5,495 matches
-
oarè în seara asta, Bunè, Matei! Ce faci tu? ea ar vrea sè știe ce mai fac eu, Nu bine! aș vrea sè-i pot povești despre dânsul nostru neîntâmplat, iarèși Matei transferând viață într-o lume imaginarè, ăsta ți-a reproșat întotdeauna și Corina, cè trèia impresia de a fi fècut cu tine lucruri pe care nu știe sè le fi fècut vreodatè, dar a cèror amintire sugeratè de tine o durea că un vis neîntâmplat, nu-i voi spune despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
pudoare pentru ea, tècând despre sfaturile primite de la Șerban, Ne potriveam din punct de vedere fizic, eram, cum se spune, o pereche perfectè, în plan sexual, nu aveam nici o problemè de compatibilitate și totuși, error reporting = E ALL & ˜ E NOTICE, Corina mi-a reproșat întotdeauna cè nu iubeam decât anumite lucruri la ea, cè, în afară unor ipostaze pe care eu insumi i le-am descoperit și i le-am cultivat, pe mine nu mè interesa nimic altceva, cè habar n-aveam, de pildè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
patru, a celor trei cești de ceai cu felii egal tăiate de pâine umedă. — Așa cum se Întâmplă atunci când Îți moare cineva apropiat și descoperi că te-ai fi putut purta mai bine, dar nu mai poți schimba nimic, mi-am reproșat mai târziu egoismul, accesele de nervozitate, trădările. După ce nu a mai avut nici o veste de la tata, mama a renunțat la ultimele constrângeri, și asupra ei, și asupra noastră. Îmi face realmente rău să-mi amintesc că În ultima vreme, de când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
Ithaca, dar ca mamă bună crește feciori voinici./ Și-apoi nimic mai dulce ca țara ei nu pot vedea pe lume... Profesorul recită, gesticulează, se simte largul lui În fața auditoriului tânăr, a doua lui familie. Sau chiar prima, cum Îi reproșează Christa? — ...Știți, dragii mei, desigur, de unde este citatul... S-a făcut liniște, ca În clasă. Cariera lor științifică a avut nevoie de matematică, chimie și multă biologie, nu de sunetele bizare ale unei limbi moarte. Odiseea! Cartea dumneavoastră favorită, domnule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
protecție a făpturii lui neputincioase...Voi Însă, dragii mei, sunteți prea tineri ca să Înțelegeți ce vă spun... Voi nici nu aveți unde să vă Întoarceți și pe toate le știți la perfecție, dar numai din cărți! —Să Înțeleg că ne reproșați tinerețea noastră, domnule profesor!? E același. Mereu și mereu același. Proaspătul căsătorit. Ultimul lui asistent. Cel mai recent, cel mai ambițios. Viitorul șef de laborator. Viitorul director. Dorința lui dintotdeauna să iasă În față. Să se afirme mai repede decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
E același. Mereu și mereu același. Proaspătul căsătorit. Ultimul lui asistent. Cel mai recent, cel mai ambițios. Viitorul șef de laborator. Viitorul director. Dorința lui dintotdeauna să iasă În față. Să se afirme mai repede decât colegii lui. —...Să vă reproșez? Ei, Doamne, Dumnezeule, nici gând! Nu vă reproșez, dimpotrivă, vă invidiez pentru că nu aveți cum și nici unde să vă Întâlniți cu trecutul! Am spus că vă invidiez, deși, dacă ar trebui să o iau de la capăt, dacă mi s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
Ultimul lui asistent. Cel mai recent, cel mai ambițios. Viitorul șef de laborator. Viitorul director. Dorința lui dintotdeauna să iasă În față. Să se afirme mai repede decât colegii lui. —...Să vă reproșez? Ei, Doamne, Dumnezeule, nici gând! Nu vă reproșez, dimpotrivă, vă invidiez pentru că nu aveți cum și nici unde să vă Întâlniți cu trecutul! Am spus că vă invidiez, deși, dacă ar trebui să o iau de la capăt, dacă mi s-ar oferi să mă Întorc la Început, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
postura ei obișnuită, cu mâinile În poală, strânse una Într-alta, ca o fetiță de la țară, continuă. * — Sincer, draga, mea, nu știu ce m-aș fi făcut dacă atunci nu s-ar fi apropiat de mine Victor, un văr adevărat, acum Îmi reproșez că tocmai pe el m-am găsit să Îmi vărs nervii. Dar el, trebuie să recunosc, a fost foarte Înțelegător. „De ce ești atât de nervos?”, mi-a spus și m-a bătut, așa, pe umăr. „Îmi Închipui că așa te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
