5,379 matches
-
erau făcute de croitorul satului. Sandalele erau cumpărate din piață. Stilurile vestimentare erau tradiționale, dar pe măsură ce ața și stofele produse de manufacturi deveneau tot mai ușor de procurat și oamenii veneau tot mai mult în contact cu stilurile europene, îmbrăcămintea sătenilor s-a schimbat treptat. Acolo unde era posibil, ei adoptau ceea ce era considerat haine mai moderne, care, în general, erau totodată mai practice și mai comode. Locuința, îmbrăcămintea și alimentația familiei obișnuite reflectau viața populației rurale, care se întreținea în
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
stabile ani la rînd, însoțite de o atitudine față de lume și de o organizare socială care serveau apărării comunității în perioadele zbuciumate, au fost deja amintite. Indiferent de autoritatea aflată la putere, țăranii aveau familiile și legăturile lor cu ceilalți săteni care îi sprijineau și le apărau interesele. Pentru ei, viața se rezuma la pămînturile cultivate, la familii și la sat. Pămîntul și dreptul de proprietate asupra acestuia aveau o importanță deosebită. Prestigiul și onoarea fiecărei familii erau în mare parte
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
centralizate, aceștia au continuat să dețină o mare parte a prestigiului și autorității lor, ceea ce le permitea adeseori să-i apere pe locuitorii din partea locului împotriva funcționarilor rapaci ai aparatului birocratic central. În ciuda tuturor eforturilor propagandistice ale conducerii naționale, majoritatea sătenilor nutreau încă un sentiment de profundă neîncredere față de orașele mari și de reprezentanții acestora, care, în ochii lor, constituiau un mare pericol. De pildă, funcționarii guvernului cereau taxe și recruți pentru armată, dar ofereau puțin în schimbul acestor sacrificii. Pentru populația
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
pe terorismul urban, iar după februarie 1943 au apărut o serie de asasinate, ale căror victime erau personalități proeminente. Activitățile politice ale comuniștilor nu au obținut succese deosebite. Micile detașamente care operau în munți nu erau privite cu simpatie de săteni, care nu voiau să fie implicați în acte de violență împotriva bulgarilor, care ar fi dus la represalii din partea poliției bulgare. Aceste detașamente se confruntau deci cu o adevărată poblemă în ceea ce privește asigurarea hranei și a combustibilului necesare menținerii lor în
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
un legămînt atît ideologic cît și militar."23 Lupta de gherilă se înscria de asemenea pe linia tradiției regiunilor muntoase. Un istoric american care a fost în 1946 în Grecia comenta astfel rolul jucat de nevoile economice în recrutarea tinerilor săteni în EAM/ELAS; aceștia plecau de acasă atunci cînd viața din gospodăriile lor părintești devenea insuportabilă. Fapt este că a crește fii care să trîndăvească acasă atunci cînd nu era destulă mîncare ca să o poată scoate la capăt era ceva
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
bine, ești Creștin, dar mai ești ceva, nu e așa? Nu te simți tu că ești din moși-strămoși Român, Român verde ca stejarul și cu brațul vitejesc ce s-abate ca o ghioagă drept în pieptul strămoșesc? Eh, Domnule, replică săteanul, eu nu știu d-ald-astea; dumneata vorbești ca din carte" (Murgescu, 1999, pp. 12-13). Toate aceste rezistențe ilustrează dificultățile inerente, precum și volumul, intensitatea și sistematicitatea eforturilor întreprinse de naționalizatori în vederea impunerii în mentalul colectiv a identificării naționale. Crearea "sinelui național", înțeles
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în cele din urmă undeva în jurul cifrei de 48.000 de elevi. În Moldova, situația școlilor, a elevilor și a învățământului în general nu a avut o evoluție similară celei din Țara Românească. Școlile rurale, organizate pe cont propriu de săteni, se zbăteau cu dificultăți materiale, precum și cu un absenteism major. Autoritățile moldave încearcă redresarea situației prin promulgarea în 1841 a Regulamentului școlar care stipula înființarea de școli sătești pe cheltuiala țăranilor. Or această prevedere nu era deloc încurajatoare, iar efectele
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
parte integrantă. Educația patriotică, deși puternic reliefată în textul abecedarului, vine ca un scop secundar, subordonat educației morale. Abecedarele publicate ulterior își pierd orice conținut patriotic, revenind la formula anterioară a cărților cu mesaje aproape totalmente religioase. Spre exemplu, Școlaru sătean sau Cărticica coprinzătoare de învățături folositoare, publicat de Ion Gherasim Gorjan în 1840 la București nu este străbătut de niciun curent patriotic, conținutul cărții fiind saturat cu rugăciuni, dialoguri morale care glosează pe marginea principiilor religioase, sfaturi morale, cartea cuprinzând
