4,646 matches
-
se păstrează, l-am numit selecție naturală pentru a sublinia legătura lui cu puterea de selecționare a omului. Dar expresia pe care o folosește adesea Herbert Spencer, anume supraviețuirea celui mai apt, este mai proprie și uneori la fel de convenabilă.“ Perspectiva schițată în aceste rânduri aduce în prim-planul atenției fapte care fuseseră până atunci adesea trecute cu vederea de către naturaliști deoarece ele îl contrariază pe orice observator al naturii a cărui gândire are o orientare deterministă strictă sau finalistă. Este vorba
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
expresie mai clară a ideii că evoluția speciilor are loc în mod treptat în timp biologic și brusc în timp geologic. Nu aceasta a fost și părerea celor care au propus și susținut noua interpretare. Gould a apreciat că alternativa schițată de Eldrige și de el la „gradualismul filogenetic“ a constituit punctul de plecare al unor reelaborări și dezvoltări substanțiale ale abordării darwiniene a evoluției speciilor. Acestea au fost prezentate pe larg și sistematic în ultima sa carte, The Structure of
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
darwinian în competiție cu alte programe, ca cel lamarckian sau saltaționist. În cazul competiției dintre orientările în cercetarea evoluției vieții promovate astăzi de cei care urmează liniile directoare trasate de teoria sintetică a evoluției, respectiv de acei cercetători care au schițat contururile unei teorii mai cuprinzătoare a evoluției, pare să fie prea devreme pentru a anticipa în ce direcție va înclina balanța. Programele rivale trebuie evaluate în funcție de roadele lor. Alegeri și decizii cu mari consecințe pentru orientarea cu succes a cercetării
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
insistente a doi prieteni apropiați, geologul Charles Lyell și botanistul Joseph Hooker, după ce a primit un text de la naturalistul Alfred Russell Wallace. (Wallace formula în acest text liniile mari ale unei teorii foarte apropiate de cea pe care Darwin o schițase deja cu douăzeci de ani în urmă.) Impresia unora dintre cititorii de atunci și de mai târziu ai Originii speciilor că teoria expusă aici ar fi incompatibilă cu credința religioasă poate fi apreciată drept greșită. Ceea ce autorul a combătut cu
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
sînt parte integrantă a acestei bucle, care conturează "concertul european". Menținerea buclei presupune însă un minimum de reguli recunoscute și acceptate de către beligeranți: "dreptul neamurilor" (jus gentium), care începînd de la sfîrșitul se-colului al XVII-lea formulează dreptul națiunilor și schițează un drept internațional public; limitarea războaielor la luptele dintre armate și la spolierile locale. Războiul nu are încă de-a face nici cu popoarele, nici cu indivizii, nici cu mărfurile, care circulă în mod relativ liber. La sfîrșitul secolului al
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Ce înseamnă spiritul său? Libertatea sa? Rațiunea sa? Putem să nu acordăm valoare omului? Putem ocoli un mit și o religie a omului? Oare asta nu ar însemna un regres către vechiul Umanism? Nu pot face altceva aici decît să schițez un punct de vedere propriu, expus în altă parte 18: este posibilă definirea științifică a noțiunilor de subiect și de autonomie, nu din perspectiva suverană a filozofilor Spiritului sau ai Ego-ului, ci în strînsă relație cu condițiile lor de apariție
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
să-și schimbe radical strategia impactului social" (Ulici 1995, 79). Într-o analiză concepută după modelul propus de sociologii Almond & Verba în The Civic Culture (1960), Alina Mungiu Pippidi (2002, 88-89) a aplicat un chestionar prin care a urmărit să schițeze unele profiluri existente în societatea românească postcomunistă. Pornind de la variabilele parohialism (exprimată prin propoziția "politica nu are influență asupra vieții mele") și dependență (exprimată de "oameni ca mine nu pot face mare lucru pentru a influența evenimentele politice") față de care
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
