5,033 matches
-
complot?”. În esență, autorul a preluat unele informații din epocă, după care a compus un scenariu interesant ce ducea la un complot austro-ungar ce ar fi declanșat marea răscoală. De fapt, acest complot s-ar fi vrut a fi o răzbunare a conducătorului acestui conglomerat multinațional, îndreptată împotriva regelui Carol I care era, după cum se știe, de obârșie germană. Trecând peste cele scrise de către profesorul Caragea, ne vom concentra, în continuare, atenția asupra celor petrecute mai aproape de zona noastră de interes
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ei în conducere și nu vor mai trebui să asculte de hotărârile unor oamini atât de simpli cum îi consideră iei pe tov. noștri ssecretari de celule din sate (subl.ns.)”. Cine erau acești „oameni simpli” care-și pregăteau odioasa răzbunare contra unora mai breji ca ei? Desigur, era vorba despre frustrații satelor noastre, fără carte multă dar și fără pământ, cărora acum li se oferise ocazia unică de a-și batjocori foștii învățători ce, pe bună dreptate, îi lăsaseră cândva
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Scânteia” sau „România liberă” ce făceau referire, în special, la averile imense cu care „darnicul” partid comunist îi împroprietăriseră pe tânărul Mihăiță și măicuța sa Lenuța, bașca pe alți câțiva care, astfel, au scăpat ca prin urechile acului de cumplita răzbunare comunistă! f. „Numita Stoleru Șeindla vrea să emigreze în Uruguai” Până a ajunge la activitatea cozilor de topor evreiești din Comitetul Democratic Evreiesc (în continuare, CDE) Vaslui, vom încerca trecerea în revistă a câtorva cereri depuse la Biroul de pașapoarte
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de Nord, de la este de Nistru sau chiar a rușilor, ucrainenilor sau ai altor naționalități din imperiul sovietic, care s-ar fi aflat în momentul „12 septembrie 1944” pe teritoriul României din diverse motive. Stalin și-a pregătit cu grijă răzbunarea și n-a uitat niciun detaliu. Baza juridică a repatrierii basarabenilor sau a nord bucovinenilor o reprezenta un decret din 8 martie 1941 prin care cetățenii acestor provincii românești au fost declarați „cetățeni sovietici”. Un alineat din acest al cincilea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
scris și nominal”. Aceste hârtii sosite de la MAI nu aveau ABSOLUT nici o valoare, odată ce, potrivit documentelor vremii, oficialii sovietici nu le-au respectat și nici măcar nu s-au obosit să le bage în seamă. Ordinele primite de la Stalin erau prioritare. Răzbunarea pregătită românilor din stânga Prutului, numai pentru simplul fapt că au fugit din calea urgiei războiului, trebuia să fie radicală așa cum s-a procedat și cu tătarii din Crimeea. Uneori, jandarmii vasluieni reușeau să captureze câte un „repatriat sovietic” așa cum s-
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
sau îmbrăcăminte în rest, toți, ceea ce „ușurase” bugetul „armistițiului” cu imensa sumă de 10.606.204 lei, bani care la vremea aceea mai aveau valoare. După această „mănoasă” lună pentru belferii roșii, care-și și frecau palmele mojicești la gândul răzbunărilor viitoare pe bieții civili ROMÂNI fugiți din calea urgiei războiului, au urmat NOUĂ luni care, prin adunare, au dat 183 de oameni trimiși peste Prut, oameni ce vor fi fost, poate, resemnați, poate prinși cu arcanul, poate mințiți de către odioșii
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
propria prestație, anvergura, curajul delimitărilor, retorica autoafirmativă. Adică să uite că nu-i decât un slujitor al Textului și să-și aroge puteri magisteriale, cate-dratice, la limită inchizitoriale. În al doilea rând, înveninarea, ranchiuna, atitudinile resentimentare, setea de putere și răzbunare, toate derivate din faptul că-și ia meseria doar ca pretext de câștigare cu orice preț a autorității. Al treilea pericol vine din plăcerea jocurilor de politică literară, fascinația combinațiilor și utilizarea în scopuri autoprofitabile a capitalului de încredere deținut
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
îl va constitui apetitul fiului pentru cariera literară ("Nenorocitul, cât i-am spus să nu se apuce de literatură! [...] Dar acum s-a molipsit și nu pot să-l scap.") din care Mateiu va face și o atroce armă de răzbunare. Așa cum s-a răzbunat și prin poza pe care o prezintă cînd sosește la Berlin să-și vadă tatăl răposat, rostind emfatic, în franceză, către Cella Delavrancea: "Am venit să-l văd pe răposatul tată-meu" avînd în memorie cuvintele
