4,538 matches
-
fost combătut și de conservatori, cari nu-l iertau că a luptat contra lui Lascăr Catargiu, și de liberali, cari aveau candidații lor. Și astfel acest om care nu numai [că] fusese o podoabă a Parlamentului, dar care contribuise la răsturnarea regimului conservator, a dispărut din scenă deodată cu regimul pe care-l combătuse. Nu trebuie să pierdem din vedere acest fenomen, anume că cei doi parlamentari cari, în Cameră și în Senat, au lovit mai zilnic și mai tare în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
al întregii prese române, ci numai al aceleia de nuanță liberală, convo carea acestei reuniuni ziaristice și politice fiind făcută din necesitatea din ce în ce mai acut resimțită de a se realiza o unitate a tuturor grupărilor liberale în vederea luptei ini țiate pentru răsturnarea regimului conservator. Ideea convocării unei reuniuni a reprezen taților pre sei române a fost enunțată în vara anului 1871, aproape simultan, de principalele periodice În timpul când funcționa Congresul, se ivește un incident care face senzație și agită presa. Ministrul de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
puțin de idei divergente - defecțiuni de care Bacalbașa nu avea cunoștință, așa-zisul „congres al presei române“ a marcat în epocă un prim și însemnat pas în direcția regrupării tuturor forțelor liberale care-și propuneau ca obiectiv al luptei comune răsturnarea guver nului conservator, nepopular în țară. De altfel, ideile expuse în „programul manifest“ sunt tipice pentru platforma politică a liberalilor radicali de atunci: opoziție față de principele străin și în consecință, față de ideea apropierii de imperiul german, încurajarea inițiativelor naționale în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
firea românului ușuratecă și pornită către patima lucrurilor mici cât și sentimentul lui destructiv se manifesta. Îmi amintesc și simt parcă și acum febrilitatea cu care așteptam ziua și ora ședinței în care era să se dezbată grava chestiune a răsturnării comitetului. Pătimaș de luptă, militant prin temperament, eram întotdeauna unul dintre cei dintâi în incinta marilor pugilate morale. Curentul liberal creștea și cucerea tânăra generațiune. Pe vremea aceea, între 1872-1874, liberalismul era aceea ce este astăzi socialismul, mai mult, aceea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ales mitropolit al Moldovei și Sucevei în timpul domniei lui Cuza Vodă, la 18/30 mai 1865, era un devotat al acestuia; el fusese unul dintre inițiatorii mișcării separatiste din Iași, de la 3/15 aprilie 1866, izbucnită la puțin timp după răsturnarea domnitorului Unirii; în anii 1868-1870 îi scria lui Alexandru Cuza, în străinătate, asigurându l de dragostea și devotamentul său (Constantin C. Giurescu, Viața și opera lui Cuza-Vodă, Ed. Științifică, București, 1965, p. 438). La ceremonia funebră de la Ruginoasa el a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
anul 1874 229 14. Manifestația din jurul statuii lui Mihai Viteazul, de la 3/15 noiembrie 1874, fusese inspirată, evident, de liberali, care urmăreau să creeze o stare de animozitate și neîncredere față de guvernul conservator, în preajma luptelor care se intensificau acum în vederea răsturnării acestuia. Procesul elevilor „culpabili de ultragiu și violență contra forței publice“ (Vasile Lambru, Paul Scorțeanu, Bunescu, Nicolae Bulai, Al. Serghiescu, toți în vârstă de 16-19 ani) a început la 20 decembrie 1874/1 ianuarie 1875, în fața secțiunii a II-a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din cercul Revistei contimporane: Petre Grădișteanu, Nicolae Țincu, M. Zamphirescu, Oscar Eliat, Ciru Oeconomu, Al. Lara; era inspirată de evenimente la ordinea zilei (printre care, de pildă, amânarea de neînțeles a inaugurării statuii lui Mihai Viteazul), slujind, totodată, campaniei de răsturnare a guvernului conservator Lascăr Catargiu, campanie inițiată de grupările liberale (de altfel subtitlul revistei era Ambițul Frosei, personajul feminin evocat fiind consoarta prim-ministrului). Revista a avut într-adevăr succes, înregistrând un număr record de spectacole - pe atunci: zece până la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de la 1848, totuși nu dispuneau de un personal destul de pregătit ca să guverneze. Liberalii aveau oratori, agitatori, foști revoluționari, pe cari îi pusese în vază nu calitățile lor de bărbați de stat, dar mai mult calitățile lor de lup tători pentru răsturnarea vechiului regim. De aceea conservatorii opuneau liberalilor aceleași argumente pe cari le opun astăzi 1 liberalii noilor partide ieșite din puterea sufragiului universal, anume că nu au știința de a guverna statul. Conservatorii se mândreau că au oameni de stat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și după el mai mulți conservatori făcură la fel. Președintele Camerei, Beizadea Mitică Ghica nu mai era în termeni dulci cu Lascăr Catargiu 5, generalul Florescu, deși ministru de Război, era nemulțumit și intriga. În cercurile aristocrației bucureștene se proiecta răsturnarea lui Lascăr Catargiu și înlocuirea lui cu un minister Dimitrie Ghica și cu general Florescu. Vasile Boerescu, ministrul de Externe, înclina către Beizadea Dimitrie Ghica.6 Dacă toți acești conservatori ar fi rămas strânși uniți e de presupus că opoziția
