18,605 matches
-
din 12 martie 2013 Toate Articolele Autorului de ce-aș doini? Trecut-au peste trunchiul meu și primăveri și toamne reci iar iernile-au bătut mereu și verile mi-au fost prea seci, Am strâns în mine vechi poveri iar ramul trist atârn-acum, că azi îmi e la fel ca ieri și-s tot la margine de drum Mai trece câte-un călător, adastă-n umbra mea și pleacă, iar eu rămân cu-același dor prea trist în lumea-mi prea
DE CE-AŞ DOINI? de LEONID IACOB în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352615_a_353944]
-
Statuilor”, editura Litera, București. Este tradus în limbile sârbă, engleză, coreană, rusă, franceză. Publică poezie, articole, critică literară și eseu în revistele: Luceafărul, Gazeta Literară, România Literară ,Argeș, Secera și ciocanul, Orizont, Scrisul Bănățean, Iașul Literar, Convorbiri Literare, Confluențe, Cronica, Ramuri, Mozaic, Agora Literară, Cetatea Culturală, Ardealul Literar, Curierul Primăriei Cluj, Flagrant, Poștașul , Orient Latin, Heliopolis, Rusidava Culturală, Poezia, Oglinda literară, Esteu, Columna, Citadela, Aurora, Al cincelea anotimp, Pietrele Doamnei, Climate Literare, Viața de pretudindeni, Radix (Belgia), România VIP (Dallas, Texas
CURRICULUM VITAE-AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352645_a_353974]
-
în rândul europenilor păgâni (în special la triburile germanice) și s-a practicat apoi și după convertirea lor la creștinism. Amintesc faptul că pomii au fost simbolul vieții cu mult înainte de creștinism. În decembrie, egiptenii antici aduceau în casele lor ramuri verzi de palmier, care simbolizau triumful vieții asupra morții; - luminile de Crăciun existau din vechi timpuri în obiceiurile păgâne ale europenilor la sărbătoarea solstițiului de iarnă. Ei le aprindeau și împodobeau locuințele cu arbori și arbuști, care trebuiau să aibă
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
martie 2016 Toate Articolele Autorului CE VREMURI... Pogoară lumina-n grădină Pe aripi frânte de vânt, Albinele dau zor în stupină, Cu florile făcând legământ. Livada bătrână se-nclină Ca baba-n strai de mireasă. Flori grele ciorchine anină De ram și rodu-și revarsă. Cântă-n tufiș o turturică; În sat din frunza de fag O doină timpu-l despică Și-și lasă ecoul pe prag. O iau de mână ca pe-o soră Și-o cuibăresc adânc în pântec; E primăvară
CE VREMURI... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352674_a_354003]
-
ale lui Nicolae Iorga, sub auspiciile căreia își face, în anul 1907, debutul literar ca elev într-o revistă din Iași, publicând în anii următori ca seminarist sub diverse pseudonime (I.D. Nichifor, D.I. Crainic) și în reviste de prestigiu ca Ramuri din Craiova, Luceafărul din Sibiu, Viața Românească din Iași, dar și Semănătorul și Neamul Românesc scoase de Nicolae Iorga. Continuă să publice și în anii 1912-1916 când, fiind în același timp cântăreț la biserica Zlătari, urmează cursurile Facultății de Teologie
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
Sunt cel puțin 18 ani de muncă pentru care, prin contribuția la activitatea socială complementară școlii, femeia gospodină și-a câștigat dreptul la pensie. În orice caz mai mult decât un parlamentar. Uitați-vă puțin împrejur. Tot ce vedeți, râul, ramul sau blocul de beton sunt opera soarelui sau sunt făcute cu ajutorul lui. Pot fi acestea proprietăți particulare? Bineînțeles că nu, înainte ca cineva să pretindă redobândirea soarelui, cică, averea strămoșilor săi. Cam la fel se poate considera dreptul asupra pădurilor