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Românii sunt acuzați întruna de "fundamentalism". Noi credem că ei pot fi acuzați mai degrabă de o iresponsabilă toleranță. Piesa semnată de A. M.-P., cu nimic mai prejos de Versetele satanice ale lui Salman Rushdie (cel hăituit atâția ani de "răzbunarea" islamică), a fost privită de creștinii din România doar ca o curiozitate jenantă, asupra căreia mai degrabă s-a tăcut, ani în șir. Lipsa unei reacții mai generale și mai radicale pare, într-o anume privință, un semn bun; însă
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
conflictul dintre cei doi. Voința de putere asupra femeii iubite se accentuează la extrem în momentul apariției în planul discuțiilor a celuilalt bărbat care a devenit mobilul geloziei lui Sandu („...dar eu sunt bolnav de gelozie și de dorința de răzbunare” - p. 126). Obsesia profanării fizice capătă dimensiuni paroxistice și hrănește în continuare dorința, complicând-o metafizic și anulându-i latura pur fizică. Dacă la Hortensia Papadat-Bengescu aveam de-a face în acest sens cu o fuziune a fizicului cu biologicul
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
o empatie profundă pentru oamenii care suferă discriminări sau sînt exilați forțat din iubitele lor națiuni și teritorii. Ei sînt discreți în privința propriei lor identități naționale, interesați de a altora, preocupați de propria lor bunăstare, și deci resping ideea de răzbunare și de satisfacție narcisistă caracteristică naționaliștilor. Cetățenii europeni sînt cosmopoliții epocii moderne tîrzii. *** Fără îndoială, internaționalizarea societății civile este distrusă de naționalism și de războiul-genocid, ca în sudul Europei Centrale, unde pentru mulți oameni viața de fiecare zi este un
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
violenți și-au distrus societățile și au privat populațiile de capacitatea lor de a se organiza în pace, în afară de grupurile de rudenie sau de organizațiile sponsorizate de stat. Însuși Elias evidențiază acest barbarism al statului într-o relatare uimitoare privind răzbunarea formațiunilor Freikorps în zona baltică, după Tratatul de la Versailles. Presat de Antantă și de Tratatul de pace, guvernul de la Berlin a ordonat retragerea trupelor germane din zona baltică. Multe din corpurile de armată Freikorps au refuzat să se retragă și
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
nesiguranța cronică a aspectelor esențiale ale vieții (tipurile de contracte de muncă sau de investiții care vor predomina după alegerile viitoare, posibila identitate personală sau a familiei) îi fac pe membrii societății să fie ușor stresați, neliniștiți sau gata de răzbunare. Toate societățile civile moderne sînt, mai mult sau mai puțin, prinse în ceea ce Heinrich von Kleist a numit "constituția fragilă a lumii" (die gebrechliche Einrichtung der Welt), iar o astfel de fragilitate mărește probabilitatea ca sancțiunile morale și restricțiile asupra
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
imagini și sunete ce sînt legate electronic prin multiple trasee, șiruri sau urme. Jocurile digitale estompează granițele dintre jucători și autorii jocului, încurajîndu-i pe primii să decidă cum să se miște prin numărul mare de posibilități ca să reușească salvarea sau răzbunarea sau să aleagă ce-i bun de ce-i rău, constrînși doar de regulile familiei privind timpul de joacă, de imaginația producătorului și de capacitatea de inventivitate a copilului în contextul suspiciunii persistente sau chiar al respingerii din partea adulților. *** Analiza sferelor
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
coeziune a vieții sociale, puterea care formează adevăratul om, după chipul lui Dumnezeu. Tot ceea ce poartă o notă de noblețe, de frumos și de sublim, este un produs al iubirii. Ea este constructivă și asigură progresul. Spre deosebire de iubire, ura, răutatea, răzbunarea și dușmănia coboară pe om în rândul ființelor necuvântătoare, fiind forțe distructive în mâinile omului rău. Ele distrug familiile, organizațiile sociale și anihilează orice avânt, inițiativă și produc lacrimi, dureri și nenorociri, în special pentru femei și copii. Un exemplu
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
Nu el, ci divinitatea e cea vinovată. Dumnezeu la care pînă acum nu făcuse deloc apel, se constituie în scuză a tuturor neputințelor trăite. Ghiță-Gheorghe care ar fi trebuit să lupte cu Balaurul, trăiește acum din plin frică de posibila răzbunare a lui Lică văzut cel puțin ca reprezentant al răului dacă nu chiar răul însuși. Mai mult, îl vedem contemplând prăbușirea soției: ... de aceea parcă-i venea să se bucure când iar o vedea căutându-l cu ochii pe Lică
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
