11,781 matches
-
valoare economică deosebită, în mare parte ca urmare a izolării acestor ținuturi. Au fost perioade când s-a încercat introducerea acestor zone subarctice în rutele comerciale maritime. Exploratorii secolului XVI sunt primii care au încercat să caute o astfel de rută maritimă în jurul Americii de Nord, care să-i ducă spre Oceanul Pacific și insulele mirodeniilor din Orientul Îndepărtat. Exploratorii britanici si olandezi au căutat să găsească o astfel de rută maritimă prin nordul Siberiei, însă încercarea lor nu a fost încununată de succes
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
Exploratorii secolului XVI sunt primii care au încercat să caute o astfel de rută maritimă în jurul Americii de Nord, care să-i ducă spre Oceanul Pacific și insulele mirodeniilor din Orientul Îndepărtat. Exploratorii britanici si olandezi au căutat să găsească o astfel de rută maritimă prin nordul Siberiei, însă încercarea lor nu a fost încununată de succes. Cel care a reușit pentru prima dată să navigheze de la Atlantic la Pacific prin ceea ce numim astăzi Calea Maritimă de Nord Vest a fost Roald Amundsen, la
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
precum și a unor zone industriale. Un proiect de construcție a unei conducte petroliere la doar 800m distanță de malul lacului Baikal (ca parte a Magistralei Petroliere Siberia Orientală - Oceanul Pacific) a fost respins de fostul președinte Putin, care a propus o rută ocolitoare, la cca.20km distanță de lac. Poluarea a afectat mult ecosistemele acvatice, unde creșterea nivelului de poluanți a dus uneori la afectarea sistemului imunitar al unor viețuitoare (la sfârșitul anilor 1980, de exemplu, s-au înregistrat pierderi record în
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
decade. Genova devine "centru". Familiile genoveze înstărite finanțează acțiuni ale principilor, negustorilor. Sunt inventate conturile de profit, bancherii genovezi stabilesc cotațiile și cursurile de schimb pentru monedele vremii. Fără armată puternică însă, Genova nu poate opri olandezii, care preiau controlul rutelor comerciale din Atlantic și direcționează aurul și argintul spre Amsterdam care începe să aibă toate avantajele unui port important, șantier de producție și întreținere a navelor. Cu vaste terenuri agricole, marină comercială și militară capabilă să protejeze rutele, orașul devine
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
preiau controlul rutelor comerciale din Atlantic și direcționează aurul și argintul spre Amsterdam care începe să aibă toate avantajele unui port important, șantier de producție și întreținere a navelor. Cu vaste terenuri agricole, marină comercială și militară capabilă să protejeze rutele, orașul devine magnet pentru bancheri, negustori, oameni de cultură, filosofi, meșteșugari, inventatori, aventurieri. Compania Indiilor, Bursa și Banca fac din Amsterdam principalul "centru" comercial financiar și industrial al vremii. Nivelul de trai depășește cu mult pe cel al locuitorilor din
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
comercial financiar și industrial al vremii. Nivelul de trai depășește cu mult pe cel al locuitorilor din Genova, Veneția etc. În jurul anului 1770, datorită unor cauze interne și externe (navele de război olandeze nu mai sunt cele mai puternice, apărarea rutelor devine tot mai costisitoare, lemnul utilizat masiv în construcția de nave devine tot mai scump, locuitorii obișnuiți cu un stil de viață ridicat nu mai acceptă salarii mici, în timp ce prețurile cresc etc.) scade puterea Amsterdamului. Inventarea motorului cu abur, Compania
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
se dezvoltă comerțul, transporturile. Apare modelul "T" al companiei Ford (lucrul la bandă, produsele în serie) etc. Noul "centru" al lumii devine SUA. Asigurarea accesului la resursele petroliere devine miză geopolitică fundamentală. Armata trebuia să securizeze sursele de aprovizionare și rutele. În Primul Război Mondial SUA a intrat și pentru a fi parte la împărțirea influenței asupra rezervelor de petrol din Orientul Apropiat. Europa ieșea secătuită din război, dar SUA erau în expansiune. Salariile creșteau, se îmbunătățea continuu calitatea vieții, se
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
sau internațional, să-și promoveze produsele. Turiștii nu bat cale lungă să vadă muzeul unui singur sat... Ei caută "teritorii-muzeu", "drumuri" (ale vinului, sării, mierii, ouălor încondeiate etc.) pe care să facă tot felul de descoperiri neprevăzute, să identifice noi rute... Între Valsesia (Piemont, Italia) și Virgental (Tyrol, Austria) s-a stabilit o colaborare menită să creeze ecomuzee în satele celor două zone, să formeze în comun manageri și ghizi, să creeze circuite turistice pe care să le promoveze în comun
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