ENERGIA ZETA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352701_a_354030]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > LACRIMĂ-ANĂ Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1165 din 10 martie 2014 Toate Articolele Autorului pe ram albastru cântec se-aprinde și pier singurătățile din noi, curg fluvii de stele pe cerul în flăcări, setoase fântânile se-ntorc înspre ploi. balsamul de soare se scaldă în zare, se-ntorc rândunele spre casele lor, fantomele fug din sufletul
LACRIMĂ-ANĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353653_a_354982]
-
ce se-ntâmplă Cu câtă iubire m-ai întreținut. Sunt zile de iarnă de ger și de vânt, Mantaua zăpezii s-așterne-n vise, Rămâi lângă mine să-mbrac în cuvânt Toate poemele ce n-au fost scrise. Bate la geam un ram tânăr de măr, Lipită de trup cu pielea fierbinte Îmi pui șoapte cu gura pe umăr Grabită alergi înapoi și-nainte. Din tot ce absorbi naști nesfârșitul Plăcerea luminii după furtună În tine-i lumea, în tine iubitul Casa de
IUBITO, de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353680_a_355009]
-
însera, Genele ușor a se lasă, Moleșeala și ea cască, Ziua cu seara își marcă. Reușitele zilei a înghega, Relele rele a le scutura În liniștea serii a procura, Energia din ziua următoare, Oportunitatea să nu zboare, S-așeze pe ramuri roditoare, În camuri profund-interioare, Din ale viețuirilor celebrare. De aceeia, îți foarte doresc, Lunii ceea ce-i tot cerșesc: Noapte bună, vise line, Luna cu raze să te aline, Zâna bună să se închine Domnului pentru tine, Să aducă o rugăminte
NOAPTE BUNĂ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353719_a_355048]
-
Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1185 din 30 martie 2014 Toate Articolele Autorului Zaruri aruncate, toate la întâmplare... Soarta omenirii, simplu joc de cărți ? Lăcrimează cerul, semn de întrebare, Oare cât române, poți să mai suporți? Mor bătrânii noștrii, ramuri vestejite În pământ se duc, triste amintiri, Înrămate poate..., visele trăite Marșul e funebru, plâng ai lor copii. La masa tăcerii, se rostesc cuvinte... Toate sunt sărace, fără conținut, A ieșit uratul azi la drumul mare Taie din copacul vieții
SOARTA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353724_a_355053]
-
de deasupra abisului de munte. De aceea, adunase multe lemne uscate din pădure, ca să facă foc, pentru încălzire. Mare îi fu mirarea când, într-o dimineață, văzu toate întinderile din ținut acoperite cu o pătură albă de zăpadă. Până și ramurile copacilor erau albe de nea. Deși îi era frig, era mulțumit să vadă zăpada cea imaculată aici, în țara aceasta caldă, unde localnicii n-au văzut zăpadă de când sunt ei. Stând așa, în înăuntrul chiliei sale de sub stâncă, Teodosie zări
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353686_a_355015]
-
sunt trupuri rătăcitoare cu nervurile expuse nervozității lumii de acum se deschid neîntrerupt hărți în care jungla conexiunilor e labirintul prin care aleargă nebunii în ea în lumea filelor banalitatea există există și saltul există săriturile mărunte ale păsărilor până la ramurile dintâi ale copacului vieții privesc un alfabet mereu în refacere copacul care rodește încercări ce nume poartă - e întrebarea copilului cu ochii larg deschiși cuvântului dintâi se aude un răspuns din capsula timpului surprins nepregătit de materializarea fibrelor încercărilor într-
NEPREGĂTIT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353741_a_355070]
-
