6,492 matches
-
4.110 m Înălțime. Cuprinde de asemenea două lacuri importante, Salt Lake See (lacul sărat) din care se extrage sare și Utah See, legate Între ele prin Râul Iordan. Precipitațiile sunt de 400 mm, iar partea vestică, vecină cu lacul sărat e extrem de secetoasă. Pentru agricultură se aplică irigațiile. Suprafața gospodăriilor agricole e de 2.271.000 ha, iar numărul gospodăriilor e de 28.000. Se produce fân, sfeclă de zahăr, grâu, ovăz, cartofi, legume, fructe. 30.000 km prin SUA
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Young și se hotărește strămutarea comunității În marele vest. În 1846 a pornit prin Iowa și Nebraska, unde au iernat, apoi În 1847, pe malul râului La Platte - apoi pe pista Oregonului, În Wyoming cu ținta finală valea marelui Lac Sărat, unde se opresc la 24 iulie 1847. Cei rămași În urmă au sosit ulterior. Astfel a Început munca mormonilor, oameni corecți, muncitori, care au ridicat producția acestui stat, la Început considerat ca de nelocuit. Brigham Young, muncitor inteligent, bun orator
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
murii În 1877, lăsând o avere fabuloasă de 12 milioane dolari; a avut 27 de neveste și a lăsat 57 copii. A doua zi 10 Iulie, părăsim Salt Lake City. O bună parte din drum Îl vom face traversând deșertul sărat. La 10 kilometri după ce am ieșit din oraș, un nor imens, neobișnuit Întunecă cerul. E praful iscat de vânturi, de pe toate terenurile arate din far vest. Știm din ziare ce Înseamnă un astfel de nor de praf. Am Închis bine
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
întrebările după un program bine stabilit. În schimb, în etapa cercetărilor preliminarii despre care am vorbit mai sus, întrebările sunt benigne și fără tentă. Anchetele agresorilor s-au desfășurat în două mari centre: la Ploiești (martie 1953-august 1954) și Râmnicu Sărat (iunie 1953-iunie 1954). Sunt necesare unele precizări despre cum erau realizate anchetele. Cel care scria procesul-verbal era întotdeauna anchetatorul, deținutul urmând doar să recitească și să semneze ceea ce consemnase acesta. Că unii deținuți n-au avut nici măcar acest drept, ne-
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
1949, când a fost trimis la Aiud. A mai trecut pe la Baia Sprie (sfârșitul lui aprilie 1950-sfârșitul lui aprilie 1951), Nistru (mai 1951-septembrie 1952) și din nou Aiud (septembrie 1952-1 iunie 1953). Din iunie 1953 a fost transferat la Râmnicu Sărat, unde a fost anchetat pentru procesul Țurcanu. Face mai multe declarații incerte în timpul anchetării de la Râmnicu Sărat. Printre ele, informația că pe la jumătatea lui august 1948, la inițiativa lui Bogdanovici, dar cu aprobarea anchetatorului Ciupagea și a lui Bălăceanu, s-
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
lui aprilie 1951), Nistru (mai 1951-septembrie 1952) și din nou Aiud (septembrie 1952-1 iunie 1953). Din iunie 1953 a fost transferat la Râmnicu Sărat, unde a fost anchetat pentru procesul Țurcanu. Face mai multe declarații incerte în timpul anchetării de la Râmnicu Sărat. Printre ele, informația că pe la jumătatea lui august 1948, la inițiativa lui Bogdanovici, dar cu aprobarea anchetatorului Ciupagea și a lui Bălăceanu, s-ar fi format un grup care urma să redacteze un memoriu în numele tuturor legionarilor, înaintat Înaltului Prezidiu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
probabil ca în această perioadă el să fi fost dispus să ceară îndurare regimului care îl tortura. Apoi, menționarea numelor de mai sus, cu toții lideri legionari (în afara inițiatorului Bogdanovici), are natura de a servi intereselor anchetatorilor lui Cobîlaș din Râmnicu Sărat, care urmăreau să arate că acțiunea de la Pitești s-a realizat la ordinul unui închipuit comandament legionar. Dacă este adevărat că s-a redactat un memoriu, e aproape sigur că el a fost scris numai de Bogdanovici și cel mult
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
rogojină, a avut timp să îl audă pe Dâmbu tânguindu-se, lovindu-l cu cotul și murind. Într-o zi, Popescu i-a turnat o batistă plină cu sare în gamela cu mâncare și i-a dat să bea apă sărată. Pangrate pretinde că a raportat timp de zece zile la începutul și sfârșitul programului că este torturat, dar nu s-a luat nici o măsură. Limba îi era atât de umflată de la sare, încât nu putea vorbi, fapt pe care l-
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
