3,374 matches
-
toate acestea nu s-ar fi scris singure / dacă mii de omuleți mu m-ar fi călcat în picioare...". Aș dori să-l citez pe Nicolae Manolescu: Poetul e un dansator pe funie, un jongler de cuvinte, un inventator de rime rare, plin de ingenuitate și de har." Sunt întru totul de acord cu dansul pe funie, ba chiar pe sârmă înroșită. Îmi place riscul poetic, îmi place dansul dar și să mă las dansată de poemul care mă scrie. Numărul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
două poezii, cu împrumut, să le citesc. Nu înțelesesem prea multe atunci, cuvintele zburau nebune, personaje necunoscute mie vorbeau încâlcit, țipau aproape. Îmi aduc aminte că era vorba de poezia "Variații", nu știu din ce volum, însă expresia liberă, joaca rimelor, îndrăzneala cuvintelor mi s-au părut atât de fascinante. Firește, nu i-am mai dat înapoi poeziile profesorului, le-am așezat în jurnalul meu de adolescență, am pus lipici mult să nu le pierd, cred că le am și acum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și un elogiu adus „talentului de dramaturg” și regizor la Ciuta - jucată de aproape toate teatrele naționale din țară., demonstrând unise că Victor Ion Popa e și un gingaș poet, cu versuri vioaie, de o plasticitate rară, cu ritm și rimă bogată și cu o fină nuanță de ironie”, publicând două poezii: „Caricatură sentimentală” și „Schiță de toamnă”, reproducându-vi-o pe ultima: O comoară de aramă Și de aur în văpăi Arde-n galbena năframă De pe dealuri și pe văi
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
chiar pietrele, caloriferul, vrabia din cer șoptesc și urlă: Stalin. La fel, Maria Banuș sau tovarășul Beniuc, sau Marcel Breslașu care cîntă: "Cu slove roși de flacără și lavă: Slavă lui STALIN, dragoste și slavă!" Remarcați, sper, bogăția și ingeniozitatea rimelor. Nici Nina Cassian acum dizidentă în SUA nu se lasă mai prejos: "Stalin, țara te slăvește Marele tău nume Strălucește neînvins Soare peste lume". Se alătură acestui cor și Dan Deșliu, Eugen Jebeleanu, Veronica Porumbacu, Eugen Frunză ș.a.m.d.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
facă versuri în marș, în pas alergător sau în poziție de drepți, la cărat de cărămizi, la curățatul semințelor de sorg, în timp ce mînca, în timp ce dormea. Ca să salveze opera de la uitare, inventase o formă fixă de poezie, decastihul, cu numai două rime; ajungea să-și amintească un singur vers pentru a reconstitui întregul. Așa se face că își cususe pe pînză, în căptușeala unui pieptar, primul vers versul-cheie al cîtorva sute de decastihuri, din care, peste ani, va și publica un volum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
nea Știrbu, râde țiganul. — Ei, mai bine să ne văităm decât să ne lăudăm, nu ? Că dup-aia-n loc să luăm, tot dăm. Ha-ha, san dilo ? Ăsta chiar i poiet. Apăi ia zi matale, talian bahtali, zi-ne în rime, așa, frumos, ce știi că se petrece p-aci. Și ceilalți doi se apropie, curioși. — Apăi, domnule Știrbu, cu iertare, dacă poetul inspira- ție n- are ? — Na, na, na ! Ia, hai, încearcă matale, s-auzim ș’noi ceva literatură pe
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
lași să termin, domnișorule Cristian ? Urmărește-mă până la capăt. Uneori, drept îți spun, ești bun la gură numai când cânți. — Și tu numai pe foaie, dacă e s-o luăm așa. — Nu-ți întorc vorba, nu fac rabat, din două rime te fac de... Fernic se distra copios, râzând în hohote, între gurile de vin alb pe care le sorbea. Era o ceartă în toată regula. Se gesticula aprins, se ridica tonul, aveai impresia că cei doi protagoniști sunt gata oricând
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
aia vă macină mai tare ? Nu de aceea stați în fața foii albe de hârtie, formulând și probabil refor- mulând de atâtea ori o idee, cum și eu mă gândesc că până și pentru un simplu vers, bine, departe de literatură rimele banale ale tangourilor, ce-i drept, dar și pentru un vers stau și iau fiecare cuvânt și îl despic pe toate părțile, până scot melodicitatea din el, până îi văd toate culorile și până îi găsesc pronunția perfectă pentru tonul
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
cutii și cârpe, cu care încerca să-și ia zborul și ajungea să se julească și să se lovească pe toate părțile. Mai mult, petrecărețul imprevizibil, fără limite, primește din partea statului român, după nenumărate solicitări, atât serioase, cât și în rime hazlii, propriul său avion : un ICAR Universal, cu două locuri, produs chiar la București cu un an mai devreme, de care, deși nu era în cele mai bune condiții pentru că fusese folosit în nenumărate expediții și antrenamente, Ionel era mai