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
birourile electorale erau prezidate de primii președinți sau de consilierii Curților de Apel, deci de magistrați, așa cum amintește și Bacalbașa în text. 12. Coaliție a tuturor grupărilor liberale la care se va alătura și conservatorul disident Manolache Costache Epureanu, în vederea răsturnării guvernului Lascăr Catargiu. V. mai departe p. 243 și urm. 13. Bacalbașa își amintește exact: primul număr al gazetei Alegătorul liber a fost lan sat la 23 ianuarie/4 februarie 1875 într-un tiraj mare pentru vremea aceea: 3 000
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
relatare mai dezvoltată a întrunirii din sala Bossel: O întrunire publică este anunțată la sala Bossel, fiindcă alegerile generale pentru Cameră sunt în apropiere. Întrunirea e anunțată de Nicolae Fleva. Este începutul marii campanii politice care se va sfârși cu răsturnarea lui Lascăr Catargiu și a regimului conservator, pentru ca să dea României guvernarea liberală cea de 12 ani. Sala Bossel e plină de public, mai ales de tineret școlar. Un singur orator a vorbit: Nicolae Fleva. Înfățișare extrem de simpatică, statură proporționată, figură
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a promis o rubrică în «Ateneu», și asta explică totul!” *Între „Vechiul Testament” și „Noul Testament” diferența pare revoluționară. Primul consacră superioritatea absolută a „înțelepciunii” ca mijloc de realizare a acordului cu lumea. Al doilea accentuează necesitatea „nebuniei” în raport cu normele acesteia, a răsturnării unor „locuri comune”, exaltă ideea martirajului, mobilizează rezistența interioară. *Iată-mă în ajun de An Nou 1983! Trec din al 42-lea an al vieții mele în al 43-lea. Cert, am depășit jumătatea vieții, dar mai sper încă în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de Moscou” (nr. 39/1989), tendința pe care o manifestă o seamă dintre compatrioții săi de a schimba rapid polii vieții lor: „Brûler tout ce qu’on a adoré, adorer tout ce qu’on a brûlé”. Făcută din oportunism, o răsturnare similară constat și la noi. Văd și mă mir că unii care abia au prins tonul glasnost-ului încearcă să se erijeze în democrați. Ce despărțire subită de dogmatism, ce năpîrlire dezgustătoare! Cu lipsa noastră, specifică, de memorie, nu-i
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
am putut aduce o mică și modestă contribuție la redeschiderea unui drum. Poate că Dl. Datcu ar fi fost cel mai indicat să amintească organizatorilor despre contribuția aceasta. Din relatările D-lui Sorin Gorovei am simțit Însă nedumerirea provocată de răsturnarea planurilor Dstră. Lucrul cel mai prețios este Însă că s-a făcut comemorarea și că sub conducerea DV.710. Muzeul Fălticenilor devine un Însemnat centru de informare și de studiu. Nu am ajuns să văd orășelul Dstră. Îl cunosc Însă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cât de puternic sunteți? Este foarte bizar cum e posibil ca dvs., atât ca politician, ca om de știință și ca scriitor, să nu vă aduceți aminte de spusele lui Marx: Nimic nu e mai periculos ca burghezia proletară. Prin răsturnarea valorilor, operă la care v-ați adus o mare contribuție, ați reușit să faceți din România o țară de muncitori și de țărani așa cum se exprima un bun poet maghiar. Iar acum, dvs. veniți să loviți în drepturile acestei noi
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ce prin voia și vicleșugul altora și nu prin voia sa a pornit pe calea martiriului!. Mircea Rițiu, Augsburg, 9 septembrie 1985, difuzată la 18 septembrie 1985 Domnule director, Pentru conducătorii de astăzi ai României libertatea înseamnă, într-o curioasă răsturnare de sens, supunere liber înțeleasă. Că nu tot românul acceptă ideea aceasta o demonstrează numeroase fapte. Știam, din citite, că revoluțiile își devorează propriii copii. Că lucrurile s-au întâmplat așa și în România mi-a fost dat să constat
