8,987 matches
-
de până acum, ci joacă un rol activ în formarea unor copii mai mult sau mai puțin educabili ori manipulabili. Este ușor de analizat modul în care stratificarea actuală a școlilor medii de la noi contribuie la o anumită distribuție a reușitei școlare. Împărțirea în licee teoretice și grupuri școlare, dincolo de pretinsa ei funcționalitate în raport cu piața muncii, pare a segrega de fapt între diferite cariere școlare, dar și sociale prin impunerea unor limite performanțelor finale ale multor elevi (aproape 40% dintre elevii
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
care și-ar exercita-o extrem de inechitabil. În realitate, reproducerea inegalității prin școală este mediată prin capacitatea determinată social a elevilor de a face față rigorilor unei școli controlate de anumite categorii sociale. Atât pentru Bourdieu, cât și pentru Bernstein, reușita școlară este determinată de capacitatea individuală a elevului de a-și însuși conținuturile învățământului. Rezultatele astfel diferențiate se vor manifesta la nivelul practicilor individuale și la cel al destinației sociale. Conceptele de bază pentru înțelegerea raporturilor cu conținuturile școlii sunt
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
nivel practic, nu numai la nivel ideologic. Este ceea ce Bourdieu numește efect al teoriei. Eficiența violenței simbolice este invers proporțională cu măsura în care ea este conștientizată. O acțiune de propagandă care se declară explicit propagandistică are puține șanse de reușită, spre deosebire de manipularea care se ascunde în spatele „frumosului”, „adevărului” sau al „binelui”. Pentru a reuși, violența simbolică trebuie să se adreseze acelei persoane care este pregătită să accepte iluzia. Orientarea exprimă structurile profunde ale personalității, dispozițiile cele mai durabile ale individului
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Bourdieu observă alte două atribute ale sistemului de examinare care sunt importante pentru reproducerea socială. Unul dintre acestea este autoexcluderea. Studenții ce renunță să promoveze anumite examene nu mai sunt înregistrați în statistici, care astfel ar arăta o dependență a reușitei la examene de clasa socială mai mică decât cea reală. Pe de altă parte, neutralitatea aparentă a examinării universitare abate atenția de la forțele de clase care determină venitul și șansele sociale, aceasta fiind în schimb concentrată pe examinarea inertă, pe
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
condiții avantajoase. Vor urma programe de adaptare la noul sistem cu două centre de producție și de familiarizare a salariaților cu o plată flexibilă, dependentă de performanțele individuale. Măsurile de consolidare al culturii organizaționale vor viza aspectele privind încrederea în reușită. Pentru perioada critică ce urmează achiziției, se au în vedere acordarea unor facilități contractuale atât furnizorilor, cât și consumatorilor. Acestea vizează stabilitatea prețurilor și acordarea unor facilități de plată. Acționarii cei mai reticenți sunt alimentați în abundență cu detalii suplimentare
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
diferențiere. Pentru implementarea strategiei alese - creștere cu diferențiere -, se studiază cultura organizațională a firmei pentru a evalua în ce măsură există puncte de sprijin ale strategiei și pentru a realiza acțiuni corective și de sprijin în plan cultural în scopul creării premiselor reușitei. 1.Observațiile directe și studiul mediului intern al firmei permit identificarea următoarelor componente caracteristice: a) nume de firmă și de produse, ca mărci înregistrate, considerate a fi cu bună reputație; b) emblemă de firmă, asociată unui set de culori specifice
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
fiind faptul că procesul este de tip continuu și e foarte stabil, cu o puternică standardizare a sarcinilor și un nivel relativ scăzut de competențe necesare pentru posturile asociate produsului principal. 4. Considerându-se că există o șansă mare pentru reușita unei strategii de diferențiere între firmele românești ale industriei, dat fiind faptul că firmele străine sunt fixate prin preț într-un alt grup strategic, se caută adaptarea culturii organizaționale în sensul accentuării elementelor distinctive. Se vizează pentru următorii trei-cinci ani
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
un contur pragmatic și realist unei dezvoltări care se dorește a fi eficientă. Stabilirea obiectivelor după regula SMART reprezintă nu numai o lecție fundamentală de management, dar și o regulă „de aur” pentru constituirea premiselor succesului, acesta concretizându-se În reușita implementării, ceea ce implică și o monitorizare adecvată, astfel Încât măsurile de corecție să fie luate În timp util și cu eforturi minime. 3.2. Managementul Cunoașterii și proiectele europene În perioada 2007-2013, gradul scăzut de absorbție a fondurilor europene este determinat
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