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
tot de atâta bucurie, văzându-se printre atâția prieteni. — Vai, nu cred, așa, în plină zi ? se miră Maria. — Dacă-ți zic ! Ce naiba ! — Și Sachi ? Dragul de el, ce i-a zis, nu-mi spune că i-a trântit vreo rimă, se bagă imediat Cristi. — Nu că rimă, fii atent aici ce replică, de m-am ridicat să-l aplaud și, evident, m-au dat și pe mine afară până la urmă, râde Fernic. Fii atent, zice fix așa, că nu pot
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
asta, ci pentru că supușii și amabilii tăi prieteni ți-o cer! Cum, să-i părăsești În anticamera victoriei, ce, ești un bărbat al acțiunii sau... un fel de poet, de sfânt, de asta... de nebun?!... Lasă-i pe poeți cu rimele lor și cu lingeria lor dubioasă, pe sfinți Între ruinele unei vechi religii și... Înhamă-te, dom’le, În slujba națiunii! Pe cuvânt! Trebuie pur și simplu să intri În realitate. 6 Dar unde este, unde se află această realitate
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
definit, odată pentru totdeauna, că „intuiția se naște din expresie”, și nu invers! Și unii, buni, scriitori și mai ales unii poeți știu că ei „află” abia după ce „exprimă”, după ce aștern literele pe hîrtie sau pur și simplu căutând o rimă! Așa cum vechii profeți și regina lor, Pythia - de fapt șirul de Pythii! -, care oficiau În templul lui Apollo la Delphos, „aflau” după ce-și lăsau buzele să articuleze vocale și silabe, cuvinte, și nu totdeauna când Începeau vreo frază, erau
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ei din poeții francezi cât și În retroversiunile poeților 840 români În limba franceză. Îmi amintesc de-o admirabilă redare În franceză a câtorva poezii de Topârceanu. Respecta până și cântecul acestui poet datorat (pe urma lui Eminescu) a folosirii rimelor cu accent paroxiton: - mările - zările. Am cunoscut și am prețuit și izbutitele ei tălmăciri din Paul Valéry. Păstrez poetei Lucreția Andriu o frumoasă, vie și caldă amintire. Barbu Solacolu </citation> <citation author=”SOLACOLU Barbu” loc=”București” data =”luni 4 febr
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Profesează performance-ul literar, poezia obiectuală și vizuală, precum și happening-ul, show-ul poetic. Un alt motiv de mirare, care mă încearcă în legătură cu ei, ține de locul lor de origine - Kostroma. Adică și în „Rusia profundă” se scriu, iată, poeme fără rimă, ironice, dezabuzate, înfiorate - mai ales la fată - de o sexualitate frustă, izvorâtă parcă „din viscere”, dintr-o pudoare considerată un fel de cămașă de forță. Citim, comentăm versurile „decoltate” ale drei Razgouliayeva cu o plăcere de macho, psihanalizabilă. Vlad Bagrov
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Un autor clasic de tragerii ar aplauda unitățile de acțiune, de loc și de timp. Protagonist: Dumnezeu-Tatăl. Locul: doi kilometri pătrați. Durata: între momentul Revelației divine și Judecata de Apoi. "Poezia istoriei" este un gen academic care place iubitorilor de rime bogate. De Gaulle avea de ce să guste spectacolul, în materie de estetică el avea niște gusturi așezate: "Levantul este o răscruce de drumuri unde totul trece: religii, armate, imperii, mărfuri, dar fără ca ceva să se miște", îi scria el unui
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
venit André Breton și alții, franțuji, nemți și amercani care au perfecționat metodele și au aprofundat descoperirea și revoluția. Deci cel care vrea să devie poet află dela început că n-are nevoie să știe a face versuri. Ritmul și rima nu mai există. Era nevoie de ele altădată pentru motive de mnemotehnică; dar astăzi când avem hârtie și artă tipografică, trebuie să lepădăm naivitățile trecutului. Dar mai este ceva tot așa de important. Nu e nevoie de gramatică, cu atât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
învățam producții în acest gen, trebuie să recunosc însă că pentru unele scopuri practice... Iată una: Una mara Două para Trei ruga Picioruga Socoton Cinghilița Podoghița Gheorghieș Dela Ieș Dorobonț Clonț! Sunt în această producție resturi barbare de ritm și rimă. Totuși este o înrudire între această operă, după cât se vede foarte importantă, și poezia modernă. Cineva susținea că asemenea poezii fără sens, fără ritm și fără rimă, pot să fie produse și în chip mecanic, copiind pe fișe vorbe din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Dela Ieș Dorobonț Clonț! Sunt în această producție resturi barbare de ritm și rimă. Totuși este o înrudire între această operă, după cât se vede foarte importantă, și poezia modernă. Cineva susținea că asemenea poezii fără sens, fără ritm și fără rimă, pot să fie produse și în chip mecanic, copiind pe fișe vorbe din dicționar, amestecându-le într-o căciulă și punând pe cineva să le tragă la întâmplare. Pe urmă le juxtapui în rânduri mai lungi sau mai scurte, după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
