3,930 matches
-
este însă puțin mai complicată. Liderii vestici l-au utilizat la rândul lor pe "geniul Carpaților" ca mijloc de presiune la adresa Uniunii Sovietice. În general, imaginea unui Occident credul și naiv în relația sa cu dictatorul român este neverosimilă. Dar remarcile politicoase, protocolare făcute cu ocazia vizitelor diplomatice erau complilate cu grijă și oferite publicului român ca dovezi irefutabile ale reputației internaționale a lui Ceaușescu (Gabanyi: 2003, 63-66). În dicționarele politic, de economie politică și diplomatic publicate în anii '70 în
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
adolescent. Eram fericit că nu trebuie să frecventez școala, că puteam să fiu Împreună cu fetițele toată ziua, că ne puteam juca În voie. Evident, pentru mine viața nu a fost atât de idilică cum s-ar părea din aceste ultime remarce, deoarece nu puteam evita frământările părinților noștri. Vârsta, totuși, și-a spus cuvântul și, În plus, nu-mi amintesc ca În cele trei săptămâni cât am stat În ghetou să fi fost flămând. - Vă amintiți ceva ieșit din comun care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
este un ales nu prin conexiune ci prin posibilitatea lui de a împărtăși celorlalți experiențele sale. Poetul, mai presus de oricine folosește în acest scop, prin propriul său limbaj, informația Cuvântului. Facem proză în viața de zi cu zi, cum remarca Molière în Avarul, scriem poesie fără a conștientiza cui datorăm acest har. Poetul e un mistic inconștient în cele mai multe cazuri. El nu filosofează ci scrie, de cele mai multe ori pentru sine. Și adevărata liniște poate fi câștigată în urma creației, a luptei
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Emil Cioran ori Pamfil Șeicaru, cel invocat în Tușitul în flaut și pe care L. Rebreanu, în romanul Jar, îl recrea în personajul Racaru și despre care afirma că la un singur articol al său putea să cadă guvernul. O remarcă deosebită se impune cu privire la dictonul latin, citatul cult și diferitele proverbe utilizate ca motto al textelor sale. De cele mai multe ori acestea sintetizează admirabil conținutul textului. Dintre cele extrem de sugestive, chiar savuroase, reținem câteva: Ex ungue leonem (După gheare recunoaștem leul
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
fost făcut de o mână de entuziaști, vârful de lance al intelectualității românești din Bucovina și i-am da întru totul dreptate lui N. Iorga, cel care a făcut atât de mult pentru trezirea conștiinței naționale la românii bucovineni prin remarca: „în Bucovina, ca de altfel și în Basarabia, a fost un act restrâns de unitate națională, fără avântul acela romantic în sufletul tineretului bucovinean”. Două întâmplări și luări de poziție a doi țărani, foști primari în Mitocu Dragomirnei, vin să
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
căruța cu bogați, să-i duci în raiul plăcerilor, iar tu să rămâi în infernul sărăciei, cu urechile acului în mână. Și, totuși, nu-i rău, încă nu-i răul-rău! Nu-mi mai aduc aminte unde și când am făcut remarca în legătură cu ce ne așteaptă când vor accede la putere fiii și fiicele potentaților actuali. Atunci va începe răul cu adevărat: părinții, cei mai mulți de origine umilă, mai gândesc în termeni egalitari, dar copiii lor, născuți în puf și purpură, vor crede
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
face ca inovația și producția să devină din ce În ce mai eficiente, „dar un popor nu poate profita de pe urma acestui lucru, pentru că este lipsit fie de infrastructură, fie de educație, atunci, mai devreme sau mai târziu, acest popor o să se afle la ananghie“, remarcă Craig Mundie, angajat al Microsoft. CONCLUZIA Când l-am Întrebat pe Bill Gates În legătură cu presupusul avantaj educațional al Americii - și anume, o educație care pune accent pe creativitate și nu pe Învățarea mecanică -, a respins din start noțiunea. După părerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
social „aplatizare miloasă“. A-i determina pe americani să se alăture cauzei aplatizării miloase este mult mai dificil decât a-i ralia Împotriva comunismului. „Este mult mai ușor să-i faci pe oameni să conștientizeze pericolul național decât pericolul individual“, remarcă Michael Mandelbaum, expert În politică externă al Universității Johns Hopkins. Economia, după cum s-a remarcat, nu este ca războiul, deoarece poate fi un meci câștigător pentru ambele tabere. Dar câteodată mi-aș dori ca economia să semene mai mult cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