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
4 la sută sunt fete. Statisticile mai reliefează discrepanța semnificativă existentă între totalul elevilor înscriși în sistemul de învățământ și totalul celor care au urmat regulat cursurile, participând efectiv la procesul de instrucție publică. Din cei 522.235 de elevi săteni înscriși, doar 394.774 au urmat cu regularitate cursurile școlii. De promovat anul școlar, au făcut-o doar 318.356. Cu totul frapantă este cifra care indică rata de absolvire a învățământului primar rural. Dintr-un efectiv total de 428
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în modǔ obligatoriǔ în scólele primare de ambe sexse, Bucuresci: Editura Librăriei Socec & Comp. 1838. Popescu-Scriban, Pitariu V. Mică geografie a Dacieĭ, Moldavieĭ și a Țeriĭ Romînescĭ. Eșiĭ: În Tipografia Albineĭ [Text cu alfabet chirilic]. 1840. Gorjan, Gherasim Ion. Școlaru sătean sau Cărticica coprinzătoare de învățături folositoare. Bucuresci: Tipografia Pitarului Constantin Pencovici [Text cu alfabet de tranziție]. 1853. Wilmsen, Friedrich Philipp. Prietenul tinerimei: O carte de citire pentru școalele populare. Bucureștĭ: În tipografia luĭ F. Om [Text cu alfabet de tranziție
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
erau... D.T.: Statistica, arta minciunii exacte. S.B.: Ca de obicei, se arăta că au fost și neajunsuri: 1) declanșarea cu întârziere a fazei de masă; 2) la sate s-a lucrat mai mult cu elevi și cadre didactice, fiind ocoliți sătenii; 3) regulamentul a exclus din concurs muzica folk, ansamblurile folclorice, grupurile vocale, iar responsabilii s-au preocupat prea puțin de promovarea genurilor precum: dansul tematic, teatrul politic, revista vorbită ș.a.; 4) nu s-au sincronizat acțiunile festivalului cu cele ale
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
în aer liber. Era singura motivație a studenților. Mai ales acolo unde erau culegerile de struguri... S. B.: Dar și la porumb, când în toate satele erau țăranii care aveau vin. D. T.: De aceea au apărut și altercații cu sătenii pe la crâșmele din sat. Băieții mergeau și se aprovizionau și apăreau incidente cu sătenii. S.B.: S-au bătut de la fete? D. T.: Și de la mâncare. A fost un scandal, anchetă de la CC al UTC. Mare scandal a fost. S. B.
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de struguri... S. B.: Dar și la porumb, când în toate satele erau țăranii care aveau vin. D. T.: De aceea au apărut și altercații cu sătenii pe la crâșmele din sat. Băieții mergeau și se aprovizionau și apăreau incidente cu sătenii. S.B.: S-au bătut de la fete? D. T.: Și de la mâncare. A fost un scandal, anchetă de la CC al UTC. Mare scandal a fost. S. B.: Dar cine a pornit scandalul? D. T.: S-au dus niște studenți cu studente
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
se aseamănă cu o alta făcută de Mitterrand în cadrul conferinței de presă de la sfârșitul vizitei sale la Budapesta (9 iulie 1982), când a asemănat acțiunea militarilor israelieni la Beirut cu distrugerea de către naziști, ca represalii, a satului și a tuturor sătenilor francezi din Oradour-sur-Glane. În convorbirile cu regele Hussein, Mitterrand se va referi la palestinieni numindu-i "popor lipsit de patrie" și "popor îndreptățit a avea o patrie", care el și numai el va hotărî "dacă vrea să-și creeze un
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
se cam întreceau cu măsura la băut. Rachiul pe care îl fabricau cu instrumente ingenios îmbinate producea beție, dar și o durere cumplită de cap a doua zi. Din acest motiv și datorită și proverbului "cui pe cui se scoate", sătenii o luau de la capăt în fiecare zi. Deodată, prin satul Ghireni a izbucnit o știre alarmantă. Săriți, se rupe digul de la Balta Lată! Și au sărit țăranii care mai de care să-și găsească sculele de pescuit, voloace, crîsnice și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de apă. Oamenii devin nerăbdători, nemulțumiți pe dihania de dig care se încăpățînează aiurea, în timp ce ei stau ca proștii cu voloacele pregătite. Nu știu ce soluție au găsit, dar noaptea, în sfîrșit, digul s-a rupt de-a binelea. Unii spun că sătenii au contribuit cu hîrlețele, alții nu spun nimic pentru că se tem. Balta Lată a luat-o la vale prin pîrîul Ghireni și a ajuns în Iazul din Jos, de fapt o pajiște imensă și inundabilă, după ce vreo trei kilometri a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