și În casa de la Cărbunești, unde m-am ales doar cu șoptitul la bucătărie. * Dar poate e mai bine așa, pentru că, dacă m-ai auzi, s-ar putea să mă dai de gol la ai mei, ei și-așa Îmi reproșează mereu că nu sunt discretă, că mă bag neîntrebată În vorbă. În casa noastră rareori sunt certuri, dar pe motivul ăsta recunosc Însă că au fost discuții. În tinerețe eram mai tăcută, mai târziu Însă am observat că, dacă taci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
fără Victor, fără glumele lui, mai ales atunci când s-a Întâmplat să lipsească Alexandru și fiica lui, Teodora. Cu ei mai glumeam, mai râdeam, dar În rest parcă eram pe scenă. Dacă eu, așa tăcut cum mă știi, cum Îmi reproșezi că sunt de obicei, ajunsesem să Întrețin conversația! Ceilalți, rar să mai scoată vreunul o vorbă. Și atunci când stăteam la una din mesele acelea interminabile, foarte puțin animate, Îi simțeam pe toți că, mai pe furiș, mai pe față, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
El mi-a explicat că membrii familiei se simt Întotdeauna vinovați că nu au putut Împiedica moartea celor apropiați. „Crede-mă că și eu mă lupt cu acest sentiment autodistructiv”, mi-a spus de mai multe ori. Bănuiesc că Își reproșa depresia accelerată a mamei, la care asistase neputincos. O sfătuise, la fel ca și pe mine, să ducă o viață activă și sănătoasă și să facă abstracție de dramele din jurul nostru, dar vorbele lui nu avuseseră nici un efect asupra ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
că gesticulează prea mult și și că vocea ei sună strident pe această străduță unde este aproape la fel de liniște ca În parc, pentru că foarte rar trec mașini, publicul de la concert a plecat de mult, pe intrarea principală, ea i-ar reproșa, ca de obicei, că este convențional și arhaic. Iar Christa Întârzie să-i spună că iritarea ei e provocată de faptul că nu Își mai aduce aminte exact unde a parcat mașina; nervozitatea lui n-ar face decât s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
tale sunt mai importante decât ale mele? — Deci acum îmi spui că, în mod clar, tu nu vrei copii? Nu, n-am spus asta, a dat Julia înapoi, temându-se să nu spună ceva care, după aceea, să-i fie reproșat la nesfârșit. Julia nu mințise atunci când zisese că are nevoie de ceva timp ca să se gândească. Știa că ea ar fi renunțat fericită la experiența maternității, numai că acum își dădea seama că asta nu mai era o opțiune. Noua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Dristor, Văcărești, Pantelimon, Sfânta Vineri, Unirii, Moșilor, Hala Traian și tot așa, Rafaele, revii și te reîntorci în permanență și de bună seamă că și sufletele părinților tăi bântuie prin zona asta, zbătându-se să se rupă de ea și reproșându-și, desigur, neputința. Nu te frământa altminteri soarta acelor părinți necunoscuți și care or fi fost mai mult ai Elenuței. Ea consumase ceva timp și energie ca să se intereseze de mama, înmormântată, uite, pe aproape, la Cimitirul Pantelimon Doi, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
cam țărănoasă de fel și că nu se mai culcau împreună de niște ani buni, dar, pasămite, fată bună, nu-i geloasă adică, cică n-ar prea interesa-o că umblă cu alta și n-ar avea nimic să-i reproșeze câtă vreme aduce bani în casă. Vezi bine, Mirelo, că banii îi țin agățați unul de altul, mai mult chiar și decât cei doi copii. Păi, și banii făcuți de el, dar mai ales banii familiei ei. Din banii socrilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
culoarea mentei, dotat cu oglinzi aurite și cu dușumele lustruite, semănând astfel periculos de mult cu un bar de vinuri. Se zice că e cel mai bun loc din nordul Londrei pentru a agăța desenatori tehnici. Totuși, nu le poți reproșa o nimica toată ca asta, când au o gamă excelentă de beri la halbă și coșulețe cu cutii de chibrituri, marcă proprie, pe care le poți jefui În voie. Îmi plac grozav chestiile astea; Îmi dau senzația că sunt o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
Brian Îmbrăcat ca un pinguin. — Toanto, zise ea și-mi dădu o scatoalcă ușoară peste ceafă. El pune Întotdeauna fluturași la avizier. Hai să mergem să ne uităm. — Nimănui nu-i plac cei care fac pe deștepții, Rachel, i-am reproșat eu. O s-o Încasezi și tu În pauza de prânz. Am luat-o către recepție și ne-am oprit În fața avizierului. În mod previzibil, Într-un colț era prins un fluturaș imprimat cu Învolburări psihedelice de galben și oranj, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
