung și fără sfârșit. Ei vor ca iubirea mirosind a floare de mirt și omenescul din noi să ni le transforme în gemete de durere arzând în flăcările cu putere de a distruge tot. Dar, oricâte necazuri și amenințări am avea, ele nu ne pot împiedica să visăm la frumusețile acestei sărbători, vise mai frumoase decât realitatea însăși, zile care ne trimit la filele calendarului din alte veacuri. Lumea inocenței
RUGĂ PENTRU CRĂCIUNUL ANULUI 2015 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380797_a_382126]
-
sunetele împrăștiate peste tot, lacrimile pier ca aburii ceții dense, compacte, fără un punct de reper, fără urme. Un înger printre nori, în bucla de gânduri, răspândind o lumina radiantă! Cuvântul te frământă - și Cuvântul s-a făcut trup -, în puterea lui stau viața și moartea. Te îmbrățișez, frunză a copacului universal, umanitatea din fiecare picătură ce înmugurește, înveselind forma de viață! Te îmbrățișez, copac al vieții, o ușă deschisă spre a descoperi imensa iubire divină! CUVÂNTUL LUMINII Pe drumul spre
CUVÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380789_a_382118]
-
cuvântul frumos rostit. În volumul “Pe cărările vieții”, ca și în alte volume publicate anterior, am stivuit lucrări publicate în diferite reviste literare de limba română, publicate pe mai toate meridianele lumii, prin înlesnirea ce ne-o face Internetul, cu puterea lui de a pulveriza distanțele, reducând lumea asta largă la dimensiunea unui sat mai mare. Toate scrierile mele, inclusiv acest volum, sunt mărturii ale luptei pe care am dus-o pentru biruința binelui, frumosului și omenescului din noi prea adesea
SĂRBĂTOAREA LANSĂRII CĂRŢILOR MELE ÎN ROMÂNIA 2016 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380802_a_382131]
-
țăndările unor lovituri și din durerile neplânse, înăbușite în cămara inimii. În același timp, scrisul este și o înălțare spre zările pure ale respirației fiintei mele interioare. Aflându-mă asemenea unui liliac înflorit a doua oară la poarta înserării, cu puterile risipite pe cărările vieții, scrisul a rămas pentru mine singura putere nealterată. Încă mai pot supraveghea stilul, profunzimea, substanța și densitatea ideatică și meandrele scrisului. Închizând ochii, îi văd cu drag și cu emoție pe toți cei prezenți fizic, dar
SĂRBĂTOAREA LANSĂRII CĂRŢILOR MELE ÎN ROMÂNIA 2016 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380802_a_382131]
-
În același timp, scrisul este și o înălțare spre zările pure ale respirației fiintei mele interioare. Aflându-mă asemenea unui liliac înflorit a doua oară la poarta înserării, cu puterile risipite pe cărările vieții, scrisul a rămas pentru mine singura putere nealterată. Încă mai pot supraveghea stilul, profunzimea, substanța și densitatea ideatică și meandrele scrisului. Închizând ochii, îi văd cu drag și cu emoție pe toți cei prezenți fizic, dar și pe cei prezenți fie chiar numai cu gândul și inima
SĂRBĂTOAREA LANSĂRII CĂRŢILOR MELE ÎN ROMÂNIA 2016 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380802_a_382131]
-
mai mici pe glob. Așadar, nu este vorba despre “dacă”, ci mai degrabă despre “când”. Ne despart poate douăzeci de ani, poate chiar câțiva ani de un colaps total al civilizației așa cum ni se prezintă situația acum. Pe deoparte, marile puteri ale lumii se ostenesc să formeze stocuri importante de petrol și gaze naturale pentru vremurile ce vor veni, iar pe de alta, companiile mai inventive caută în continuu metode ingenioase de a înlocui resursele finite cu resurse regenerabile. Însă cu toții
ÎNAPOI ÎN VIITOR… ÎNAPOI ÎN EPOCA DE PIATRĂ de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380806_a_382135]
-
de farfurii zburătoare și tot felul de extratereștri, deci afacerea cu sapa a intrat în colaps, iar cei doi, plus părintele Toma sosit ceva mai târziu, au intrat în această ideatică disputată aprins, cu toate forțele intelectuale și culturale. După puterile fiecăruia. Cert este că acum Pandelică mergea pe uliță din gard în gard, zdrobit fiind de povara efortului intelectual. La un moment dat însă, aflat pe la mijlocul unui viraj foarte strâns se opri, mai bine spus înțepeni și, de spaimă, îl
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
generis se instalează tacit, nu atît ca o formă de organizare a imaginii, cît ca o problemă de conștiință și de filosofie a existenței. Forțelor centripete li se substituie cele centrifuge. Melancolic și sceptic, artistul abolește ierarhiile, exclude factorii de putere și anulează toate efectele născute din conflicte previzibile. Linia nu se mai naște nici ea simultan cu nașterea formei, ci comentează, mai degrabă, disoluția acesteia, aneantizarea ei prin pierderea gravitației, prin explozia elementelor care nu mai au putere de coeziune