bună sau mai bună decât cea În care am găsit-o. Procesul mondial de aplatizare va transforma această responsabilitate Într-o mare provocare. „Aldo Leopold, părintele ecologiei naturii sălbatice, spunea odată: «prima regulă a conservării inteligente este salvarea tuturor pieselor»“, remarcă Glenn Prickett, prim-vicepreședinte al organizației Conservation International. „Dar dacă nu reușim? Ce se va Întâmpla dacă trei miliarde de nou-veniți se vor apuca să devoreze toate resursele? Speciile și ecosistemele nu se pot adapta atât de rapid și vom
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
vor să se ajungă la un dezastru financiar. Dacă n-am fi noi, România ar fi deja îngenuncheată". Celălalt cumnat adăugă sumbru: " Am putea cumpăra și vinde țara asta de zece ori". Drucker, singurul care-și dădea seama că asemenea remarci erau departe de a-i impresiona pe Harriet și pe Guy, încercă să schimbe subiectul, dar sora lui mai mică spuse: "Muncim, economisim, le aducem belșug și, cu toate acestea, ei ne persecută. În Germania, soțul meu era un avocat
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
A plecat în America. I-e rușine să se întoarcă. Așa că ne-am pierdut amîndoi copiii". Harriet se uită neajutorată la Guy, care, șocat de atrocitățile rasiste, se făcuse palid. Spuse brusc că o intervenție sovietică va face dreptate. Această remarcă de stînga nu a fost apreciată. Cumnatul lui Drucker i-a acuzat pe ruși că subminează și ruinează comerțul european. Guy a explicat motivele economice ale crizei din Europa, dar a fost redus la tăcere. Conversația s-a calmat. Sora
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Brătienii au stînjenit evoluția organică a României, fiind indiferenți față de țăranul român. El nu era de acord cu unele științe moderne, numid sociologia un "azil de nebuni". Personal, nu-l dușmănea deloc pe marele sociolog român Dimitrie Gusti, dar făcea remarci sarcastice la adresa acestuia. Respingea și psihiatria, considerînd-o drept absurditatea lui Freud"57, dar aceasta nu înseamnă că nu acorda importanță psihologiei individuale sau celei colective asemenea factori joacă un rol de seamă în scrierile lui Iorga; considera pur și simplu
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
doritorii de publicitate ieftină care sperau să dobîndească astfel notorietatea. Iorga i-a onorat de prea multe ori pe aceștia consacrîndu-i provocatorului său spațiu editorial în "Neamul românesc" pe care acesta nu-l merita. Erudiția sa îl făcea să facă remarci ironice, și, de dragul de a-și exercita spiritul biciuitor își rezerva spațiu pentru replici sarcastice, uitînd de înțelepciunea mai înaltă de a lăsa unele vorbe de duh nerostite. Ego-ul său formidabil dădea impresia că se simțea aproape infailibil și că
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
biserică ctitorită de familia Argetoianu; Iorga a intrat în biserică și s-a pus pe treabă. A descoperit o veche Evanghelie conținînd adnotările scrise de un preot cu sute de ani în urmă despre o năvălire turcească și a copiat remarcile acestuia fără să-și ia ochii de la pagina respectivă a Evangheliei. A luat apoi o lumînare și a început să se uite la inscripțiile, de pe ziduri și coloane pe care le-a copiat. Totul a fost făcut într-un sfert
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Văleni, între 1914 și 1916. Le repeta mereu alor săi: Intrarea în război va fi un dezastru". A fost trimisă o misiune militară din Franța sub conducerea generalului Henri Berthelot pentru a sprijini efortul de război al românilor. Prima lui remarcă a fost: "Sînteți admirabil de dezorganizați!"50. Așa încît armata română n-a avut încotro și s-a retras în Moldova, lîngă granița cu Rusia. După părerea lui Iorga, dacă le spuneai rușilor că România îi este aliată, ei răspundeau
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
oarecum temător. "România nu poate rămîne indiferentă", scria el, exprimîndu-și totuși "cele mai bune urări pentru Rusia" și observînd că moralul soldaților ruși era bun75. Așa era cel puțin la momentul respectiv. Românii aveau puține legături cu trupele rusești. Așa cum remarca Iorga, numai polonezii veneau acasă la el "purtînd uniforma Țarului". Își amintea de acești "ofițeri superiori care nu doreau nimic mai mult în interesul națiunii lor decît distrugerea cît mai rapidă și totală a armatei în care erau forțați să
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
unul dintre arhitecții principali ai lui. Avea acum să se repeadă la București ca să profite de oportunitățile uluitoare așa cum făceau toți cei de la Iași? Prin noiembrie și decembrie, nici o persoană importantă nu mai rămăsese la Iași. Politicienii regimului plecaseră. Așa cum remarca Iorga, Iașul devenise un oraș liniștit de provincie. Dar Iorga nu era politician. El nu "a luat-o la goană" spre București. A așteptat să fie invitat pe baza meritelor sale trecute. Va lipsi de la întoarcerea generalului Berthelot și de la
