3,048 matches
-
nas când unul din verii domniei sale i-a arătat casa pe care șia cumpărat-o el. Nu era rea, dar mamei nu-i plăcea cartierul înghesuit, puturos și plin de zgomot. Băgând la înaintare o armată de misiți, bătrâna a răscolit tot târgul până a aflat ceva care să-i fie pe plac. Nu locuința propriu-zisă, ci mai degrabă grădina plasată în cartierul boieresc al Copoului. Așa-zisa casă nu era decât o ruină pe care foștii proprietari, mutați la București
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
litania îmi sunt foarte cunoscute și încă de multă vreme? De dorința de a fi stimat - De teama de a fi refuzat... Oh, dumneavoastră ați înțeles imediat! Să ne rugăm reciproc. Vă salut. C. S. Lewis». Nu e politicos să răscolim în adâncul sufletelor. Dar cei doi prieteni sfinți ne vor ierta. Amândoi se află în slava lui Dumnezeu. Nimic nu va putea să-i neliniștească. Vor zâmbi acolo sus spunându-și: «Ce ușoară ar fi unitatea și unirea dintre creștini
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Cronicarul continuă: « Am văzut belșițe (trestii indiene) foarte înalte... am văzut mangustele luptând împotriva șerpilor... am văzut holocaustul (incinerarea cadavrelor)... am văzut...». Evident, visele care au umplut fantezia lor juvenilă nu corespundeau realității: se gândeau la locuri sălbatice, lume care răscolea prin gunoaie, colibe de nămol, după stereotipul holografiei populare și... în schimb! Nu ne-am gândit niciodată că am putea asista la un asemenea spectacol de credință și de splendoare într-o țară de misiune!», continuă cronicarul, referindu-se la
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
pacifiștilor, plătiți sau sinceri, au simțit trecînd un suflu vestitor al furtunii, în seninul acestei nopți înmiresmate de vară și au știut că moartea sîngeroasă a lui Franz Ferdinand deschidea porțile templului lui Ianus pentru un război care urma să răscolească lumea. Neutralitatea italiană: august 1914 mai 1915 După patruzeci și opt de ore de neliniște, opinia publică din Italia s-a calmat, luînd cunoștință de informațiile transmise de agențiile de presă. Ca întotdeauna în masa de informații care veneau din
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
pagini decât textele însele!), de la o zi la alta m-am trezit că nu mai exist în literatura română. Nimeni n-a protestat, bineînțeles! Iar scriitorii mai tineri au pretins - unii! - că nici nu m-au citit. — Ce rost are să răscolești trecutul? Acum ești publicat, se scrie despre tine, ești acceptat ca oricare altul... — Nu prea e așa. Cariera mea a fost întreruptă, reintegrarea nu se face cu una cu două, e un proces lung și delicat. — Proces? De ce vorbești de
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Ce se întâmplă aici? - Vai! Ce-ai făcut, Andrada? De ce-ai stricat casa furnicilor? Uite, s-au împrăștiat toate ouăle. Și bunica a arătat către niște cocoloașe albe-sidefii, ca niște boabe de orez, împrăștiate peste tot, amestecate în pământul răscolit cu săpăliga. - Păi...Eu n-am știut că aceasta e casa furnicilor. Eu doar mă jucam. Două lacrimi mari s- au rostogolit pe obrajii îmbujorați ai fetiței. Lasă, nu mai plânge! Harnice cum sunt, vor repara repede ce ai stricat
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
mai sunt dorite. Iar liliecii nopților Ce au aicea locul - Ascunși în hârca morților - Umblau să stingă focul. O flacără misterică Dă palidă lumină; Iar stâlpii în biserică Păreau că se înclină. O babă ce oroarele Uscaseră în lume Tot răscolea vulvoarele, Șoptind încet un nume. Intriga poemului e bizară și în definitiv de ordin secundar. Remarcabilă e la un moment dat, când Mihnea bea dintr-o hârcă, o mișcare haotică, o sarabandă de duhuri, adică o "danse macabre", notată cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nu în decor ci în substanță. Teroarea de mări negre, zăpezi și vânt aspru e ovidiană: Gazetele din Urbe au avut dreptate Scriind că astăzi apele vor fi-nghețate. Ieri, toată noaptea, cu tridentul său, Neptun Le-a frământat și răscolit ca un nebun. O! cum gemeau, prin vânt, plângând cu aspră voce Năvarnica Lycorias și Phyllodoce, Cum alergau de colo-colo despletite Prin valurile de furtună biciuite! Brumele flamande se prefac în cețuri cimeriene, bălțile dunărene în ape infernale, Mureșul în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