Jaber, discipolul favorit al lui Abu Ali!“ Căci, deși acum Îl vede pentru prima oară, destinul său dureros și exemplar nu-i străin. Avicenna vedea În el continuatorul medicinii, ca și al metafizicii sale, Îi admira forța argumentelor; nu-i reproșa decât faptul de a-și declara prea tare și prea apăsat ideile. Acest cusur Îi adusese lui Jaber mai multe șederi la Închisoare și trei biciuiri publice, ultima În Piața Mare din Samarkand, o sută cincizeci de lovituri cu vâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
eminentului său prieten ar putea constitui o schimbare bine-venită. Pe drum, Abu Taher Își făcuse o datorie din a-l lămuri pe Khayyam În legătură cu ceea ce tocmai se Întâmplase: oficialitățile religioase ale orașului hotărâseră să un participe la ceremonia de primire, reproșându-i hanului că a incendiat până În temelii Marea Moschee din Buhara, unde se retrăseseră adversarii săi Înarmați. — Între suveran și oamenii Bisericii, rostește cadiul, războiul este neîntrerupt, uneori pe față, sângeros, dar cel mai adesea surd și perfid. Se zvonea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
de această femeie este grav, esențial. Nu Împărtășești aceeași viziune asupra vieții. — Este femeie și, În plus, e văduvă. Se străduiește să supraviețuiască fără a depinde de un stăpân, nu pot decât să-i admir curajul. Și cum să-i reproșez că ia aurul pe care versurile ei Îl merită? — Înțeleg prea bine, spune cadiul, mulțumit că a reușit să-și atragă prietenul În discuție. Dar măcar recunoști că această femeie ar fi incapabilă să-și imagineze o altă viață decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
până În dinți. Nimeni nu e mai stânjenit decât Omar. Ar dori să intervină spre a liniști spiritele, pentru a ajunge la o Înțelegere Între cei doi adversari. Dar, chiar dacă Nizam continuă să-l primească, nu pierde nici un prilej să-i reproșeze „darul otrăvit” pe care i l-a făcut. În ceea ce-l privește pe Hasan, el trăiește tot timpul Închis cu documentele sale, preocupat de pregătirea raportului pe care trebuie să-l prezinte sultanului. Doar noaptea consimte să se lungească pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
În casa mea ca să-mi smulgă soția de lângă mine. — Deschide ochii, Omar, nu-i cunoști pe acești oameni, nu se gândesc decât la răzbunare. Ieri, ți-au căutat pricină pentru că i-ai salvat capul lui Hasan Sabbah; mâine, Îți vor reproșa că ai ascuns-o pe Djahane și te vor ucide odată cu mine. — Ei bine, fie, vom rămâne Împreună, În casa noastră și, dacă soarta mea este să mor Împreună cu tine, am să mă Împac. Ea se ridică din nou În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
glob pământesc de lemn vopsit, așezat pe o masă joasă, Înainte de a adăuga: — În Turcia e și mai rău. Nu sunt oare oaspetele oficial al lui Abdul Hamid, sultan și calif? Nu mi-a trimis el o scrisoare după alta, reproșându-mi, așa cum o făcuse și șahul, faptul de a-mi petrece viața printre necredincioși? Ar fi trebuit să mă mulțumesc să-i răspund: dacă n-ați fi transformat frumoasele noastre ținuturi În pușcării, n-am fi avut nevoie să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
bogat negustor din Teheran și, deși n-are decât douăzeci de ani și arde cu aceeași flacără ca noi toți, nu-și pierde niciodată cumpătul, e gata să emită ideile cele mai revoluționare cu un zâmbet de copil ghiftuit. Îi reproșez, câteodată, faptul că nu are cine știe ce trăsături de oriental. Îl veți vedea: sub un veșmânt persan, există răceala englezească, ideile franceze, un spirit mai anticlerical decât al dlui Clemenceau. Se numește Fazel. El este acela care vă va conduce până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
ușurință drept un cuvios patriarh. Comentariul lui Șirin pe spatele clișeului: „Nepedepsit pentru atâtea nelegiuiri, condamnat pentru o greșeală neînsemnată”. Cu siguranță că intenția lui Naus nu era aceea de a-și bate joc de drept-credincioși. Nu i se puteau reproșa, la nevoie, decât o inconștiență vinovată, o lipsă de tact, un dram de prost-gust. Adevărata sa greșeală, din moment ce-i slujea țarului drept cal troian, a fost aceea de a nu fi Înțeles că, pentru o vreme, trebuia să se facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]