Portretul unui alexandrin: Vasile Kazar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10227_a_11552]
-
factorii de putere și anulează toate efectele născute din conflicte previzibile. Linia nu se mai naște nici ea simultan cu nașterea formei, ci comentează, mai degrabă, disoluția acesteia, aneantizarea ei prin pierderea gravitației, prin explozia elementelor care nu mai au putere de coeziune. Dacă în tinerețe Kazar descria obiecte și jubila mocnit în fața măreției lor, la senectute el reconstruiește simboluri, recuperează narații și se adîncește neîntrerupt în ordinea ascunsă a lumii. Spiritul curții vieneze și autoritarele mituri imperiale se întîlnesc în
Portretul unui alexandrin: Vasile Kazar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10227_a_11552]
-
copilului, acordând atenție nu numai detaliilor exterioare ale fiecărui episod, ci și receptării sale subiective. Un nor de pe cer, un fascicul de lumină sau un umil obiect casnic precum ciuperca de reparat ciorapii pot ajunge în prim-plan, căpătând o putere de sugestie mai mare decât a unei descrieri exhaustive. Amintirile nu sunt așezate ordonat în sertarele memoriei, ci se contaminează reciproc, își dispută întâietatea, devin pretexte de reflecție sau porți către alte amintiri. Cu toată diversitatea episoadelor și personajelor evocate
Sipetul cu amintiri by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10252_a_11577]
-
români. În coliziunea dintre aceste două tipuri radical diferite de modus vivendi - pe de o parte, negustorul sau cămătarul dinamic și întreprinzător și, pe de altă parte, moșierul static și tradițional - cîștig de cauză a avut cel înzestrat cu o putere de adaptare mai mare: marii proprietari au fost ruinați, iar negustorilor și cămătarilor li s-au alăturat micii boieri, adică tocmai cei care vedeau în mercantilismul cămătarilor și în liberalismul negustorilor arma cea mai bună de înlăturare a aristocraților de
Fatalitatea capitalismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10221_a_11546]
-
să spunem, nici eu, nici Monica Lovinescu, că s-au dus campanii împotriva noastră, pe plan politic. Dimpotrivă, ni s-au oferit diverse posibilități de afirmare oficială. în ceea ce ne privește însă, am refuzat toate aceste glasuri de sirene ale puterii actuale pentru că nu suntem de acord, din punctul de vedere moral și politic, cu regimul actual. Acum, în raporturile generale dintre scriitorii din țară și cei din exil, gheața s-a spart în sfârșit; trebuie să recunosc că era și
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
faptul că pentru ei Becali e un fel de ultimă speranță. Nu contează calitatea binefăcătorului, ci acțiunile și intențiile sale. În 1990, FSN-ul a cîștigat alegerile cu promisiuni de binefacere. Cînd PSD și dl Iliescu s-au întors la putere în anul 2000 au făcut-o tot cu astfel de promisiuni. Gigi Becali a luat-o invers. A construit, din banii săi, case pentru sinistrați și și-a făcut faima de om darnic pentru cei amărîți. Dacă președintele PNG și
Cum ar arăta România lui Gigi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10246_a_11571]
-
din chiar clipa în care a fost luată în stăpînire, imaginea începe să vorbească imprevizibil, cu alte voci, și sfîrșește ca o materie organică într-o baie de acizi; adică se dizolvă iremediabil. Privit cu o insistență halucinantă, cu o putere de inducție aproape hipnotică, tabloul devine martor, simptom, subiect al unei spovedanii și concentrat cosmic. Oricît de serios ar fi invocate componetele sale materiale, oricît de frecvente ar fi trimiterile tehnice, oricît de sobru ar fi analizate culoarea ca substanță
Victor Ieronim Stoichiță sau despre privirea prin tablou by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10244_a_11569]
-
Nian” înseamnă „an” și „Kuai le” - „fericit”. Oricum, să repetăm împreună: Și nien cuai lă!, Republică Populară Chineză, țară prietenă a României! Noi, majoritatea românilor, te iubim! Nu același lucru se poate spune despre unii (repet, „unii”) guvernanți cocoțați la putere în România - oare cum se poate explica faptul că un chinez nu poate obține decât foarte greu viză românească? Nu cumva anumiți guvernanți fac din România o „capră râioasă cu coada pe sus”? Ce ar fi dacă s ar anula
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]