beneficiind de o prezentare caldă, generoasă, a D lui C. Stănescu, pe care o reluăm în acest documentar: „Este puțin probabil că au mai rămas pe undeva mărturii ascunse sau necunoscute „urme” eminesciene. O armată de cercetători și eminescologi au răscolit, înainte și după Perpessicius și Călinescu, arhivele și locurile petrecerii prin viață a poetului, încât, cu privire la scurta și zbuciumata biografie pământească a lui Eminescu, nimic nou și esențial nu e de crezut că mai poate să apară. Rămâne mereu de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
lui Eminescu? De ce d. profesor G.Potra, dacă profesor este, deși stilul nu prea arată, nu s-a gândit să exalte într-un studiu opera poetului? Când nouă ne lipsesc cărți serioase de istorie literară, mai sunt oameni care să răscolească mizeriile vieții unui poet și să le prezinte în cărți pretențioase și seci cum a fost aceea a d-rului Vlad. D. profesor Potra a dorit, ce-i dreptul, să reabiliteze pe Eminescu. Domnia-sa și-a zis că bănuiala unei
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și viața lui Eminescu. Nemulțumindu-mă numai cu atât și să dau articolului de față o atenție cât mai mare, și dacă îmi permiteau cercetările chiar a-l transforma într-un studiu prețios, am început, mânat de informația raportului, să răscolesc praful trecutului de pe dosarele care mai trăiau în podul spitalului Brâncovenesc. Bunăvoința și atenția D-lui Dumitriu, Marin Ionescu și Iorașcu Vasile care timp de o săptămână n-au încetat de a căuta în tot locul unde bănuiau că vor
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
dar nota continuă: „Nemulțumindu-mă numai cu atât și voind să dau articolului de față o atenție cât mai mare, și dacă îmi permiteau cercetările chiar a-l transforma într-un studiu prețios, am început, mânat de informația raportului, să răscolesc praful trecutului de pe dosarele care mai trăiau în podul spitalului Brâncovenesc. Bunăvoința și atenția D-lui Dumitriu, Marin Ionescu și Iorașcu Vasile care timp de o săptămână n-au încetat de a căuta în tot locul unde bănuiau că vor
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
aștern pe hârtie aceste rânduri, privesc și ascult freamătul pădurii, susurul izvoarelor ce-mi dezmierdau auzul și-mi descrețeau fruntea ca o rugăciune. Atunci, plin de înflăcărare și nădejdi, urcam înălțimi și biruiam prăpastii adânci. Mă năpădesc gânduri învolburate care răscolesc în suflet nori negri, șuvoaie de pătimiri înroșindu-mi fața și înmulțindu-mi bătăile inimii acum când le retrăiesc... Timpul s-a grămădit în oasele mele, mult chinuite și pângărite iar pătimirea, care demult mi-a întrerupt cântecul inimii, acoperă
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
adâncuri sau grele urcușuri? Am dormit prin strâmtori și scorburi, am îndurat frig în dimineți cu promoroacă care îmi învăluia trupul, îmi înroșea fața și străluceam ca o văpaie de foc la lumina soarelui. Am trăit nopți înfiorătoare! M-au răscolit în miez de noapte jivine care trezesc și azi în mine emoții tulburătoare. Am trăit îndrăzniri și am răzbit primejdii. Am simțit tremurul inimii din creștet până în tălpi. Acum se stinge pe nesimțite flacăra care ne-a purtat pe cărările
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Pe spate, cămașa avea aplicată o cruce, dintrun material negru și în picioare avea sandale. În această ținută simplă și asupra cu crucea în mână și cu un toiag din lemn de corn, Părintele Nil Dorobanțu a cutreierat și a răscolit sate, propovăduind cuvintele dumnezeiești ale Sfintei Scripturi. „Dumnezeu este pretutindenea de față, în ceruri și pe pământ, în adâncuri și în nemărginitul spațiu al Universului.” (Sf. Grigorie de Nissa) La proces, Părintele Nil Dorobanțu, din boxa de acuzare, refuzând să
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
dea seama despre ce putea un absolvent de liceu, mi-a luat compoziția și a avut răbdarea să o citească până la sfârșit. Deodată îl văd că-l umflă râsul. Apoi ridică capul și întreabă: — Cine e domnul Bacalbașa? Mă scol răscolit de emoție și de o secretă mulțumire, și răspund liniștit: — Eu, domnule profesor. — Bine, ședeți jos. anul 1876 293 37. În original: cetim. La examenul oral, deși lucru mare nu știam la elină, am răspuns minunat numai din cauza simpatiei ce
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la jalea lumii, după care se întorcea la treburile amînate o clipă. Pe atunci ea era încă tînără, dar acum? Totuși pînă la urmă nu mi-a părut rău că a fost tocmită muzica. Banda lui Nigaia (nume?, poreclă?) îți răscolește și cea mai adîncă fibră cu „Dor de mamă”, probabil cea mai tulburătoare piesă din repertoriul ei. Un cîntec care te smerește și te coboară în adîncimile propriului trecut. Efectul său asupra mulțimilor e deosebit de puternic: declanșează un freamăt de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