proiecte de Management al Cunoașterii doar pentru a scăpa de sarcinile de bază care le revin și caută să fie luați cât mai mult În seamă de manageri În vederea obținerii unor privilegii. Problemele apar atunci când aceștia nu sunt interesați de reușita proiectului de Management al Cunoașterii, iar singura lor preocupare este aceea de a evita asumarea anumitor responsabilități. Acei specialiști care pretind managerilor că ei sunt de neînlocuit, dar sunt văzuți ca „fofilangii” de ceilalți colegi, reprezintă o reală problemă; acei
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
adaptat la viața reală a unui proces. Specialiștii din cadrul departamentului de proiecte al unei instituții publice știu foarte bine că a apela la consultanță externă este o variantă mai costisitoare decât realizarea aplicației prin forțe proprii, dar și șansele de reușită sunt mai mari dacă acei consultanți externi dovedesc o expertiză superioară În domeniul respectiv. Foarte multe organizații se află În această etapă, dar economia bazată pe cunoaștere cere mult mai mult decât capacitatea de a face un anumit lucru sau
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
va alia cu cele mai bune familii, își va realiza toate proiectele, neținând cont decât de propriul său interes și fără a se îngriji cu adevărat de comunitate. În schimb celălalt nu va avea parte nici de liniște, nici de reușită, i se va imputa poate responsabilitatea tuturor eșecurilor comunității și, poate, va sfârși acuzat și adus în justiție. Omul cu desăvârșire drept și care trăiește conform adevărului trebuie să moară cu necesitate într-o comunitate în care domnește o asemenea
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
întoarsă pe dos”. Dacă Socrate are dreptate și ceea ce este cu adevărat esențial este să te preocupi de viața ta, atunci fiecare ar trebui să încerce să afle ce e cu el, chiar dacă acest lucru nu are mari șanse de reușită. Numai că mesajul lui Socrate nu este pentru toată lumea, așa cum este cel al lui Isus” (cf. Alexandru Dragomir, Crase banalități metafizice, Editura Humanitas, București, 2004, p. 167). Și cei doi ne displac profund acolo unde semănăm cât mai mult lor
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
organizație? 230 3. Clasa școlară ca grup 235 4. Omogenitate și eterogenitate în alcătuirea clasei 239 5. Cooperare și competiție 240 6. Identitate socială și stimă de sine 245 7. Atribuirea succesului și eșecului școlar 248 8. Status socio-economic și reușită școlară 250 Capitolul XIV Dimensiuni psihosociale ale activității profesorului Ă Adrian Neculau, Ștefan Boncu 255 1. Meseria de profesor 255 2. Funcțiile profesorului în școală 258 3. Rolurile profesorului 260 4. Stilul profesorului și bazele puterii sale 261 5. Reprezentările
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
dintr-odată spuse cu glas tremurător: „N-o să mai fumez niciodată!”. Felul în care face acum această făgăduială e o dovadă sigură că, în sfârșit, acțiunea pedagogică și-a atins scopul. Din această povestire nu decurge atotputernicia basmelor în copilărie. Reușita procurorului se explică prin mai mulți factori sesizați de intuiția marelui scriitor. Mai întâi, Serioja a putut să constate supărarea tatălui său în legătură cu fumatul. Dar el nu înțelegea de ce nu-i este permis să fumeze. În al doilea rând, Evgheni
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
să se confrunte într-o măsură tot mai mare. Activitățile centrate pe interesele reale ale vârstei, inițiate de educatori pentru valorificarea timpului școlar sau al celui liber al elevilor (Cosmovici, A., ș.a., 1985) poate fi un factor de prevenire. Cheia reușitei unui astfel de demers este excluderea formalismului și a poziției autoritare, dorința reală a educatorului de a afla ce stimulează acum impulsivitatea, precum și tactul relațional, atitudini ce sunt percepute și apreciate de elevi. Vă puteți baza pe faptul că elevii
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
control asupra evenimentelor ce le afectează viața”, la „credința cuiva de a putea îndeplini o sarcină specifică” (Bandura, 1991, p. 1177). În această formulare, auto-eficiența se apropie de ceea ce unii autori înțeleg prin expectație Ă poziție realistă cu privire la nivelul de reușită a unei acțiuni. Credințele auto-eficienței operează asupra comportamentului prin procese motivaționale, cognitive și afective, influențând comportamentul atât direct, cât și prin efectul lor asupra mecanismului autoreglator constituit din standardele și scopurile personale ale performanței. Eficiența crescută antrenează expectația succesului și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
un anumit domeniu (matematică, desen, muzică) atunci când el realizează performanțe ridicate în acest domeniu, de exemplu, dacă obține note foarte bune sau premii la diferite concursuri. La un nivel foarte general, s-ar părea deci că aptitudinile se referă la reușita într-un anumit domeniu de activitate. Tot în vorbirea curentă se utilizează exprimarea: „Elevul X are aptitudini pentru literatură, în timp ce elevul Y nu are”. Astfel de fraze curente ascund însă unele deficiențe pe care vom încerca să le clarificăm. În
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