fie agresorul lotului clujean Blaga-Chebeleu, după care a fost numit planton. Transferat la Gherla în august 1951, a lucrat în atelierul de tâmplărie o lună și jumătate, fiind internat apoi în infirmerie din cauza unui icter negru. Despre ancheta de la Râmnicu Sărat spune că a fost făcută sub presiuni morale și fizice. Declarațiile le-a semnat fără să fi putut vedea conținutul lor, fiind folosite nume și termeni pe care Voinea nu le recunoaște după ani de zile. În iarna dintre 1953
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
stat deseori de vorbă și că Zbranca nu a fost nici mai bun, nici mai rău decât alții, fiind probabil sacrificat din cauza poziției tatălui său în Legiune. Zbranca a părăsit Gherla la 31 mai 1953, aproape sigur cu destinația Râmnicu Sărat, pentru anchetă. A fost și el condamnat și executat în decembrie 1954. Capitolul IV Instantanee macabre Ingeniozitatea macabră a acțiunii de la Pitești și Gherla a produs elemente de tortură fizică nemaiîntâlnite în spațiul carceral românesc. Pentru a ne face însă
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
din trei înghițituri, ținutul pâinii în gură timp de zile întregi fără a o putea înghiți, mâncatul într-un picior, sărarea excesivă a mâncării urmată de interzicerea hidratării timp de câteva zile, interval după care deținutului i se oferea apă sărată, sute de genuflexiuni, fandări, tumbe, sărituri ca broasca, statul într-un picior cu ochii la bec ori cu mâinile ridicate timp de câteva zile, legarea de spate a unor bagaje de zeci de kilograme timp de mai multe ore, culcatul
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
îndrumare - să mă supun zilnic unui program riguros de purificări energetice: băi repetate de picioare în apă cu sare (la două ligheane!), lucru vibratoriu (bandane) pe chakre, lucrul cu lumânarea pe canalul stâng, gheață pe ficat, instilații nazale de apă sărată, ghee în nas, bilețele arse, Devi Kavach... nimic din ceea ce învățasem nu era neglijat. Nicio tehnică la care primeam, treptat, accesul, nu era trecută cu vederea! Shoebeat-ul și havan-ul le executam doar în grup, atunci când ieșeam cu toții la iarbă
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Tarte și Herlea, 7 ofițeri grade superioare, 21 elevi, 7 avocați și juriști, 1 ziarist, Pop Gavrilă, directorul ziarului istoric "Tribuna", 8 medici printre care și cunoscutul în toată România, dr. Carpenișan Sever, 6 preoți călugări de la mănăstirea Ciolanu-Buzău, Găvanul-Rîmnicu Sărat și Cheile Prahovei, 10 economiști și oameni de afaceri, 10 agricultori, 13 studenți și 24 de femei, soții ale bărbaților arestați sau urmăriți, de toate profesiile, printre care și doamna Elena Cursaru, care a avortat în celulele Securității brașovene, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
trăit anii cei mai buni în belșug și îndestulare, în confort, și orice pedeapsă pe măsură e tardivă și nu mai poate fi săvîrșită. Noi însă vom fi mărinimoși, n-o să-i împușcăm, nu le vom turna pe gît apă sărată, nu-i vom da hrană ploșnițelor, nu le vom pune zăbala "Rîndunicii", nu-i vom ține cîte o săptămînă în picioare nedormiți, n-o să-i bușim cu cizmele și nu le vom strînge capul în cercul de fier, nu-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
morții, cea mai mare din spațiul concentraționar, era un sicriu, un vestigiu arhaic al unui trecut penitenciar medieval, populat cu oameni. La Aiud, în Zarcă, au fost închiși generalii și demnitarii guvernului Antonescu. A fost o închisoare a intelectualilor. Rîmnicu Sărat, o închisoare destinată recalcitranților, treizeci și șase de celule, treizeci și șase de deținuți îngropați de vii. Un deținut politic, este vorba de Corneliu Coposu, a stat aici opt ani fără a vorbi cu nimeni, într-o izolare totală. Cînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
la 25 de ani și am executat 17 ani și jumătate. Soția mea, Arlette, a primit și ea 25 de ani de muncă silnică. Am trecut prin Jilava, Aiud, Craiova, Capul Midia, Rubla. Cel mai cumplit a fost la Rîmnicu Sărat. Treizeci și patru de celule complet izolate, 4-500 calorii pe zi. Opt ani nu am vorbit cu nimeni". Iată, sintetic prezentat, un destin, destinul Seniorului, al lui Corneliu Coposu. Cum remarcă realizatoarea serialului, "în momentul desființării, P.N.Ț. avea două milioane de aderenți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de metal de la intrare un val de greață infuzată cu panică se scurse prin mine până la epuizare. După ce mi-am revenit am început să scanez la întâmplare șirurile mașinilor parcate, iar teama frenetică s-a întors atunci când am simțit mirosul sărat al mării deși știam că Pacificul se afla la mii de mile depărtare, iar norii dădeau rapid cu spatele și ciorile zburau deasupra parcării nepavate, prăfuite. Mi se părea că temperatura scadea cu grade întregi în fiecare secundă și în timp ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