prea bine, casa asta a fost supusă la mai multe controale. N a mai rămas una”. „Totuși, matale ai bibliotecă”, au insistat ei. „Am”, le-a zis el, și a tras de sub pat o ladă mare, în care, deși au răscolit-o, cei doi n-au găsit nimic suspect. Înainte de această întîmplare, l-a mai „vizitat” un „domn”. A intrat în ogradă, și-a vîrît mîinile în buzunare, a privit în jur, cam nedumerit, și a înaintat spre ușă. I a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
dacă pot spune așa, o reabilitează sonor. Alții (Haydn, Mozart, Brahms) mă uimesc, mă încîntă, mă înviorează sau mă relaxează. Singur Beethoven (am remarcat asta și aseară ascultînd „Concertul nr. 3 pentru pian și orchestră”, interpretat de Radu Lupu) mă răscolește, îmi tonifică sufletul și-mi dă un sentiment de maximă rectitudine morală. Simt cum voința mi se concentrează, cum gîndul devine hotărît, pozitiv, înalt. Cu cîteva minute înainte să notez aceste impresii, mușchii feței mele erau încordați și, probabil, ochii
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a făcut abonament la „Lire”, deoarece costă enorm: „cu ceea ce dai pe un număr, mănînci trei zile”. De cîte ori vorbește, are vocea în lacrimi. Poză dramatică ori, realmente, străinătatea nu-i priește?... Pentru a patra oară azi, o „echipă” răscolește ghena cu gunoi de lîngă gardul redacției. Bărbatul, care a sărit înăuntrul ei, are drept unealtă un par. N-a găsit decît o bucată de stofă. Nevastă-sa (îmbrăcată cu cojoc) așteaptă mofluză lîngă un cărucior. *Numai cei fixați în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
aprind. Cînd se fac din nou cărbuni, ambele se dezbracă în pielea goală (scena se petrece în noaptea de Sînziene - n.m.), își despletesc părul și așteaptă așa pînă la miezul-nopții, cînd duhurile se retrag spre peșteri. Apoi, vrăjitoarea începe a răscoli cărbunii, stropindu-i cu apă neîncepută și descîntînd: «Eu nu sting cărbunii, / Ci sting pociturile, / Sting săgetăturile /și toate strigăturile. / Sting căscările / și toate gurile rele. Sting și rup legăturile, / și toate făcăturile, / Potolesc, osîndesc / și ursita o fugăresc. De
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de muncă și pasiune. Erau și ei de acord că lucrurile de valoare, a căror perenitate nu poate fi contestată, nu pot fi realizate de oameni superficiali. Ei știu din proprie experiență ce Înseamnă să mergi pe urmele trecutului, să răscolești, aproape să te bați, pentru a readuce la lumină adevărate comori a căror strălucire timpul nu o poate șterge chiar dacă unii - din nepăsare - trec cu indiferență peste ele. Am avut de curând acest sentiment, reușind să organizez un medalion „Ionel
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
este f. ocupat și a fost plecat În U.R.S.S. Sunt bune, clare și luminoase. De celelalte materiale de care mă rugați, vă rog să mai așteptați până În luna decembrie, când voi fi mai liber și mai liniștit. Trebuie să răscolesc multe sertare și mape cu corespondențe. Acum am mult de lucru În focul creației cu florile de toamnă - peisaje - lucrări pt. expoziția din decembrie și În plus cu o lucrare de Încălzire centrală ce mi s-a aprobat și trebuie
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și țărănime, cu lucrările sale, la Muzeu. Mi se pare că d-na Spiridon, fosta mea elevă, e la Flt. Cercetați-o! Din păcate fotografii din epoca studențească nu mai posed. Nu țineam deloc atunci la mutra mea. Să mai răscolesc și dacă găsesc trimit cu plăcere. D-lui Prof. V. Popa i-am trimis un destul de larg Curriculum vitae În care e vorba și de activitatea mea ca student. Da, iubite d-le Dimitriu, tot la ce n-am cerut
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
41 Bft., 14 iulie 1972 Iubite domnule Dimitriu, Întrucât d. prof. Popa Îmi cere - În ceea ce-l privește - din Monografia plănuită, să-i scriu Într-un mod, ca să Întrebuințez un termen acum la modă, exhaustiv despre activitatea mea la Flt., răscolind prin cele hârțoage vechi și uitate, am mai scos la iveală unele, pe care, poate, ai putea mata să le folosești, În partea ce-ți revine (Activitatea germanistă), de aceea le trimit aici anexate. Îmi pare rău că În presa
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]