4,067 matches
-
de bază a fost cel de prindere, apucare, reținere, fiind exprimat de n. Românescul ghindă denumește fructul stejarului, care conținea hrana omului primitiv; gândac, sufixat cu -ak, denumește o specie de insecte, inclusiv viermele-de-mătase, având ca bază faptul că ele rod, ronțăie hrana bucățică cu bucățică; gânsac își trage denumirea de la faptul că ciupește, ciugulește; a zgândări, „a irita, a răscoli”, adică „a scobi în interiorul a ceva”. Cf. lat. gomphus (γόμφος) care însemna ceva de prins, de strâns: „țepușă, cui, șurub
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
lakatĭ „a fi însetat, a râvni” rom. lacom. Este apoi de remarcat alternanța l/r: fr. blé - rom. grâu; rom. alună - sl. oreh, alb. arrë „nucă”; rs. zlaki „cereale”, sl. zernó „grăunte”, engl. corn „cereale”, rom. jir; sl. glodati „a roade” - rom. a grojdi „a roade, a ronțăi”, ogrinji „resturi de nutreț, cotoare”. Aici se înscrie și grijă, pentru ideea de roadere în interior, de preocupare. Cf. sl. grâzti „a ronțăi”, let. graûzt „ib.”, arm. krcem „ib.”, vgr. βρυχω „scrâșnesc din
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
râvni” rom. lacom. Este apoi de remarcat alternanța l/r: fr. blé - rom. grâu; rom. alună - sl. oreh, alb. arrë „nucă”; rs. zlaki „cereale”, sl. zernó „grăunte”, engl. corn „cereale”, rom. jir; sl. glodati „a roade” - rom. a grojdi „a roade, a ronțăi”, ogrinji „resturi de nutreț, cotoare”. Aici se înscrie și grijă, pentru ideea de roadere în interior, de preocupare. Cf. sl. grâzti „a ronțăi”, let. graûzt „ib.”, arm. krcem „ib.”, vgr. βρυχω „scrâșnesc din dinți”. Gândul ca oglindă a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Toate acestea mă fac să gândesc: iată anii mei de tinerețe trec zadarnic, nu sunt nimic, n'am făcut nimic, nu știu nimic și ceea ce e mai sfâșietor la dorul meu de a lucrà pentru știință, dar neistovit care mă roade, e că mi se închide cu totul calea și poate niciodată nu voi puteà face nimic! Această idee mă umple de desnădejde. A duce o viață vulgară când ai aveà putința să aduci vreun folos științei și țărei, e o
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
românești“ (adică acelea suficient de românizate încât originea lor să fie depășită creativ) să fie tratate altfel decât cu un respect plictisit. Sub zodia unei abordări tradiționalist kitschiste, un local „românesc“ înseamnă în primul rând un decor: blănuri de urs roase de molii, puse peste scaune incomode, dar, pare-se, de sorginte dacică, guriste care răcnesc romanțe sau chiar manele, chelneri în ie și ițari, dar cu adidași în picioare... De-abia în al doilea rând vine meniul, care nu oferă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
viață (Bayle a trăit 42 de ani și Bichat 31) Laënnec depășește repede greutățile începutului, păstrează în eul profund durerea unei copilării fără părinți și pasionat, inteligent, viguros, prietenos și modest, se dedică activ studiilor și cercetărilor medicale. Savantul ascet, ros de aceeași necruțătoare ftizie ca și Bichat și Bayle, nu cunoaște odihna. Experiența studiilor medicale de la Nantes se continuă la Hôtel Dieu, în Paris. Spirit complex și profund nu-și neglijează dragostea și pentru literatură, arte, filologie, științe, publică de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
e tot mai mare și dintre cei mai cunoscuți îi cităm pe francezii Joseph Réchamier, Jacques Lis, Auguste Nelaton, Dominique, Larrey (chirurg militar în campaniile napoleoneene) și mai ales Guillaume Dupuytren, strălucit operator, însetat de glorie și bani, dar și ros de invidii. Tot cu ecou în lumea medicală sunt englezii Astley Cooper, James Syme; italienii Tito Vanzetti și Francesco Ritzzoli (ortoped); germanii Bernard von Langenbeck, J. F. Diefenbach (plastician), Karl Ferdinand von Graefe (specialist în cezariană și transfuzii); americanii Philip
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
împrejmuit cu sârmă ghimpată..."22, Cotadi "este scurt și pântecos, cu musculatura proeminentă, cu picioarele îndoite de două ori în afară și o dată înăuntru și veșnic neras"23, eroul din După furtună "ajunse, fără să știe, lângă cripta învechită și roasă de vremuri a mânăstirii, de care, apropiindu-se mai cu atenție, o mirosi și o linse de vreo 56 de ori în șir, fără să obțină nici un rezultat"24. Ori de câte ori, ghidați de traseul textual, decidem să punem datele cunoscutului între