socială). Mai mult decât oricând, este imperios necesar să găsim răspunsuri pertinente la următoarele întrebări: Ce ne caracterizează cu adevărat, ca individ în sine, ca popor? Cine suntem? Pentru că ziua de azi este rodul celei de ieri, am căutat să schițăm unele răspunsuri posibile prin cercetarea evoluției orașului Bacău de la jumătatea secolului al XIX-lea și până la sfârșitul perioadei interbelice, punând în valoare omul - principalul factor care a generat orașul. Alegerea acestei perioade nu a fost una întâmplătoare, intervalul istoric cercetat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
reține atenția este multitudinea și varietatea impresionantă a stilurilor de conducere. În aceste condiții, apare următoarea dilemă: Care stil de conducere este mai eficient? Răspunsul la această întrebare nu este ușor de formulat. În cartea “Leadership și Management ”, Mielu Zlate schițează și argumentează căteva criterii după care s-ar putea evalua eficiența practicării diferitelor stiluri de conducere. “Numărul sau ponderea efectelor pozitive și negative ale stilurilor de conducere în structura generală a activității de conducere”. Se pornește de la premisa că nu
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3090]
-
nemăsuratului orgoliu; una din ele a fost o primă întîlnire cu I. L. Caragiale dramaturgul avea 42 de ani, Iorga doar 23: "...am îndrăznit să cetesc dintr-un cutezător manuscris de roman prin care încercam, în anumite seri la Paris, să schițez viața botoșăneană a copilăriei mele cu unele tipuri ce-mi rămăseseră în minte. Da, un roman, un roman contemporan de vreo 200 de pagini. Sfios am dat lectură unui capitol și, la capăt, sentința lui Caragiale a venit, batjocuritoare: Foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
pâra, amenințarea cu darea în vileag a tainei încredințate sau smulse"; se recomandă singur "M-am făcut codoș de câini" și pentru ca cititorul să nu mai aibă nici o îndoială cu privire la "referent" se introduc în discurs concepte operaționale precum maestru și schiță: "A! să fi voit el, cu darul lui de a zeflemisi grosolan și ieftin, cu lipsa lui de carte și de ideal înalt și cu amănunțita lui cunoaștere a lumii de mardeiași, de codoși și de șmecheri, de teleleici, de
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
procesul blakean de creație artistică este spontan și că artistul nu-și revizuiește niciodată manuscrisele (un detaliu care, am văzut, este contrazis de multiplele corecturi din cărțile profetice): "el se grăbește să înregistreze ceea ce a văzut fugitiv și lasă prima schița așa cum este, fără s-o corecteze [...]" (1973, p. 139). Recent, Joseph Burke interpretează figurile vizionare desenate de artist că eidetice (percepute în mod real), nu împrumutate (create de memorie sau pur și simplu inventate)109, iar Morton D. Paley este
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
și, prin asociere cu tema morții, ea devine cadrul cel mai propice excursului analitic al naratorului privitor la încercarea de a soluționa o iubire imposibilă. Scriitorul nu insistă excesiv asupra decorului, destul de banal până la urmă, ci, dimpotrivă, încearcă să l schițeze prin fraze cât mai scurte și mai puține sugerându-i sobrietatea apăsătoare: „Cavarna: o singură stradă, cu prăvălii neînsemnate ținute de bulgari și câteva cafenele umile.”. (p. 103) Ambianța acvatică îi produce personajului narator efuziuni poetice menite să-i tempereze
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
Opera debutează, în spiritul epocii în care se petrece acțiunea, cu descrierea ținutului ce reprezintă împrejurimile localității Lyme Regis; descriere minuțioasă, pe fondul căreia scriitorul își introduce treptat, cu abilitatea cu care un pictor, după ce și a pregătit atent șevaletul, schițează dintr-o singură mișcare silueta viitoarelor „obiecte” care îi vor popula tabloul. Prima dimensiune a libertății, prezentă la nivelul discursului narativ - cea a scriitorului - constituie semnul sub care stau, într-un fel sau altul, celelalte două. Fowles își ia libertatea
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