poate prinde ușor cu mîna și copchilăraia satului avea o distracție în plus. Apa, rece ca gheața, nu impresiona pe nimeni și, din acest motiv, mai toți pescarii erau vineți, cu puful de pe față zburlit și cu nasurile curgînd. Majoritatea sătenilor erau mulțumiți de recoltă și nu insistau să lupte cu frigul. Totuși, vreo duzină de înrăiți și-au pus în gînd să facă o afacere, adică să vîndă peștele la Darabani și din acest motiv nu mai ieșeau din baltă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Era întuneric ca și acum. Dar cunosc drumul pe de rost! Mă temeam puțin cînd trebuia să trec pe la Crucea Domnișoarei, acolo unde au găsit-o moartă. Și eu, om bătrîn, mă tem să trec pe acolo noaptea, intervine un sătean. Duhul fetei n-are odihnă. Au batjocorit-o și au omorît-o. Au omorît-o pentru că îi cunoștea pe făptași! Îi cunoștea pe naiba! Veniseră de peste Prut, lifte păgîne... străine. Eu mă temeam pe acolo și ziua, nu știu cum dar mi se făcea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
s-o deșarte și, buf!, lunecă cu totul. Hoștiobîlc! Cade în bulboană. Apa îl preia imediat, îl bagă la fund și-l scoate la suprafață. Răcnește după ajutor. Învățătorul aleargă spre casa unui gospodar, strigînd la rîndul lui după ajutor. Sătenii sar, caută, se bat cap în cap cu toții. Într-un tîrziu se găsește o scară mai lungă. Duhan, om voinic, nu se dădea mort cu una, cu două. Băuse din zeama aceea scîrboasă pe săturate. Îi crăpa stomacul de plin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
se bat cap în cap cu toții. Într-un tîrziu se găsește o scară mai lungă. Duhan, om voinic, nu se dădea mort cu una, cu două. Băuse din zeama aceea scîrboasă pe săturate. Îi crăpa stomacul de plin ce era. Sătenii se zbat, îl trag, îl scapă și, în sfîrșit, îl agață. Scos afară, aproape înecatul mirosea ca naiba. Oamenii își țineau respirația. Duhan își băga mereu degetele în gît, gîdilînd omușorul. Ce faci? întreabă Luca. Vreau să vărs, răspunde Duhan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
supără moș Tudor. Ceilalți mîrîie a nemulțumire și unul chiar se răstește aproape furios. Adică nu umblă cu țîțele goale?! Ne crezi prea proști... Mai știm și noi cîte ceva. Sînt în încurcătură și nu vreau să-i supăr pe sătenii care încă se zbuciumă pe acest pămînt minunat. Hai, băi, că am venit degeaba, îndeamnă oamenii unul mai nervos. Stați, nu plecați, mai încercăm o dată, spune moș Tudor. Deci nu umblă cu țîțele goale? Ba da, moș Tudor. Umblă pușcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
filme făcute de ignoranți și de sforțări inutile de a vedea ce-a fost acolo cu ceea ce văd acum. Or fi răcnit sălbatic romanii în iureșul lor? O fi fost un iureș totuși? Ucideau ei cu ușurință copii, bătrîni și săteni nefericiți din drumul lor? De sus se vede și ținutul etrusc. Încă de atunci cunoșteau sfredelul, șurubul și alte sute și sute de invenții pe care acum ni le asumăm. Am văzut desenat pe un vas etrusc, un bărbat semiculcat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
înconjurat de coline cu această inscripție la intrările în cinci comune. Mă bucur la gîndul că românii noștri vor întîlni această plăcută surpriză. Din nou plutesc în istorie și ascult fascinat legenda satului Morlupo. Lupii au furat un miel și sătenii s-au luat după ei pînă în grote. Oracolul le-a prezis că "vor muri ca lupii". Pînă una alta nu se prea moare pe aici. Într-unul din sate au murit doar cinci oameni în zece ani. Pe la noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Frumoasa). Si însuși vodă spune că: „Stându cu toții la divan și luîndu-le domniia mea sama cu amănuntul pe direse ce au arătatu...s-a dovedit că satul acesta Coicenii este dreptu al sfintii mănăstiri Sfete Arhangheli (Mihail și Gavril)...” Pe săteni i-a făcut poslușnici ai mănăstirii și i-a scutit de unele dări. - Mărite Spirit, te rog să-mi dai voie să-ți reamintesc faptul că Grigorie Ghica vodă încurcă puțin lucrurile când spune că Isac Balica hatmanul ar fi
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Cum s-a întâmplat de obicei cu mănăstirile ctitorite de voievozi, acestea nu au dus lipsă de danii și miluiri. Așa a „pățit” și Frumoasa. La 13 mai 1733 (7241), Constantin Nicolae Mavrocordat voievod îi face poslușnici ai mănăstirii pe sătenii din Coiceni și îi scutește de unele dări. Apoi Constantin Costin, fost mare paharnic în Tara Românească, a dăruit Frumoasei, la 20 aprilie 1740 (7248), satul Zastinca, din ținutul Sorocii. Vine pe urmă călugărița Natalia, care, prin zapisul din 18
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]