3,312 matches
-
momente În care ne vom simți singuri și neajutorați pe calea crucii, când aceasta din urmă ni se va părea grea, epuizantă până la prăbușire și cu anevoie de dus, de mare și imediat folos ne este a Înălța o atare rugă‑ ciune către El, În care să‑I cerem, În adâncă smerenie, să aducă umărul Lui cel sfânt și puternic lângă umărul nostru slab și să ne ajute s‑o ducem până la capăt, așa cum și Simon Cirineanul - smerit pământean și unul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
găsească un leac la doctori. Ea a mers la sfânt, care a rostit o rugăciune ce a avut efect vindecător pentru dânsa. Un bărbat din Lamia, care suferea de nebu‑ nie, a mers la sfânt. După ce Sfântul Nectarie a citit rugă‑ ciuni de exorcizare deasupra capului său, el a fost mântuit și s‑a Întors În patria sa natală sănătos și slăvindu‑l pe Dumnezeu. Una dintre maici suferea de o paralizie care Îi afecta capul. Când sfântul ținea Sfânta Liturghie
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
delir. Sfântul a simțit că ea era victima Medicii credincioși și jertfelnici - oameni cerești și Îngeri pământești 239 magiei și a unei energii și influențe satanice. Ea a mers la sfânt și s‑a spovedit. După ce sfântul a citit anumite rugă‑ ciuni deasupra capului ei și și‑a pus veșmintele arhierești deasupra ei, ea a fost mântuită prin darul lui Dumnezeu invocat de Sfântul Nectarie, făcătorul de minuni. Au fost consemnate nenumărate vindecări miraculoase ale unor boli considerate incurabile. Unele dintre
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
deosebit de rugăciune. Sufletul care iubește pe Dumnezeu nu poate să nu se roage, fiindcă iubirea izvorăște din rugăciune și rugăciunea Între‑ ține iubirea. „Cel ce iubește pe Domnul Își aduce aminte pururea de El și aducerea aminte de Dumnezeu naște rugă‑ ciunea”274. Dumnezeu ne‑a Înzestrat cu ceva cu care să putem men‑ ține legătura permanentă cu El, să ne dezlipim sufletul de lume și de cele lumești, pentru a‑l pune În dialog cu Dumnezeu, ca să ne umplem de
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
rege al creației, Hristos Domnul acționează imediat În atot‑ puternicia Sa. El este prezent acolo unde este și bolnavul, rămâne lângă el, vrea să Îl ajute, dar Întâlnirea dintre ei, cel din urmă o poate propune sau invoca insistent prin rugă‑ ciune sau o poate refuza. De aceea El rămâne Într‑o aștep‑ tare smerită (Apocalipsa 3, 20) și nu săvârșește minuni care fie I‑ar slăvi Persoana, fie ar constrânge pe om la o credință servilă, eludând poate personalitatea omului
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
recunoașterea păcatelor și abia după aceasta trebuie Înfățișate cererile noastre Înain‑ tea Lui. Când ne gândim la rugăciunea de cerere, ne aducem aminte cu precădere de psalmistul David care cerea Îndu‑ rarea și milostivirea lui Dumnezeu din varii motive. În rugă‑ ciunile de cerere către Dumnezeu, era formulat mai Întâi motivul cererii, apoi promisiunea că vor fi păzite poruncile lui Dumnezeu. „Graiurile mele, ascultă‑le Doamne ! Înțelege strâmtorarea (strigarea) mea ! Ia aminte la glasul rugăciunii mele, Împăratul meu și Dumnezeul meu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
glasul rugăciunii mele, Împăratul meu și Dumnezeul meu, căci către Tine mă voi ruga Doamne” (Psalmul 5, 1‑2). La gândul că ar fi putut fi trecută cu vederea cererea sa, psalmistul insistă la Dumnezeu să‑și „plece urechea” la rugă‑ ciunea lui : „Până când, Doamne, mă vei uita până În sfârșit ? Până când vei Întoarce fața Ta de la mine ? Până când voi grămădi gânduri În sufletul meu, durere În inima mea ziua și noaptea ?” (Psalmul 12, 1‑2). În clipele de grea Încercare, când
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Întorci fața Ta de la mine ?” (Psalmul 87, 3, 4, 13, 15). Există la unii creștini obiceiul ca atunci când cer ceva de la Dumnezeu prin rugăciune, să făgăduiască Înaintea Lui o schimbare a lor proprie În bine, o lepădare de rele, o rugă‑ ciune mai atentă și mai intensă, Însoțită de practicarea 264 Suferința și creșterea spirituală virtuților și o perpetuă unire cu El, toate acestea ca să le fie auzite rugăciunile, Însă e de stringentă nevoie de a Împlini cu seriozitate maximă și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
suferind, paradigmă de dăruire În rugăciune, poate fi și marele scriitor bisericesc, Fericitul Augustin. La tronul Marelui Duhovnic, scriitorul apusean Îi Înfățișează Întreaga‑i viață zbuciumată. El cere de la Dumnezeu ajutor cu căldura și avântul de care sunt impregnate toate rugă‑ ciunile sale, atât de profund gândite, trăite și cu măiestrie și sensibilitate formulate. „O, Adevăr, lumină a inimii mele, nu Întunericul meu să‑mi vorbească ! Am lunecat la acest Întuneric și m‑am Întunecat, dar și de acolo Te‑am