Autorului bondari din floare se desprind albine-n roi nebun se prind vrăbii în stoluri înfioară adânca liniște doboară foiesc prin pajiști gâze mii torc tril în ceruri ciocârlii valsează ireal un flutur ici colo norii umbra-și scutur copacii ramuri împletesc sub vânturi frunzele foșnesc e pace-n case și afară e pur și simplu primăvară *** Referință Bibliografică: pur și simplu primăvară / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1556, Anul V, 05 aprilie 2015. Drepturi de Autor
PUR ŞI SIMPLU PRIMĂVARĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1556 din 05 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353746_a_355075]
-
să mă scalzi în alb; cum din humă nu mai ieși pune-mă floare-n cireș. o-nflori s-o scutura cu pământ s-o-amesteca doar o iarnă oi durmi și apoi iar m-oi trezi. floare m-oi sui în ram, și-om trăi ca dintr-un neam lasă-mă sa fiu la fete cireasă după ureche. nu mă ridica în nori gură mă vreau la feciori să cat buzele-nsetate, ce se-aștepată sărutate. doamne nu ar fi păcat să distrugi
CÂND O FI SĂ TREC DE PRAG de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354085_a_355414]
-
Acasă > Orizont > Meditație > PE CINE-NTREB DE DUMNEZEU? Autor: Lorena Georgiana Crăia Publicat în: Ediția nr. 2114 din 14 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Cu lipsa ta mă scutur de pe ram, Pământul se desprinde de la geam, Iar malurile mării vor să plece. Si cand lipsesc din mine - nu te am; Cu liniștea mă prind de timpul rece. Mă-ntreabă noaptea ce se mai petrece, Pământul se desprinde de la geam. Văd moartea
PE CINE-NTREB DE DUMNEZEU? de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354146_a_355475]
-
morții - tot ce mai aveam; S-o-ntreb dacă poruncile sunt zece? 2-3 septembrie 2016, Constantă Sursa foto: #Gustav #Klimt #Oil #painting #ArsMuriendi #literatura #pantum #poezie #poezii Cu liniștea mă prind de timpul rece,Cu lipsa ta mă scutur de pe ram,Pământul se desprinde de la geam,Iar malurile mării vor să plece.Și când lipsesc din mine - nu te am;Cu liniștea mă prind de timpul rece.Mă-ntreabă noaptea ce se mai petrece,Pământul se desprinde de la geam.Văd moartea
PE CINE-NTREB DE DUMNEZEU? de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354146_a_355475]
-
Toate Articolele Autorului Miliarde de femei au născut, unele nasc în această clipă iar multe vor fi însămânțate și vor naște zilele viitoare până la sfârșitul lumii în care trăim. Este ceva firesc care perpetuează specia umană precum și cu toate celelalte ramuri, genuri și specii oferite de natură, fie faună sau floră. Din multitudinea de nașteri există una, petrecută acum cca. 2000 ani, în care o femei „curată” a născut. Nașterea în speță are contingență cu religia iar Născătoarea a căpătat aureolă
NAŞTEREA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354155_a_355484]
-
deoarece arhiereii se gândeau să îl omoare și pe Lazăr, nu numai pe Iisus. În Biserica Ortodoxă bucuria primirii lui Iisus la Ierusalim este retrăită de credincioși an de an într-un ritual al salciei sfințite. Credincioșii aduc la Biserică ramuri de salcie care sunt sfințite de preoți cu aghiasmă și cu o rugăciune specifică: „Doamne, Dumnezeul nostru, Care șezi pe heruvimi; Cel ce ai arătat puterea Ta și ai trimis pe Unul Născut Fiul Tău, Domnul nostru Iisus Hristos, ca să
RITUALUL PASCAL ORTODOX de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354058_a_355387]
-
Unul Născut Fiul Tău, Domnul nostru Iisus Hristos, ca să mântuiască lumea prin Crucea, prin îngroparea și prin învierea Sa; Căruia, venind în Ierusalim spre patima cea de bunăvoie, poporul care ședea întru întuneric și în umbra morții, luând semnele biruinței, ramuri de copaci și stâlpări de finic, I a prevestit învierea, Însuți, Stăpâne, păzește ne și pe noi, care urmând acelora purtăm în mâini ramuri de copaci în această zi de înainte prăznuire. Și precum pe acele popoare și pe acei