plan direct, de semnificanții lingvistici. „În structura internă a narațiunii populare, dimensiunea fonetică este relevantă, nu atât în sine, din perspectiva unităților constitutive și a figurilor fonetice, cât mai mult prin complementaritatea în care intră cu categorii prozodice: ritm și rimă interioară”. Muzicalitatea crescută a realizărilor artistice înlesnește intrarea în lumea arhetipală, dar poartă și amprenta individualității naratoriale, ce utilizează mijloace variate pentru a insinua și influența trăirile și participarea ascultă¬torului. Superlativul absolut construit prin repetarea adjectivului în „o pădure
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
vocalelor și cuvântul însuși sunt sufici¬ente pentru o funcție referențială a limbajului, pentru a denomina realitatea înconjurătoare, însă planul mitic necesită o extensie a capacităților de percepere și reflectare, ambele trecând prin fiorul născut de irumperea sacrului. Ritmul și rima interioară din sintagma repetitivă (deci, o altă marcă stilistică) codri-s mari și codri-s rari, prezentă în numeroase variante ale colindelor de fecior, sunt realizate la nivel fonetic prin două tipuri de repetiții: a substantivului ce denumește un topos
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu o susținere morfologică a sintagmelor devenite apelative. Denumirea calului Galben (de) Soare se întâlnește atât în colinde, cât și în basme, și face din pielea șargă a bidiviului o însușire solară directă. Numele fecioarei de pe celălalt tărâm dezvoltă adeseori rimă interioară și ritm, specifice organizării prozodice: Ileana Simziana, cosiță de aur, câmpu înverzește, florilenflorește. Lunga denominație amintește aici de abilitatea feciorului din colinde de a regenera câmpia și codrul spre beneficiul comunității tradiționale. Amândoi fac parte din clasa personajelor cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fie iar rugat: El știe doar de ce-i atâta suferință. Lui i-e dat să ducă veșnic crucea. El răsplătește suferința Și are de iubire covețile pline... Și avea atât de multă dragoste adevărată-n ea Ca să găsească, mai târziu, rime la floarea de cartof Și un bob de nădejde Că Stine Trude Lovise sunt acum îngeri Și sătule. (Revista "Conta", nr. 1, 2010) Dumitru Augustin DOMAN Mi-ar fi plăcut să fiu bucătar într-un restaurant pescăresc, să mi se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ca pe o floare, în procesul înfloririi, dar o evaluăm doar când avem certitudinea unor fructe cu greutate. Din această perspectivă privind, spunem că fiecare matur a fost odată copil, că fiecare serios critic "de azi" a tremurat pentru o rimă, a plâns pentru o frunză care părea să cadă cu tot cu cerul plumbuit de toamnă sau a tremurat pentru vreo iubită inconsistentă care lua chip doar în metaforă. Gheorghe Grigurcu e criticul serios care "nu s-a jenat" niciodată de prezența
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
apropiat de poezie în "aventura creației" individuale? De multă vreme bănui că poezia este amanta pe care o ții ascunsă de ochii indiscreți... În afară de "hâlp" și "pâlp" n-ai mai găsit, pe unde ai mai umblat prin lume, nici o altă rimă la "stâlp"? Grea întrebare. Și nici nu știu de unde să inițiez concoctarea răspunsului. Vădit îmi este că experiența liricului în special, și a poeticului în genere, o trăiam, asemeni oricărui pui de rural. Căci Badea Petrea, vecinul nostru și verișorul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
fi descurcat binișor: Danilovii nu mor de foame, iar Antonesii prosperă, chiar dacă ginerii dumnealor au spart case valutare în Republica Capitalistă Română și putrezesc în pușcării, unde vai nici ei, cu tot timpul lor liber, nu au decelat încă alte rime la "stâlp", în afară de "hâlp" și "pâlp". O întrebare de "oraco" pentru un om care a trecut prin comunism încercând să fluiere și să țină mâinile în buzunare ori de câte ori avea chef: Ce crezi că ai ratat (în viață) și nu mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]