3,106 matches
-
argument extern, valorificând atât trăsăturile categoriei v, cât și pe cele ale categoriei T. În cazul reflexivelor inerente, se nu poate fi inserat în poziția de argument intern: este un argument suprimat lexical, care se poate exprima printr-un GPrep. Reflexivele inerente acceptă grupuri prepoziționale (lexicalizate sau nu): Studenții se abțin (de la comentarii) Los alunos lembraram-se (do exame). Propunerea autorilor este că acest grup prepozițional este un argument intern, iar verbele pronominale/reflexive romanice sunt structuri antipasive (vezi Capitolul 1, 6
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
lexical, care se poate exprima printr-un GPrep. Reflexivele inerente acceptă grupuri prepoziționale (lexicalizate sau nu): Studenții se abțin (de la comentarii) Los alunos lembraram-se (do exame). Propunerea autorilor este că acest grup prepozițional este un argument intern, iar verbele pronominale/reflexive romanice sunt structuri antipasive (vezi Capitolul 1, 6.3.). Această idee este compatibilă cu interpretarea lui Baker (1988), care arată că antipasivul presupune un argument încorporat, care poate fi exprimat ca un grup oblic opțional. 6.2.2. Dacă analiza
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
grup oblic opțional. 6.2.2. Dacă analiza prezentată mai sus urmărea unificarea interpretărilor pentru se, în analiza propusă de Cinque (1988) se susține că morfemul si (considerat ca fiind un morfem independent, identic ca realizare cu persoana 3 a reflexivului) din limba italiană are două utilizări, una argumentală și cealaltă nonargumentală. Cinque (1988: 530) precizează că statutul de argument sau de nonargument al elementului si este rezultatul unei alegeri parametrice; spre deosebire de si nonargumental, si argumental este asociat cu un rol
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
IP]; în ipostaza argumentală, absoarbe rolul tematic extern și nominativul; în ipostaza nonargumentală, identifică un pro arb în conjuncție cu un Agr personal; ● si pasiv este un clitic [NP,IP], nonargumental, care suspendă rolul tematic extern și Cazul acuzativ; ● cliticul reflexiv [NP,IP], argumental absoarbe rolul tematic extern și Cazul intern din VP (reflexive autentice); cliticul nonargumental, fie suspendă rolul tematic extern și Cazul intern din VP (ergative reflexive), fie marchează absența unui rol tematic extern și a cazului intern (reflexive
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
identifică un pro arb în conjuncție cu un Agr personal; ● si pasiv este un clitic [NP,IP], nonargumental, care suspendă rolul tematic extern și Cazul acuzativ; ● cliticul reflexiv [NP,IP], argumental absoarbe rolul tematic extern și Cazul intern din VP (reflexive autentice); cliticul nonargumental, fie suspendă rolul tematic extern și Cazul intern din VP (ergative reflexive), fie marchează absența unui rol tematic extern și a cazului intern (reflexive inerente). Autorul precizează că si impersonal, si mediu și cliticele reflexive argumentale sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
NP,IP], nonargumental, care suspendă rolul tematic extern și Cazul acuzativ; ● cliticul reflexiv [NP,IP], argumental absoarbe rolul tematic extern și Cazul intern din VP (reflexive autentice); cliticul nonargumental, fie suspendă rolul tematic extern și Cazul intern din VP (ergative reflexive), fie marchează absența unui rol tematic extern și a cazului intern (reflexive inerente). Autorul precizează că si impersonal, si mediu și cliticele reflexive argumentale sunt formate la nivelul sintaxei; cliticele reflexive nonargumentale sunt produse prin procese lexicale; în română nu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
reflexiv [NP,IP], argumental absoarbe rolul tematic extern și Cazul intern din VP (reflexive autentice); cliticul nonargumental, fie suspendă rolul tematic extern și Cazul intern din VP (ergative reflexive), fie marchează absența unui rol tematic extern și a cazului intern (reflexive inerente). Autorul precizează că si impersonal, si mediu și cliticele reflexive argumentale sunt formate la nivelul sintaxei; cliticele reflexive nonargumentale sunt produse prin procese lexicale; în română nu există si nonargumental (opțiune parametrică neactualizată). 6.2.3. Dobrovie-Sorin (1998: 399
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
din VP (reflexive autentice); cliticul nonargumental, fie suspendă rolul tematic extern și Cazul intern din VP (ergative reflexive), fie marchează absența unui rol tematic extern și a cazului intern (reflexive inerente). Autorul precizează că si impersonal, si mediu și cliticele reflexive argumentale sunt formate la nivelul sintaxei; cliticele reflexive nonargumentale sunt produse prin procese lexicale; în română nu există si nonargumental (opțiune parametrică neactualizată). 6.2.3. Dobrovie-Sorin (1998: 399) își propune să demonstreze că pasivizarea inergativelor depinde de analiza inergativelor
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