e resimțită ca o lovitură ce zguduie din temelii casa ființei. Din acest moment, femeia nu va mai lupta pentru relația cu soțul ei pentru ce să mai lupte? − ci se va întoarce brusc și categoric împotriva acestuia printr-o răzbunare urâtă, lipsită de logică, necontrolată, așa cum doar o Ana rănită de moarte poate. Tu ești om, Lică, iară Ghiță nu e decât o muiere îmbrăcată în haine bărbătești, ba chiar mai rău decât așa e blestemul ei, nu revelația celuilalt
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
o provocare. "Cocoșatul" nu se poate lupta cu "cocoașa", dar nici nu alege să și-o asume cu seninătate în cazul în care ea există cu adevărat. Bărbatul nu știe să ierte și să se ierte; nu consimte să evite răzbunarea, deși intuiește dezastrul consecințelor ei: Ghiță nu-i răspunse nimic, dar după ce Lică se depărtă, el își ridică amândouă mînile asupra lui și grăi pătruns de un singur gând: Te crezi tu mai rău decât mine!? Să vedem! Te duc
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
prin intermediul culturii: "Cultura nu este ceea ce organizează timpul liber, ci este cea care îi poate împiedica pe oameni să se năpustească unii asupra altora, să fie mai răi decât fiarele; chiar mult mai răi, fiindcă, spre deosebire de oameni, fiarele nu cunosc răzbunarea, lupta până la nimicire împotriva reprezentanților propriei specii". (Gadamer, 1999, pp. 28-29) Reiese că educația se justifică în mod fundamental prin existența unui "deficit ontologic inițial al omului, care-i interzice să ajungă cu mijloace proprii, sau prin procedee proprii, la
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
fost!” zicere populară ce exprimă ironic naivitatea omului „prost” ce poate fi manipulat cu ușurință de către ceilalți ; p. 10, r. 10-11 : „cea mai tânără găsi acum prilej să-i facă pe obraz” nu numai binefacerea dă satisfacții, ci uneori și răzbunarea; nora cea tânără încercă să refacă un oarecare echilibru acțional plătindu-i soacrei cu aceeași monedă; r. 25 : „să vă faceți moarte-n popușoi” chiar dacă minciuna nu e „propovăduită” în mediul rural, de multe ori e soluția multor probleme; în
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
ironică a aceluiași „lup”, accentuându-se linia gurmandă ce conturează portretul său negativ; ideea că un om rău nu poate avea decât trăsături ce nu pot fi apreciate; r. 37 38 : „moarte pentru moarte, cumătre, arsură pentru arsură”ideea de răzbunare directă, fără intermediari legali; doar așa se poate liniști sufletul răposatului, dar mai ales al celor îndurerați; variațiuni populare ale legii talionului; p. 21, r. 8 9 : „și unde nu s-au așternut pe mâncate și pe băute, veselindu-se
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
mari bogății, nu știa ce să facă de bucurie, sărutând mereu cucoșul și dezmerdându-l”exprimarea bucuriei și mulțumirii în fața unor realizări nesperate, manifestări afectuoase față de binefăcători, față de cei apropiați sufletului; r. 21 : „Ba pune-ți pofta-n cuiu, măi babă!” răzbunarea, plata cu aceeași monedă a răului făcut; dovadă indirectă a principiului proverbial „ce ție nu-ți place, altuia nu face”; 49 r. 39 40 : „De-acu ăi mai mânca și răbdări prăjite în loc de ouă”sentință ce vine ca o pedeapsă
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
omul (românul), creștin prin origine, adoptă atitudini ce vin de la cei incompatibili prin definiție cu cele sfinte, dracii; p. 34, r. 33 34 : „Până acum toți râdeau de Prepeleac, dar acum a ajuns să râdă și el de dracul” momentul răzbunării pentru cel ce a fost luat în râs se rezumă la răzbunarea pe drac, simbolul răului și al celor răi; dovadă a răsplătirii umilințelor cu binele ce conferă superioritate; p. 39, r. 12 13 : „Îi venise acum și lui Dănilă
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
prin definiție cu cele sfinte, dracii; p. 34, r. 33 34 : „Până acum toți râdeau de Prepeleac, dar acum a ajuns să râdă și el de dracul” momentul răzbunării pentru cel ce a fost luat în râs se rezumă la răzbunarea pe drac, simbolul răului și al celor răi; dovadă a răsplătirii umilințelor cu binele ce conferă superioritate; p. 39, r. 12 13 : „Îi venise acum și lui Dănilă apa la moară” după o perioadă de suferințe sosește și vremea liniștii
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
m-am muncit eu” avariția și egoismul parvenitului, care încearcă să impresioneze simulând munca, efortul; r. 35 36 : „și-nciudat pe vulpe că l-a amăgit se duce s-o ucidă în bătaie” singura modalitate de a uita supărarea este răzbunarea pe cauzatorul ei; p. 68, r. 16 : „Și iaca așa a rămas ursul pâcâlit de vulpe!” sentință moralizatoare la adresa ursului, a cărui naivitate a fost folosită pentru înșelarea acestuia; condamnare ironică a firii prea slabe, prin asumarea consecințelor acesteia. VERSURI
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]