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Înțelesului lor, iar În faza rugăciunii mentale, cuvintele Încetează, rămâne doar sensul lor și acest fel de rugăciune devine neîntrerupt și nu poate fi deranjat de nimeni și nimic”288. Pentru mulți dintre cei ce o practică, după o vreme, rugă‑ ciunea lui Iisus coboară În inimă, astfel Încât aceasta nu mai necesită un efort conștient, ci curge de la sine. Mai ales În zilele noastre este de folos această rugăciune, când omul modern pretinde că nu mai are timp să se roage
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
doar pen‑ tru simplu fapt că erau preoți de vocație, intelectuali creștini sau credincioși fervenți ai Bisericii, au subliniat aproape la unison, că singurul suport, sprijin, Întărire și mângâiere pentru ei În răstimpul acela de chin și groază a fost rugă‑ ciunea lui Iisus. Cu toții s‑au simțit atrași de liniștea, bucu‑ ria, pacea și mângâierea oferite de rugăciune. În acea lume a Închisorii, rugăciunea minții a Însemnat o evadare, o regăsire a echilibrului spiritual, o reconfortare sufletească ce i‑a
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
la rugăciune În ceasul pătimirii tale, ca să se risipească mai degrabă amă‑ răciunea ta”293. Rugăciunea aduce celui ce se roagă ajutor harismatic. Prin rugăciune se purifică Întreaga noastră conștiință. Lacri‑ mile de pocăință și conștiința trează sunt roade ale rugă‑ ciunii, cel mai mare dar al rugăciunii fiind deplina transfor mare sau transfigurare a celui ce se roagă. Duhul omului ce se unește În rugăciune desăvârșită cu Duhul lui Dumnezeu, dobândește de la El luminare, Întărire și curățire de păcate. Credință
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
activitatea prin‑ cipală a bolnavului. La ceasul morții, credinciosul lasă În urmă toate lucrurile pământești și păstrează numai rugă‑ ciunea. Ea singură Îl va conduce spre viața cea veșnică, căci Dumnezeu este veșnic și numai În unirea cu El, prin rugă‑ ciune smerită și intensă, va avea credinciosul parte de veșnicie. X.5. Dumnezeul meu, fă‑l bine pe acela și dăruiește‑mi mie boala ! În viața Sfântului Pahomie se scrie că Într‑una din zile el a visat că membrii
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
face bolnavul credin‑ cios către altul : „Roagă‑te pentru mine, frate (sau părinte) !”, subliniem că acest apel este manifestarea conștiinței lui că depinde simultan de Dumnezeu și de aproapele. Bolnavul se angajează el Însuși să se roage, când apelează la rugă‑ ciunea celuilalt ; sau cel la care se face apelul pentru rugă‑ ciune adresează și el, la rândul său, un apel celui dintâi să se roage pentru el lui Dumnezeu 302. Credință și vindecare 279 Cu toții știm că se caută diverse
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
sau părinte) !”, subliniem că acest apel este manifestarea conștiinței lui că depinde simultan de Dumnezeu și de aproapele. Bolnavul se angajează el Însuși să se roage, când apelează la rugă‑ ciunea celuilalt ; sau cel la care se face apelul pentru rugă‑ ciune adresează și el, la rândul său, un apel celui dintâi să se roage pentru el lui Dumnezeu 302. Credință și vindecare 279 Cu toții știm că se caută diverse modalități pentru a veni În ajutorul bolnavilor, și acestea constau, printre
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
se produce acest efect principal, ci numai celelalte. Prin ungerea cu untdelemn sfințit, simțurile sunt curățite, sfințite, Întărite În ele Înseși Împotriva ispitelor ce vin de la lucrurile din afară și de la forțele rele nevăzute prin mijlocirea lor”313. Astfel, În rugă‑ ciunile Maslului În care se cer deodată tămăduirea trupului, iertarea de păcate și tămăduirea de patimi, „eliberarea sim‑ țurilor de influențele rele și alungarea vrăjmașului, toate acestea se cer pentru ca bolnavul, devenit sănătos trupește și sufletește, să poată trăi o
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Ad. Lișman, I.A. Dinu, Elena Ciobanu, Persida Rugu, Daniela Pârvu, Ion Zaharia și proză de Nichita Bistriceanu, Vicențiu Donose, Zamfira Lazu ș.a. Din Rainer Maria Rilke traduc Claudiu Paradais (Poetul, Toamna, Cântec de iubire, Ultimul zâmbet) și Al. Husar (Rugă, Frumoasa din pădurea adormită, Pe pace), iar Nicolae Pintilie transpune din Byron (Melodii ebraice) și din Henrich Heine (Grenadirii). Articolele semnate de Vasile Ciocârlan (Limba noastră, Necesitatea protecției limbii române) și de Gavril Istrate (Limbă și unitate) ilustrează preocuparea pentru
VIAŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290543_a_291872]
-