rolul tematic extern și Cazul intern din VP (ergative reflexive), fie marchează absența unui rol tematic extern și a cazului intern (reflexive inerente). Autorul precizează că si impersonal, si mediu și cliticele reflexive argumentale sunt formate la nivelul sintaxei; cliticele reflexive nonargumentale sunt produse prin procese lexicale; în română nu există si nonargumental (opțiune parametrică neactualizată). 6.2.3. Dobrovie-Sorin (1998: 399) își propune să demonstreze că pasivizarea inergativelor depinde de analiza inergativelor ca tranzitive cu obiect nul. Autoarea arată că
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
incoativ și inerent reprezintă două subclase de verbe inacuzative (Tema este exprimată, nu există Agent explicit sau implicit). Diferența dintre cele două valori este că incoativele au corespondent tranzitiv (La branche s'est cassée 'Creanga s-a rupt'), iar verbele reflexive inerente nu au (Marie s'est evanouie 'Marie a leșinat'), fiind înregistrate în Lexicon ca reflexive. Dobrovie-Sorin (2004) consideră că verbele nonreflexive cu se acuzativ (cu se inerent, incoative, impersonale, pasive) pot fi considerate inacuzative, din moment ce rolul extern este suspendat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sau implicit). Diferența dintre cele două valori este că incoativele au corespondent tranzitiv (La branche s'est cassée 'Creanga s-a rupt'), iar verbele reflexive inerente nu au (Marie s'est evanouie 'Marie a leșinat'), fiind înregistrate în Lexicon ca reflexive. Dobrovie-Sorin (2004) consideră că verbele nonreflexive cu se acuzativ (cu se inerent, incoative, impersonale, pasive) pot fi considerate inacuzative, din moment ce rolul extern este suspendat, nefiind realizat în sintaxă, iar rolul intern este realizat ca subiect (în nominativ). Dobrovie-Sorin (2004) arată
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
si (care au în comun absorbția unui argument) sunt determinate de doi parametri, argumentul absorbit și nivelul la care se aplică operația: (a) se inerent: absoarbe argumentul intern; operație lexicală; (b) se inacuzativ: absoarbe argumentul extern; operație lexicală; (c) se reflexiv: absoarbe argumentul intern; operație nonlexicală; (d) se mediu: absoarbe argumentul extern; operație nonlexicală. Dobrovie-Sorin (2004) menționează că o altă analiză unificatoare, propusă de studiile de tip GB, este considerarea elementului se ca fiind anaforă. Dobrovie-Sorin (2004) atrage atenția asupra faptului
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Inacuzativele primare (care nu-și pot actualiza niciodată poziția de obiect direct/de Caz acuzativ) nu se pasivizează; se cu intranzitive nu poate fi decât acuzativ în română. 6.2.4. Cornilescu (1998: 317) prezintă tipologia generativă a lui se: reflexiv, reciproc, medio-pasiv, inerent. Cornilescu (1998: 318) arată că se mediu din română este de două feluri: se pasiv (a) și se incoativ (b). (a) Cărbunele se aduce cu vaporul (b) Toamna îngălbenește frunzele/ Frunzele se îngălbenesc Filmul îl emoționează pe
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în măsura în care prin inerent se înțelege "rezultat printr-un proces lexical" (având în vedere că am adoptat analiza verbelor inacuzative derivate în Lexicon); însă dacă se optează pentru o derivare sintactică, se poate considera că avem a face cu un clitic reflexiv nonargumental (în accepția lui Cinque 1988) sau cu un se incoativ, acuzativ (în terminologia folosită de Dobrovie-Sorin 2004 și Cornilescu 2006). În ceea ce privește apariția facultativă a mărcii se (în cazul celor 38 de verbe inacuzative care au atât variantă reflexivă, cât
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
clitic reflexiv nonargumental (în accepția lui Cinque 1988) sau cu un se incoativ, acuzativ (în terminologia folosită de Dobrovie-Sorin 2004 și Cornilescu 2006). În ceea ce privește apariția facultativă a mărcii se (în cazul celor 38 de verbe inacuzative care au atât variantă reflexivă, cât și nereflexivă), analiza trebuie diferențiată: pentru verbele primare (mucegăi, putrezi, râncezi, rugini, trece) se poate considera că avem a face cu un se inerent, verbele acestea fiind listate în Lexicon cu două intrări, una reflexivă, cealaltă nonreflexivă; pentru verbele
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
care au atât variantă reflexivă, cât și nereflexivă), analiza trebuie diferențiată: pentru verbele primare (mucegăi, putrezi, râncezi, rugini, trece) se poate considera că avem a face cu un se inerent, verbele acestea fiind listate în Lexicon cu două intrări, una reflexivă, cealaltă nonreflexivă; pentru verbele derivate, se poate adopta analiza ca se inerent, cu observația formulată mai sus pentru verbele inacuzative derivate reflexive; opțiunea pentru analiza sintactică ar fi mai greu de acceptat și de explicat în acest caz. (b) În legătură cu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