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și introduse numele Neil Lomond. Se uită la rezultate. Nimeni care să conteze. Apoi introduse „InvestorCorp Neil Lomond“. Nici aici nu era nimic. Privi ecranul o clipă și apoi scrise „ProSure Neil Lomond“. Nici de data asta căutarea nu dădu roade. Expiră foarte încet aerul pe care îl reținuse în piept în timp ce aștepta să se încarce pagina. Poate că lucra încă la ei. Poate că nu. Poate că nici nu prea conta pentru ea, oricare ar fi fost situația. Își introduse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
de la Hollywood; sau cu faptul că bluza și jeanșii erau completați de o pereche de cizme cu toc foarte înalt și de bijuterii discrete, dar în mod clar scumpe, iar unghiile ei lungi (nu mai fuseseră niciodată lungi; Nieve își rodea unghiile, ce Dumnezeu!) erau într-o culoare de ojă care se asorta cu bluza. Nieve arăta într-adevăr matură, se gândi Darcey. Ca o vampă. În timp ce Darcey de-abia se juca de-a adulta, mai mult chiar, încerca să pară inocentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
capăt cu practica. Se întinse pe canapea, sprijinindu-și picioarele de locul unde stătuse Aidan. Zâmbi urmărind desenele animate și întrebându-se cum e să ai o familie din clasa de mijloc cum era familia Simpson. Sau ca aceea a Rosei, care bătuse câmpii în e-mail despre mariajul ei de șase ani de zile și cei trei copii aferenți. Nieve uitase deja numele soțului și nu și-o putea închipui pe Rosa cu trei copii. Când erau mai mici avusese loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Nu se aștepta de la ea să o ia razna în seara asta. Însă era îngrijorată pentru ziua de mâine. Darcey se afla în barul de lângă restaurant. Nevoia de pastile fusese de fapt o scuză ca să scape de pălăvrăgeala neobosită a Rosei și de frica paralizantă de a o revedea pe Nieve. Dorise să nu fie acolo atunci când avea să apară fosta ei prietenă și se folosise de brațul lovit ca să poată dispărea o vreme. Acum stătea în barul aproape gol, uitându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
nunții. Acum Carol începea să se întrebe dacă nu cumva Darcey avea vreo surpriză neplăcută pentru amândoi. Nu... Darcey continua să se uite la masa cea mare, la care Aidan tocmai o sărutase pe Nieve pe buze. Hei, Darce! Glasul Rosei era ferm. —Întoarce-te pe pământ. Darcey clipi de câteva ori, apoi își întoarse privirea spre cele două. A spus ceva, vorbi ea lent. Aidan. Despre slujba lui Nieve. —Ce-i cu asta? întrebă Carol. — Compania pentru care lucrează ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
sufragerie. Ce se întâmplă? întrebă Gail. Credeam că o să vă întoarceți mult mai târziu. Nu cunoaștem încă toate amănuntele, le spuse Aidan. Dar lăsați-mă să vă explic ce știm deocamdată. Darcey, Rosa și Carol erau încă în bar. Soțul Rosei, Roy, era și el cu ele. Era contabil și din când în când observa că datoria trebuie să fi fost foarte bine ascunsă, pentru că, dacă firma care cumpărase Ennco ar fi verificat cu atenție socotelile, ar fi descoperit totul. Darcey
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
din coadă, cerșind Pe brânci și părând a se teme, O cățea, o javr-ordinară, Lăcrima, spre femeie venind! Aceasta făcu gestul omenesc către câine: Întinse o murdară bucată de pâine, Veche, tare și mucegăită! Cu mulțumiri și cu gândul la ros, Culese pomana așa, de pe jos; Și cât de bine a fost aceasta...primită! Povestea aceasta pentru unii...banală C-o hoață de la alimentară, Și c-o maidanez comunitară, Cuprinde o mică... MORALĂ : Abia când decazi dintr-un drept, Adesea devii
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
veșniciei... alunecau fâșii de cer pe umerii calzi părul tău foșnea ca o pădure provocator enigmatic insinuant îmi treceam degetele prin el haiducind tăcut fără să fluier a libertate în spate meu se prăbușea veșnicia lamă de jungher ascuțită mă rodeau cariile timpului fiecare an însemna un geamăt duceam pe trup semnele îndepărtărilor repetate de mine însumi ai fi putut să îmi ghicești vârsta dacă numărai cicatricele apoi am simțit cum veșnicia căpăta contur și mă privea din ochii tăi fără
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