inocență în metaforă, dar în acest moment scriitorul mă descuraja în mod activ. Existau acum două strategii contrare vizavi de situația curentă. Însă scriitorul era pe cale să câștige, pentru că, după ce m-am ghemuit din nou în Porsche am detectat briza sărată a mării, care bătea în direcția mea. 2 0 k e n t u c k y p e t e Am rămas cu privirea pierdută la linia orizontului. Cerul se întuneca tot mai mult, iar norii care fierbeau dedesubt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
cineva scrisese, probabil cu degetul, același cuvânt pe care fiul meu îl scrisese pe peisajul lunar. Într-o barcă de pescuit care ne-a dus dincolo de valurile Pacificului l-am eliberat odihnei veșnice. Fulgii de cenușă se ridicară în aerul sărat și vântul le împinse înapoi, căzând în trecut și ningând peste fețele care zăboveau acolo, îmbrăcând totul cu o peliculă fină, apoi fulgii de cenușă se aprinseră într-o prismă dând naștere unor matrice și forme reflectându-i pe bărbații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
răpim timpul. Poate găsim o formulă să reîntoarcem serviciul ce ni-l faceți . Cu deosebită considerație, Agurița Vicoveanu ANEXĂ SCURTE DATE BIOGRAFICE ȘI ACTIVITĂȚI DIVERSE, CĂRȚI TIPĂRITE ȘI DISTINCȚII PRIMITE DE CĂTRE AUTOR DATE BIOGRAFICE : Născut la 1 octombrie 1923, comuna Sărata, jud. Cetatea-Albă, România. Domiciliul : Suceava, str.Ștefan cel Mare, nr. 17, sc. B, ap. 3, cod 720004 Studii : Liceul Nicu Gane, Fălticeni, bacalaureat 1943, susținut la Liceul Internat din Iași, studii juridice la Facultatea de Drept a Universității Al. I.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
pare de proveniență vulcanică: are o scoarță „încrețită”, precum un sâmbure de prună, năpădită de scoici și zdrențe de mușchi. Valuri calde și înspumate se sparg de stâncă, umplu toate defileurile și văgăunile pietrei - sunt împroșcat cu miriade de stropi sărați. „Oceanul de smarald” e numele poetic cel mai potrivit pentru această ființă vie și neliniștită, care smulge colegilor mei exclamații de admirație și extaz. O frumusețe și o prospețime ce contrazic flagrant renumele sinistru al locului sau justificându-l doar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
amenință să înmormânteze târgul. O vegetație săracă crește. Vedem un pâlc de iarbă țăpoasă și tare din care împletesc Rușii pălării. Tufe mărunte de ierburi bolnave. Cadavrul unui cal, calcinat de soare, uscat de vânt, pe jumătate îngropat de nisipul sărat. Și vedem în sărăcia aceasta de verdeață și o sulfină o arătare veselă parcă-o amintire în acest pustiu. 24 Iulie De la Sfântul-Gheorghe, sau Caterleț cum îi zic Rușii, ne întoarcem până la canalul Dunavățului. Apucăm pe canal pe o căldură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și niște scrisori documentare (???? 13-14) După masă, Profirița s-a întâlnit, fiind eu de față, cu Natalia Negru. O întâlnire interesantă care i-a plăcut. Eu am participat puțin la convorbirea lor. Trimis d-lui Anton Treischin, strada Domnească R. Sărat, un manuscript al său din viața basarabeană românească, scris însă de cineva care nu știe limba. A. T. probabil e rus. La Academie, în secția literară, discuție (zădarnică!) asupra unei publicații buletin îndreptar care să se ocupe de greșelile de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
întărea lui Stan și fraților lui Ion, Șerban și Ichim “un loc în pustiu pe Cahove, la Fântâna lui Vlad, ca să își facă un sat”. La 13 septembrie 1503, domnul dăruia lui Buda și Grozea “un loc în pustiu, pe Sărata, ca să își întemeieze un sat”. Așadar, numai în șase cazuri, domnul dăruie unor frați locuri în pustiu ca să întemeieze sat, oameni pe care domnul îi socotește “adevăratele noastre slugi care ne-au slujit și ne slujesc cu credință”, adică îi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ilieș voievod întărește mânăstirii vama de la Bacău, pe care o dăruise Alexandru cel Bun, cu obligația ca toți să plătească vama și orășenii, și negustorii, pentru orice marfă. La 4 octombrie 1440, mânăstirii îi era întărit satul Lucăcești, pe Tazlăul Sărat, dăruit de Oană Porcul și i se mai dăruia un loc pustiu, la fântâna lui Spravin, pe Sușița ca să întemeieze un sat “cu hotarul lui vechi”. La 24 februarie 1452, domnul întărea Bistriței Botna, cu toate iezerele care ascultă de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]