că avem a face cu un se inerent, verbele acestea fiind listate în Lexicon cu două intrări, una reflexivă, cealaltă nonreflexivă; pentru verbele derivate, se poate adopta analiza ca se inerent, cu observația formulată mai sus pentru verbele inacuzative derivate reflexive; opțiunea pentru analiza sintactică ar fi mai greu de acceptat și de explicat în acest caz. (b) În legătură cu cel de-al doilea aspect, au fost formulate, pentru română, mai multe generalizări (prezentate mai sus): Cinque (1988: 572), preluând observația formulată
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nu am acceptat ideea că și inacuzativele primare sunt derivate de la perechi tranzitive "înghețate" în Lexicon, enumerând argumente în favoarea existenței unor diferențe între inacuzativele primare și cele derivate (5.2.3.). În secțiunea 6. am discutat relația dintre ergativ și reflexiv, pornind de la observațiile că ponderea verbelor reflexive în clasa inacuzativelor românești este foarte mare și că reflexivul are, în română, o frecvență ridicată și valori numeroase. M-am ocupat în detaliu de verbele care au atât variantă reflexivă, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
primare sunt derivate de la perechi tranzitive "înghețate" în Lexicon, enumerând argumente în favoarea existenței unor diferențe între inacuzativele primare și cele derivate (5.2.3.). În secțiunea 6. am discutat relația dintre ergativ și reflexiv, pornind de la observațiile că ponderea verbelor reflexive în clasa inacuzativelor românești este foarte mare și că reflexivul are, în română, o frecvență ridicată și valori numeroase. M-am ocupat în detaliu de verbele care au atât variantă reflexivă, cât și nereflexivă și de implicațiile semantice pe care
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
argumente în favoarea existenței unor diferențe între inacuzativele primare și cele derivate (5.2.3.). În secțiunea 6. am discutat relația dintre ergativ și reflexiv, pornind de la observațiile că ponderea verbelor reflexive în clasa inacuzativelor românești este foarte mare și că reflexivul are, în română, o frecvență ridicată și valori numeroase. M-am ocupat în detaliu de verbele care au atât variantă reflexivă, cât și nereflexivă și de implicațiile semantice pe care le are folosirea uneia sau a alteia dintre forme, ajungând
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ergativ și reflexiv, pornind de la observațiile că ponderea verbelor reflexive în clasa inacuzativelor românești este foarte mare și că reflexivul are, în română, o frecvență ridicată și valori numeroase. M-am ocupat în detaliu de verbele care au atât variantă reflexivă, cât și nereflexivă și de implicațiile semantice pe care le are folosirea uneia sau a alteia dintre forme, ajungând la concluzia că nu se poate formula o explicație unică, ci se pot găsi mai multe explicații, valabile pentru grupuri mici
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
6.2. este rezervată statutului sintactic al elementului se, așa cum reiese din câteva studii în care este descrisă și situația din limba română. Pentru verbele ergative nereflexive, am analizat problema acceptării construcției cu se/a diatezei impersonale, iar pentru cele reflexive, a tipului de se care intră în structura lor: dacă pentru inacuzativele reflexive primare se poate accepta cu ușurință că se este inerent, pentru celelalte subclase sintactice există mai multe posibilități de analiză: se din structura inacuzativelor reflexive derivate poate
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
studii în care este descrisă și situația din limba română. Pentru verbele ergative nereflexive, am analizat problema acceptării construcției cu se/a diatezei impersonale, iar pentru cele reflexive, a tipului de se care intră în structura lor: dacă pentru inacuzativele reflexive primare se poate accepta cu ușurință că se este inerent, pentru celelalte subclase sintactice există mai multe posibilități de analiză: se din structura inacuzativelor reflexive derivate poate fi considerat o marcă inacuzativă (numită și incoativă, dar acest termen nu acoperă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pentru cele reflexive, a tipului de se care intră în structura lor: dacă pentru inacuzativele reflexive primare se poate accepta cu ușurință că se este inerent, pentru celelalte subclase sintactice există mai multe posibilități de analiză: se din structura inacuzativelor reflexive derivate poate fi considerat o marcă inacuzativă (numită și incoativă, dar acest termen nu acoperă toate situațiile), dacă se adoptă o analiză de tip sintactic, sau se poate considera, în spiritul analizelor adoptate în această lucrare, că este vorba de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
o marcă inacuzativă (numită și incoativă, dar acest termen nu acoperă toate situațiile), dacă se adoptă o analiză de tip sintactic, sau se poate considera, în spiritul analizelor adoptate în această lucrare, că este vorba de un se inerent, varianta reflexivă rezultată în urma operațiilor lexicale fiind listată în Lexicon alături de cea tranzitivă; analiza de tip lexical poate explica și existența variantelor duble, reflexivă și nereflexivă, atât pentru inacuzativele primare, cât și pentru cele derivate, problemă pe care analiza de tip sintactic
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]