londonezi refuză să încarce muniții pe vasul "Jolly George" cu destinația Marea Baltică, în timpul conflictului militar ruso-polon. În 1926, în timpul Grevei Generale (General Strike), minerii sabotează căile ferate. În 1936, șomerii din toate părțile Marii Britanii organizează un marș al foamei pe ruta Durham (Tyneside) Londra. Comerțul. Pe cît este de axiomatic adevărat că Homo Faber se autodefinește prin muncă (deci prin producție), tot atît de adevărat este că o țară insulară precum Marea Britanie nu poate trăi decît prin comerțul maritim, importînd ceea ce
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Simfonia Antarctica, v. Muzica). Privită cu detașare științifică, dar fără nici o încercare de demitizare (astăzi foarte la modă), trebuie spus totuși că expediția a fost prost concepută, prost planificată și prost condusă. Scott a comis două erori fatale: a ales ruta cea mai lungă și s-a echipat necorespunzător, alegînd ca atelaj pentru sănii ponei siberieni în loc de numai cîini și folosind o dietă hipocalorică. Animalele au murit din lipsă de nutreț, iar membrii expediției au trebuit să se înhămeze la sănii
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
durata războiului cu doi ani. Bătălia de la El Alamein. Campania militară germană din Africa de Nord avea un scop precis: alungarea englezilor din Egipt, ocuparea militară a Egiptului și a Canalului de Suez (ceea ce ar fi permis controlul asupra Oceanului Indian și a rutei maritime spre India, vitală pentru Marea Britanie), ocuparea Orientului Mijlociu și a bogatelor zăcăminte de petrol, eventual joncțiunea cu trupele Axei din Caucaz și Crimeea, destabilizînd Frontul Sovietic de Sud. Aceasta arată miza colosală a luptelor din Africa de Nord. La El Alamein
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Sark" este un clipper (velier) lansat la apă la Dumbarton în 1869. Este cel mai vechi vas cu pînze din marina comercială britanică. Folosit pentru transportul de ceai din China, a asigurat, tur-retur, și transportul cu baloți de lînă pe ruta Marea Britanie-Australia. Numele este omonim cu cel al unei vrăjitoare din poemul Tam O'Shanter de Byron, care umbla îmbrăcată cu o cămașă scurtă (cutty sark în dialectul scoțian). Restaurat de cîțiva ani într-un doc uscat, vasul este unul
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
activi ai Germaniei, erau țări inamice, nu amice. De altfel, Churchill însuși spusese (cu sinceritate sau cinism?) că "Anglia nu are prieteni; Anglia are numai interese". Or, interesele Angliei nu au fost constant la Dunăre, ci întotdeauna în Mediterana, ca rută maritimă obligatorie spre India. Așa se explică interesul enorm al Metropolei încă din secolul XIX pentru Canalul de Suez, pentru ocuparea Egiptului și crearea coloniilor britanice Malta, Cipru și Somalia britanică, care erau escale strategice în ruta spre Indiile britanice
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
în Mediterana, ca rută maritimă obligatorie spre India. Așa se explică interesul enorm al Metropolei încă din secolul XIX pentru Canalul de Suez, pentru ocuparea Egiptului și crearea coloniilor britanice Malta, Cipru și Somalia britanică, care erau escale strategice în ruta spre Indiile britanice; în fond, expediția militară anglo-franceză din 1956 în Egiptul lui Nasser va trăda tocmai nervozitatea celor două țări occidentale de a-și vedea periclitate interesele legate de Canalul de Suez. Așadar, în această ecuație, Grecia, nu Bulgaria
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Nilului, nu cu Mediterana, dar cu Marea Roșie, au fost începute de egipteni. În timpul domniei lui Sesostris III (1878-1834 î.Hr., a XII-a dinastie), s-a săpat un canal care mergea pe direcția vest-est, de la Nil la Marea Roșie, creîndu-se astfel o rută comercială directă între Egipt și Țara Punt, de locație incertă (? la sud de Sudan, în Eritrea, sau poate mai departe, în Somalia sau chiar în Yemen). Urmele acestui canal puteau fi văzute și pe timpul lui Ramses II. Apoi canalul s-
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
dreapta al Dunării). În dicționarele pe regiuni există zeci sau poate sute de nume din aceeași familie (în DTRO sunt douăsprezece toponime), desemnînd pîrîiașe, bălți sau locuri legate într-un fel de apă. Majoritatea specialiștilor, cunoscînd mai ales Ciulnița de pe ruta de cale ferată București- Constanța, care se află în zona Bărăganului, au acordat credit deducerii numelui din apelativul ciuliniță, diminutiv al lui ciulin(ă), „plantă erbacee bianuală cu frunze spinoase“ (vezi romanul Ciulinii Bărăganului de V. Em. Galan), cu sincoparea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