RITUALUL PASCAL ORTODOX de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354058_a_355387]
-
patima cea de bunăvoie, poporul care ședea întru întuneric și în umbra morții, luând semnele biruinței, ramuri de copaci și stâlpări de finic, I a prevestit învierea, Însuți, Stăpâne, păzește ne și pe noi, care urmând acelora purtăm în mâini ramuri de copaci în această zi de înainte prăznuire. Și precum pe acele popoare și pe acei prunci care Ți au strigat Ție: osana, apără ne și pe noi, ca prin laude și cântări duhovnicești să ne învrednicim de dătătoarea de
RITUALUL PASCAL ORTODOX de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354058_a_355387]
-
să ne învrednicim de dătătoarea de viață învierea cea de a treia zi, în Hristos Iisus Domnul nostru, cu Care împreună ești binecuvântat, cu Preasfântul și bunul și de viață făcătorul Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.” Ramurile sfințite sunt date credincioșilor acasă și păstrate, de obicei, la icoană pentru a îi apăra de rele. Salcia, înlocuitorul autohton al finicului, este simbolul reînverzirii naturii, al renașterii, al bucuriei, al recunoștinței, al credinței și al primirii harului sfânt puternic
RITUALUL PASCAL ORTODOX de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354058_a_355387]
-
Florii și la Liturghia din această zi, o transfigurare în legendă a suferinței Măicuței îndurerate. Când lui Iisus i s-a pus coroana de spini pe frunte, Ea a rugat o salcie să o lase să facă o coroană din ramurile ei. Salcia i-a îndeplinit dorința, dar coroana nu a fost acceptată de cei care contribuiau la îndeplinirea unuia dintre cele mai cumplite destine din istoria omenirii: „Dar iudeii n-o lăsară/Cu cununa fără spini,/ Că voiau ca El
RITUALUL PASCAL ORTODOX de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354058_a_355387]
-
florile și cu toți copacii, pornind de la șes și mergând până în vârf de munte, lăsându-se „chemată de frumos”, pentru a explica: „Din haina toamnei aurie/ O altă haină va să fie,/ Cu verde crud ce va să-mbrace/ Același ram de sub cojoace” - Strai de toamnă. Mergând în timp, fără grabă, dar sensibilă și atentă la miracolul vieții pe care natura-l dezvăluie cu dărnicie la tot pasul, Vera Crăciun descoperă armonia adusă cu blândețe de cel mai rece anotimp: „Împodobit
DRAGOSTE PURĂ SCĂLDATĂ ÎN DORURI ALBE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354524_a_355853]
-
cojoace” - Strai de toamnă. Mergând în timp, fără grabă, dar sensibilă și atentă la miracolul vieții pe care natura-l dezvăluie cu dărnicie la tot pasul, Vera Crăciun descoperă armonia adusă cu blândețe de cel mai rece anotimp: „Împodobit e ramul cu mii de licurici de gheață/ Și de-l atingi a mângâiere, el ninge, se răsfață” - Alb de munte alb. Din asemenea versuri, îmbogățite creator de rime ce reușesc să picteze tablouri de iarnă în diferite manifestări ale trecerii ei
DRAGOSTE PURĂ SCĂLDATĂ ÎN DORURI ALBE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354524_a_355853]
-
picteze tablouri de iarnă în diferite manifestări ale trecerii ei în timp, înțelegem cât de mult se lasă poeta furată de liniștea frumoasă și adâncă din albul zăpezii, atrăgând cititorul către visare: „Acoperă-mi simțirea în nea, ca pe un ram,/ Dă-mi clipa de visare, în gânduri să o am./ Înalță-mă pe munte, mă-nvăluie în nor/ Să fiu plutirea lină a fulgilor în zbor” - Vis de iarnă. În lirismul poetei verbul demască adeseori timpul fizic, pe care-l aduce
DRAGOSTE PURĂ SCĂLDATĂ ÎN DORURI ALBE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354524_a_355853]