lume la toate-ale sale, Și fi-vor neliniști, tăceri abisale, Un alt început va veni peste noi. Ca doi predispuși la spectacol modern Vom fi interpreții din ultima sală, Iar tu ai să joci despletită și goală, Doar timpul va roade la mine în stern. Ne-om duce, iubito, să luăm din bazar Pachete cu vise, plăcere și greață, O mostră de moarte, o mostră de viață, Un strop de durere, un gram de coșmar. Îți spun că vom fi, climateric
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
Și declanșez, în mine, revoluții, Dorind să uit eșecul care-am fost. Introvertit din nașterea-mi banală, Abandonat supliciului comun, Eu am plătit cu dragoste carnală Blestemul de a fi, prin timp, imun. Revigorat de gândurile tale, Neostoit în patimi, ros de dor, Îmi scot profit din întâmplări banale Și râd în hohote când simt că mor. Ce redundante griji ne înconjoară Atunci când facem dragoste, sublim, Când te ating, confuz, ca prima oară, Când sunt și antonim și sinonim. Recrudescențe amenințătoare
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
tânăr dintre frați. O fi duhul pădurii, așa cum ne povestea mămuța, răspunse Ionică. Cei doi băieți se apropiară și o arătare stranie se înfățișă în fața ochilor. Era un bătrân, cam de optzeci de ani, îmbrăcat cu o rasă de călugăr, roasă de trecerea timpului, dar curată, încins cu un curmei de tei, peste mijlocul subțire al trupului, cu picioarele goale, care se apăra, de căldura soarelui, purtând, pe capul pleșuv, un potcap mănăstiresc, vechi de peste o sută de ani. Bună ziua, moșule
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
care, primind un boț de mămăligă și un castronaș de lapte, se aciuase lângă culcușul cald al copiilor. Mămucă, mârâi Ivan , cel mai mare dintre băieți, dă-ne și nouă de mâncare! Nici bine nu v-ați trezit și vă roade turbarea! se răsti, mânioasă, Natalița, care se căznea să desprindă gheața ce ținea ușa de la tindă. Mămucă, încercară s-o înduplece și Saveta, dar azi e Ajunul Nașterii Mântuitorului. Trebuie să fii mai bună ca în celelalte zile! Bine te-
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
cât de puțin ne trebuie uneori pentru o stare care solicită de obicei vorbe mari! Găsesc în nisip și un șarpe făcut din argilă. Pe trupul lui se văd semnele solzilor care vor să sugereze aripile. Așadar, Quetzalcoatl. Argila e roasă de apa sărată și de nisip. În gura întredeschisă și în orbitele goale sunt alge. La noi, în Europa, Afrodita nu mai are, se pare, încredere în trupul ei. A descoperit casa de mode "Dior". Apolo a devenit un curtezan
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
mi-a reușit de la bun început e privirea lui Andrea, exact cum am văzut-o atunci, ușor într-o parte, piezișă, ca ploile de soare, voi ieși în căutarea galbenului de fond și să-mi iau ceva de mâncare, mă roade stomacul de foame, 20 aprilie, Piazza di Spagna, Barcaccia lui Bernini, Flori de vânzare, primăvara stăpână, am terminat portretul lui Andrea, sunt atât de ostenit încât numai uitându-mă la treptele abrupte ce urcă spre Trinita dei Monti și mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
asta e vorba, sunt prea încărcat de lume și n-o pot părăsi, e altceva și nu știu ce, Dumnezeu? O criză religioasă? mă întreabă părintele abia șoptit, Și Dumnezeu, dar nu numai atât, părinte! E o forță în mine care îmi roade măruntaiele, ca și cum ar fi acolo un loc de o înspăimântătoare putere ce atrage spre el toată viața mea și-o înghite, și vrea mai mult, și mai mult, îmi înghite toate trăirile și mă împinge la altele, ca să aibă ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
de pustnic, prince d’orsay, vorbesc, vorbesc ca să-mi opresc gesturile nestăpânite, își lasă părul să cadă pe umeri, eu aș fi vrut ca gestul acesta să mai întârzie, Ți-ai mai tăiat părul! Da, din vârfuri, începe să se roadă și se rărește, nu l-am mai vopsit, mă doare usturimea din glasul ei, Cred că am să-l tai scurt, ce vrei, dragul meu, încep să îmbătrânesc, nu sunt într-o dispoziție prea bună, ai să mă ierți, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Ea scoase sticla de Oui. —Pipi, înțelegi? Cadoul din seara asta. Păcat că se dă abia la final, că altfel am fi putut merge pe la toată lumea, să le spunem că miros a pipi. Hei, uite, spuse ea, observând ceva. Îți rozi unghiile. I-a ridicat mâna pentru a o examina. Păi, da, recunoscu el. —De ce? Nu știu. El dorea să găsească un motiv, dar nu putea. Îți faci prea multe griji. Ea îi mângâie degetele cu compasiune. Hei, spuse ea, privindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]