care romînii l-ar fi pierdut în perioada veche) și maghiară (care ar fi prefăcut pe s în ș), apoi romînă (care ar fi transformat pe Maros în Mureș, după modelul Aranyos > Arănieș > Arieș, vámos > vameș). O „scurtătură“ a acestei rute ar presupune păstrarea de către romîni a formei *Mariș pînă prin secolul al XIII-lea și înlocuirea ei după aceea cu varianta administrației maghiare, dezvoltată din aceasta, Maris (devenită Maros, apoi Maros), pe care au adaptat-o, firesc, după corespondențele fonetice
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de liant agresiv al construcției instabile care pare să fie lumea actuală. Spațiu intermediar, aflat între civilizații euro-asiatice și africane, între un trecut mondial energofag și un viitor energetic incert, între sfere de influență și poli de putere, străbătută de rute vitale ale comerțului mondial și de ideile utopice ale panarabismului ori oscilând între tradiție și modernitate, lumea arabă merită o cunoaștere mai profundă, care să relativizeze prejudecățile euro nord-americane și să tempereze analizele superficiale ori pătimașe ale mass-mediei mult prea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3038]
-
hoți, Aș fi jalnic! Ca voi toți! INVENTATOAREA Ești marea inventatoare De terne metafore; Vei ajunge...scriitoare, Când le-aprinzi! Să scapere! FLUTURAȘUL O mângâie, o sărută Tandru, la-nceput pe gură, Dar, dorind altă figură, Își alese-o nouă rută! VINE, VINE, ...PRIMĂVARA Noaptea, dimineața, seara, Vine iute precum glonțul, (Când mulți dintre noi dau colțul) Moartea! Vine...primăvara! PORCII CARE DAU...FIORI Porci uciși și vânători, Tronează-n fotografii; Porcii care dau...fiori, Nu sunt cei uciși! Cei...vii
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
mică piață centrală, mereu aceleași străzi înecate de praf și de soare. Sau mi se pare că sunt aceleași, deoarece le străbatem prea repede. Șoferul claxonează și niște copii se dau la o parte. Ne vom întoarce pe o altă rută și despre aceste sate nu vom ști nimic. Străinii caută în general într-o țară, cu predilecție, ceea ce e celebru, dispensîndu-se de rest. Plătim și noi azi tribut acestei mode. Au trecut timpurile călătoriilor romantice, acum agențiile de voiaj te
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
domină o țară, nu constituie numai capitala lor. Din ce în ce mai mult, însă, am îndoieli că e corect să judecăm lucrurile ca într-o sală de sport... Guadalajara și Monterrey, următoarele în ierarhia orașelor mexicane după numărul de locuitori, nu sunt pe ruta noastră. În schimb, pe ruta noastră, în afară de Oaxaca și Tula, sunt cele mai strălucite centre ale civilizației dinaintea lui Cortes. Și cele mai greu accesibile. Dacă la Cairo e de ajuns să iei tramvaiul ca să întîlnești la marginea orașului cele
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
numai capitala lor. Din ce în ce mai mult, însă, am îndoieli că e corect să judecăm lucrurile ca într-o sală de sport... Guadalajara și Monterrey, următoarele în ierarhia orașelor mexicane după numărul de locuitori, nu sunt pe ruta noastră. În schimb, pe ruta noastră, în afară de Oaxaca și Tula, sunt cele mai strălucite centre ale civilizației dinaintea lui Cortes. Și cele mai greu accesibile. Dacă la Cairo e de ajuns să iei tramvaiul ca să întîlnești la marginea orașului cele trei celebre piramide, în Mexic
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
de 12.01.1947, la șapte și treizeci, și făcându-mi cu mâna, „La revedere, Bucky!“, gata să sară în eternitate. Mi-a trecut prin cap să mă interesez la compania de autobuze, să aranjez interogarea tuturor șoferilor de pe acea rută. Apoi mi-am dat seama că-i prea târziu, fiindcă orice șofer care și-ar fi amintit că a luat-o pe Betty din stație ar fi depus mărturie atunci, după toată publicitatea din ’47. M-am gândit să sun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
cella cu oglinzi din bronz îi multiplica lumina, potrivit rafinatului plan al lui Dinocrates din Rhodos: pe orice vreme, în orice anotimp, navigatorii aflați în larg îl vedeau de la multe mile, iar în secolele următoare, toate turnurile luminoase care indicau ruta aveau să primească numele de „far“. Preotul spuse: — Potrivit visului celor doi care s-au ucis, în orașul acesta trebuiau să se alăture spiritele orașelor Athenae, Roma, Jerushalem, Antiohia și Memphis. Apele portului de răsărit erau foarte liniștite. În apropierea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
navigarea era interzisă. III ROMA Debarcarea Coasta Pugliei se ivi într-o zi de ianuarie, pe vânt, sub un cer plin de nori. La puțin timp după aceea apăru Brundusium, Brindisi de azi, cel mai mare port al imperiului pentru rutele din Mediterana orientală. Pe măsură ce digul și intrarea portului se vedeau tot mai aproape, corăbiile își strânseră pânzele și își continuară trista întoarcere cu ajutorul vâslelor. Convoiul fusese văzut de departe, fiindcă era o zi senină de iarnă, și toată populația se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]