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Minunată excepție! Ba chiar minunată negație a bunelor credințe „umaniste”... minunată reafirmare a altei Înnodări a binelui, adevărului și frumosului, cum arta și trebuie să ne dovedească, În vasta ei emisie mereu „altfel”, care o și definește, până la urmă. Minunată răsturnare de ierarhii și clișee! Indestructibilul atașament față de frumusețe și estetic a fortificat ființa, altminteri ludică și fragilă, a scriitorului, În vremuri de exaltare legionară, ca și În cele de derută și urgie comunistă. I-a conferit coerență... morală. Urâțenia, barbarul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
idei și sentimente, În lipsa unui idiom adecvat („lack of an appropriate idiom”). Criză a relației umane, până la urmă, automatizată de clișee și redundanță. Ceea ce aducea, Însă, teza din urmă cu 7 ani era tocmai șocul „Întoarcerii pe dos” a interpretării. Răsturnarea era, cumva, În spirit ionescian?... „Dreptul la prostie”? Cât de „proastă” era prostia de ieri și de azi?... Mi-ar fi plăcut să reiau asemenea Întrebări cu părintele teatrului absurdului. Drept fundamental la candoare, Îndoială, provocare, eșec? Forme ale libertății
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
că are vreme și că momentul lui nu a sosit. Președintele: O altă întrebare. Corneliu Zelea Codreanu: Dacă Domnul Maniu a văzut la mine și în Mișcarea pe care eu am condus-o, pe un om care ar fi urmărit răsturnarea ordinei în stat sau provocarea unui război civil? Domnul Iuliu Maniu: Dacă aș fi bănuit sau văzut așa ceva, nu aș fi încheiat cu D-ta pactul electoral și nu aș fi dat mâna pentru o campanie politică, pentru că am crezut
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
am vorbit de ea în două rânduri, mi se pare. Președintele: O altă întrebare. Corneliu Zelea Codreanu: Dacă Domnul Maniu a văzut la mine și în Mișcarea pe care eu am condus-o, pe un om care ar fi urmărit răsturnarea ordinei în stat sau provocarea unui război civil? Domnul Iuliu Maniu: Dacă aș fi bănuit sau văzut așa ceva, nu aș fi încheiat cu D-ta pactul electoral și nu aș fi dat mâna pentru o campanie politică, pentru că am crezut
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
am avut, credința în Dumnezeu nu m-a părăsit, ci a rămas în picioare, dreaptă ca o santinelă română în mijlocul furtunii. Corneliu. Din ordinul lui Armand Călinescu această scrisoare nu a fost remisă niciodată. Capitolul IV VENIREA îN ȚARĂ ȘI RĂSTURNAREA LUI CAROL AL II-LEA (6 SEPTEMBRIE 1940) Acest capitol din existența lui Nicolae Petrașcu și a Legiunii, căci viața lui se împletește în mod firesc cu viața Mișcării Legionare, este descris chiar de el, într-o carte de vreo
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
în pericol și s-ar putea din țară să se comande asasinarea lui, de aceea considera că este bine să plece din Berlin oriunde în altă parte. Bineînțeles că el nu știa nimic de planul de plecare în țară, pentru răsturnarea regimului lui Carol al II lea, adică intenția Comandantului de a-și risca viața aruncându-se în gura lupului, pornind la această luptă decisivă, cu foarte puțini sorți de izbândă. Regele făcea tatonări peste tot în afară, prin oamenii lui
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
nu știa diferența între Franța vechilor tradiții și cea a lui Leon Blum, care nu lăsase pe luptătorii voluntari români contra comunismului, în frunte cu Moța și Marin, să-i străbată teritoriul cu trenul, în drum spre Spania însângerată. O răsturnare în țară a situației politice, printr-o mișcare de mase, era posibilă arborând steagul antiregalist și nu cel progerman, căci lumea se săturase de crimele lui Carol al II-lea, dar încă nu știa poziția nouă germană. Dar echipa care
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Argentina nr. 24, în apropierea Președinției Consiliului de Miniștrii, iar el se împarte între domiciliul lui și al familiei sale și cel al Mișcării Legionare din strada Gutenberg nr.3, care este și locul unde este citat de instanțe, după răsturnarea situației din 21 23 ianuarie 1941, ceea ce ne face să credem că domiciliul din strada Argentina nr. 24 era unul de „mână morgană”. Una din primele reforme care trebuia să aibă loc era aceea a Bisericii, ca matcă a tuturor
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
fiecare fereastră se va trage. Legionarii să se țină strâns uniți, căci numai unitatea îi poate scăpa de pericolul ce-i pândește.”( Pe marginea prăpastiei, vol. 2, pg. 154) Dacă Mișcarea Legionară pregătea în adevăr o acțiune de mase, pentru răsturnarea lui Antonescu, acest discurs ar putea fi calificat ca un act de trădare a secretului acestei acțiuni și i-ar fi fost de folos lui Antonescu, avertizându-l de ce urmeazâ să se întâmple cu 5-6 zile înainte. Pentru oricine cunoaște
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]