se măsoară sunt manifestări externe, comportamente. În al doilea rând, după cum am putut vedea, testele de inteligență măsoară doar un eșantion de abilități intelectuale care s-au dovedit a fi legate de performanța școlară. Ele nu pot face predicții asupra reușitei în viața profesională, sentimentală sau socială. În al treilea rând, coeficientul de inteligență nu are o valoare absolută, la fel ca tensiunea arterială sau înălțimea. El este măsurat prin raportarea performanței copilului în rezolvarea unui anumit tip de probleme la
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
este văzut numai prin prisma statutului său de școlar Ă dincolo de această apreciere, el este perceput mai ales sub aspectul defectelor sale, celelalte însușiri fiind mai mult sau mai puțin evidențiate. Atributele prin care profesorii diferențiază elevii sunt legate de reușita școlară (inteligență, memorie, atenție etc.); celelalte aspecte ale personalității (emotivitate, stăpânire de sine, onestitate, deschidere socială etc.) nu produc diferențe în evaluare, portretele asemănându-se foarte mult între ele. Elevul este privit prin filtrul unei optici profesionale, ceea ce contribuie în
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
probleme delicate care fac parte din intimitatea persoanei; Ă înregistrarea convorbirii se va face cu multă discreție, putându-se folosi diferite mijloace de înregistrare, însă se preferă notarea manuală, cât mai fidelă, pentru a nu determina anumite rețineri în relatare. Reușita metodei este asigurată de măiestria și experiența practică în dirijarea conversației și de cunoștințele teoretice din domeniul psihologiei și pedagogiei. Interpretarea rezultatelor nu ridică probleme deosebite atunci când convorbirea a fost bine proiectată și dirijată. Chestionarul este un set de întrebări
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în timpul evaluării. b. Procedeul pretest-învățare-post-test, cuprinde trei faze: Ă faza pre-test, care constă în obținerea unei evaluări de bază a funcțiilor actuale, și este asemănătoare testului psihometric uzual; Ă faza învățării, care constă în a expune subiectului condițiile ce favorizează reușita sarcinii propuse. În această fază se dau ajutoare care-i permit să avanseze spre rezolvarea problemei, sau să învețe strategii de utilizat pentru rezolvare, sau să-și corecteze comportamentul cognitiv inadecvat față de problemă; Ă faza post-test, constă în verificare efectelor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
utilizate nu sunt divergențe majore, acestea apar în legătură cu evaluarea cantitativă sau calitativă a potențialul de învățare. Tendința cantitativă (Brown, Ferrara, 1987). În faza de învățare se furnizează subiectului ajutoare standardizate, care devin din ce în ce mai explicite pe măsura rezolvării sarcinii până la criteriul reușitei. Acest ajutor standardizat și graduat este un criteriu care permite diferențierea subiecților în funcție de capacitatea de învățare. Se caută o măsură cantitativă a efectelor învățării, având ca obiectiv studierea componentelor inteligenței și influența acestora asupra capacității de învățare a subiecților. Tendința
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
medicale cu importanță pentru procesul de învățământ. IV. Rezultate școlare și preocupări ale elevului Mediile generale din ultimii ani, obiectele la care a obținut notele cele mai bune/slabe, succese deosebite (competiții, cercuri etc.), preocupări în afara școlii, factori explicativi ai reușitei/nereușitei școlare. V. Date asupra structurii psihologice 1. Aptitudini și capacități intelectuale Ă atenție, inteligență, capacitatea de memorare, limbajul, creativitatea. 2. Trăsături de caracter Ă sârguință, organizarea eficientă a studiului, disciplina în clasă, colegialitate, modestie. 3. Trăsături de temperament Ă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
psihopedagogici de ordin școlar. Mediul școlar poate prezenta uneori influențe psiho-pedagogice negative, care să determine fenomene de dezadaptare școlară la elevi. Iată câteva dintre aceste posibile influențe negative. a. Subși supraaprecierea capacităților reale ale elevului. Un factor deosebit de important al reușitei școlare a elevului îl reprezintă încrederea lui în forțele proprii. Această încredere este însă, în mare măsură, ecoul aprecierii profesorului, al încrederii pe care el o acordă elevului. Când exigențele profesorului față de un elev, considerat submediocru, sunt superficiale și formale
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
poate determina pe elev să acționeze fie prin protest și respingere a exigenței, fie printr-o îndeplinire formală a acesteia. b. Dezacordul asupra motivațiilor conduitei elevului. Între profesor și elev pot să apară dezacorduri importante cu privire la motivele reale care explică reușitele sau nereușitele sale școlare: astfel, în timp ce profesorul atribuie comportamentului elevului un motiv pe care el, ca educator, îl consideră real, elevul în cauză nu se arată de acord cu motivele ce i se atribuie în legătură cu o faptă săvârșită de el
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]