VIAȚA SOCIALĂ, publicație apărută la București, lunar, din februarie 1910 până în iunie 1911. Director: N. D. Cocea. Revistă democratică având profil social și literar, V.s. nu deschide primul număr cu obișnuitul articol-program, ci cu poezia Rugă de seară a lui Tudor Arghezi. Redacția își va preciza orientarea într-o concisă profesiune de credință abia spre sfârșitul primului an de apariție: „Fără să aparție nici unui partid politic, «Viața socială» a luptat și va lupta pentru marele ideal
VIAŢA SOCIALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290537_a_291866]
-
lui Arghezi ca mare poet al epocii contemporane a început în paginile V.s., unele versuri publicate aici constituind forma inițială a câtorva poeme desăvârșite ulterior, iar altele fiind incluse în volumul Cuvinte potrivite (1927) întocmai sau cu foarte mici modificări (Rugă de seară, Drum în iarnă, Lumină lină, Inscripție pe un pahar, Mânăstire, Seara, Stihuri, Tu nu ești frumusețea, Absolutio - reintitulată în volum Binecuvântare, Litanii). Printre reușitele revistei se numără și atragerea colaborării lui G. Topîrceanu. Reproducând poezia Noapte de mai
VIAŢA SOCIALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290537_a_291866]
-
etnice”, luptând pentru „înălțarea vieții prin întronarea primatului sufletesc”, pentru care arta, ca „disciplină” complementară moralei, pregătește „sufletește pe om pentru contactul său cu divinitatea”. Mergând în direcția slujirii autohtonismului, V. și s. publică poezie tradiționalistă semnată de Valeriu Cârdu (Rugă moțească), Mihu Dragomir (Mlaștina cu nuferi), Aurel Chirescu, George Valea, Petre Paulescu și Virgil Huzum. Proza este ilustrată de Emanoil Dumitrescu (Gând de sinucidere - fragment din romanul Toboganul), Stelian Constantin-Stelian și A. Coja. Mihail Ilovici pledează „pentru o posibilă filosofie
VIEAŢA SI SUFLET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290554_a_291883]
-
mârșave puse la cale de Mihnea cel Rău și de boierul Stoican), salvează (Craioveștii sunt beneficiari) și pedepsesc (suprimarea „urâtului și a muncitoriului” Mihnea, trecut între timp - păcat suprem - la catolicism, de către „viteazul Dumitru Iacșici”, a fost sprijinită tot de „ruga lui sveatâi Nifon”). În intenția lui Neagoe Basarab, care comandase scrierea Vieții patriarhului Nifon oficializând astfel propria versiune a desfășurării evenimentelor și făcând-o credibilă, căci faptele erau istorisite de un străin, un „neutru”, destinația textului lui Gavriil Protul era
VIAŢA PATRIARHULUI NIFON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290531_a_291860]
-
roagă singură În noaptea de Anul Nou, cerând să se poată mărita cu iubitul ei, sărac și urât de părinții fetei. Aceștia pun o vecină bătrână să-i comunice fetei prin hornul casei, ca și cum ar fi o voce divină, că ruga ei este respinsă. La auzul mesajului, fata va muri de durere. Dincolo de dificultățile lingvistice sau de modificarea prin intermediar, era exact deformarea pe care o putea aduce poeziei un spirit iluminist, care nu poate fi de acord cu realitatea unei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
corola necunoscutului, răsărind puternic în conștiințe. (3 p.) (Lucian Blaga, Revolta fondului nostru nelatin, în revista Gândirea) Se acordă 1 punct din oficiu CAPITOLUL PERIOADA VECHE Testul nr. 56 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentul de mai jos: Doamne, mi-ascultă de rugă Ce mă rog din vriame lungă Și strigarea mea să margă Spre tine să să-nțeleagă; Nu-ți întoarce sfânta față De cătră mine cu greață; Și le dzî ce sunt cu jiale Și cu tângă de greșiale. Pleacă-ți
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
lipitu-mi os de piele. De-atocma cu pelecanul, Prin pustii petrec tot anul... (Dosoftei, Psaltirea în versuri) 1.Scrie doi termeni din câmpul semantic al religiei. 2.Notează două arhaisme fonetice. 3.Motivează virgula din structura: Doamne, mi-ascultă de rugă... 4.Comentează două figuri de stil diferite, la alegere. 5.Formulează un enunț cu sensul denotativ al cuvântului psaltire. 6.Transcrie două cuvinte/ structuri specifice adresării directe. 7.Precizează măsura și ritmul primelor două versuri. 8.Evidențiază două trăsături specifice
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
solide ale unor structuri compoziționale după eternele legi ale armoniei. Lucrarea face parte din grupul celor donate de autor Pinacotecii din Iași în 1907. Privită fără rezerve și idei preconcepute, această natură moartă, prin simplitatea ei, pare a ilustra o rugă șoptită a pictorului care, crescut și educat cu frica lui Dumnezeu, cunoscător al tainelor și canoanelor bisericești, într-o sâmbătă sau un ajun de sărbătoare, o face pentru a împlini un canon pe care și l-a impus spovedindu-se
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]