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
ocupa și se ocupă politica. În cele din urmă, la sfîrșitul lui decembrie, Iorga a plecat de la Iași și s-a întors la București. Nu avea decît dispreț față de un oraș care trăise sub ocupație inamică, numindu-l "orașul rușinii". Remarca în atitudinea locuitorilor acestuia "insolența pe care o poate afișa doar un sclav biciuit"16. Întrucît locuința sa de la Văleni fusese serios avariată, a închiriat o casă modestă, iar prima lui acțiune a fost să asigure reapariția "Neamului românesc". Ca
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
să ne așteptăm la nimic din partea românilor!" Iar în anii '30, speranța evreilor se va spulbera definitiv. Evreii s-au retras în cadrul Kahal-ului, Comunitatea evreiască, și s-au refugiat în religie. "Falansterul evreiesc, ca și cel armean, sălășluiește în interiorul religiei", remarca Iorga 127. Majoritatea evreilor români s-au închis în interiorul ghetourilor lor și au continuat să aibă puține lucruri în comun cu spiritul tradițional al țării. Nu se simțeau bineveniți, ci doar tolerați cît timp își plăteau impozitele și dădeau bacșiș
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
mulți dintre participanții străini în România și, firește, la Văleni. Congresele Internaționale de Istorie și-au reluat activitatea în aprilie 1929, la Bruxelles, cu amenințarea războiului planînd încă în aer. Au participat numai istoricii țărilor învingătoare (Congresul s-a desfășurat, remarca Iorga, "fără participarea inamicilor noștri")152. Iorga a ținut o conferință despre "România dunăreană și barbarul secol al șaselea" și despre elementele trace ale artei populare românești. Următorul Congres Internațional de Istorie a avut loc în august 1928, la Oslo
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
de dezrădăcinarea populației grecești din Asia Mică, acest lucru fiind în ochii lui Iorga o prejudiciere deosebit de gravă a evoluției organice a unei națiuni. Iorga interpreta greșit politica lui Mustapha Kemal și vorbea despre o "victoria a pan-islamismului". O remarcă și mai importantă este următoarea: "Încălcarea tratatelor încurajează încălcarea lor pretutindeni. Din aceasta derivă atitudinea noastră"183. Inflexibilii irlandezi cereau înființarea unui stat irlandez liber, căruia Iorga i se opunea. Drept pentru care a ridicat problema centrală a oricărei mișcări
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
știrile despre violentele mișcări antisemite din universitățile din România i-au întunecat restul vizitei. Iorga a ținut o conferință la Universitatea Columbia și a vizitat Harvard-ul (și Noua Anglie) înainte de a-și încheia vizita în America 216. Iorga a făcut remarca stranie că nu a întîlnit nici un româno-american care să manifeste compasiune față de țara lui natală. Putem găsi în amintirile lui referiri la evrei români avînd asemenea sentimente, dar nici una la gentilii români. Care poate fi explicația acestui fapt? În naivitatea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Înainte de numirea sa, Iorga i-a spus Regelui Carol: Voi sluji pe Majestatea Voastră doar conform idealurilor în care cred". Ulterior, s-a referit la propriul său guvern ca la o "sarcină lipsită de sprijin și înțelegere" și făcea următoarea remarcă: " Dacă aș fi avut un partid puternic sau o națiune curajoasă și inteligentă în spatele meu, lucrurile ar fi mers altfel"36. Iorga nu a beneficiat de nici unul din aceste avantaje. Chiar dacă s-ar fi bucurat de sprijinul pe care și
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
de la Marea Neagră, unde Iorga achiziționase o casă modestă, merită să fie menționate. Atunci cînd Iorga s-a mutat în ea, cîțiva oameni adunați în fața casei susțineau că fusese cumpărată din banii primiți ca mită. Iorga își amintea cu indignare că remarcile acestor lepădături erau rostite "în auzul copiilor mei!" Tot la Mangalia, o delegație de șomeri a făcut apel la Iorga. Cîțiva dintre aceștia au strigat că sînt disperați. Iorga, impulsiv cum era, le-a replicat: în cazul acesta, nu trebuiau
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
de ceea ce avea să se întîmple dacă presa prindea de veste că făcuse asemenea afirmații. Atunci cînd mass-media a aflat, Iorga a fost surprins de faptul că aceasta a făcut atîta vîlvă 84. Ar fi trebuit să înțeleagă că asemenea remarci, exprimate fie cu sinceritate sau din nechibzuință, au toate șansele să atîrne ca o piatră de moară de gîtul oricărui politician. Numai că Iorga nu era deloc politician. Ca de obicei, Iorga își cheltuia aproape anonim o mare parte din
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]