ajungă la rezultate concludente. Tinerii învață să formuleze întrebări, să și modeleze propriile idei și interpretări, să-și clarifice și să dezvolte ideile celor cu care lucrează. Elevii vor fi învățați să-și gestioneze întrebările obișnuidu-se să le noteze, să schițeze răspunsuri iar pe baza celor notate să facă analize individuale sau împeună cu colegii din grupul de reflecție. Raționamentul - este important în realizarea legăturilor dintre componentele descoperite prin experimentare , documentare și permite formularea unor concluzii proprii. Gândirea sistemică reprezintă o
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
Maastricht extinde și detaliază acest principiu de garantare a drepturilor cetățenilor la identitatea lor națională prin control internațional, îndepărtîndu-se prin aceasta de la maxima iluministă că suveranitatea ține în totalitate de națiunea legată de teritoriu. Prin constituționalizarea principiului cetățeniei Uniunii, Tratatul schițează legături cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului, specifică anumite drepturi ale cetățenilor într-un cadru comun și cere statelor-membre ale Uniunii să fie de acord asupra anumitor drepturi politice transnaționale. Această ultimă prevedere include dreptul fiecărui cetățean din oricare stat
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
folosește în mod arbitrar mijloacele violenței de stat împotriva societăților civile în țară sau în străinătate. Aceia, precum Elias, care ignoră această nouă politică civilizatoare sînt, de obicei, devotați, uneori fără a recunoaște acest lucru, unei imagini a statului modern schițate pentru prima dată de Hobbes și reactualizate la începutul acestui secol prin interpretarea simpatetică dată de Carl Schmitt statului modern ca "zeu muritor", ca primul produs artificial al lumii tehnologice moderne, ca un mecanism de comandă inventat de om, ce
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
1988. 14 Comparați încercările mele preliminare de a distinge societățile civile afectate, mai mult sau mai puțin, de violențe în Reflections on Violence, Londra și New York, 1996. Modele de societăți civile, mai mult sau mai puțin dominate de piață, sînt schițate în The Media and Democracy, Cambridge, 1991, în special pp. 116-162. 15 Friedrich Schiller, Werke, Nationalausgabe, L. Blumenthal și Benno von Wiese (ed.), Weimar, 1943-1967, vol. 20, pp. 323-325. 1 Michel Foucault, Politics, Philosophy, Culture: Interviews and Other Writings 1977-1984
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
voastră este de a ierarhiza obiectele în ordinea importanței lor pentru supraviețuirea grupului, marcând cu 1 cel mai important și cu 14 cel mai puțin important obiect. În rucsacurile pe care le duceți în spate aveți obiectele prezentate în tabel. Schiță autobiografică Numele și prenumele ............................................... ....................................... Trăsături de caracter Îex.: (tăcut, glumeț, optimistă) ......................................... Trăsături preferate la ceilalți (ex.: extrovertit, sufletist) ............................................... ............................................... ........................... Priceperi/ abilități (ex.: grădinărit, înot, rezistență fizică, luarea deciziilor) ............................................... ............................................... . .......................... Obiceiuri personale (ex.: fumat) ............................................... ............................................... . .......................... Alegerea. Specificați în ordine, preferințele pentru insulele spre care
Ghidul Mentorului by Teodora Ruginosu, Angela Sava, Doina Buraga, Cezar Daniel Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/1288_a_2201]
-
voastră este de a ierarhiza obiectele în ordinea importanței lor pentru supraviețuirea grupului, marcând cu 1 cel mai important și cu 14 cel mai puțin important obiect. În rucsacurile pe care le duceți în spate aveți obiectele prezentate în tabel. Schiță autobiografică Numele și prenumele ............................................... ....................................... Trăsături de caracter Îex.: (tăcut, glumeț, optimistă) ......................................... Trăsături preferate la ceilalți (ex.: extrovertit, sufletist) ............................................... ............................................... ........................... Priceperi/ abilități (ex.: grădinărit, înot, rezistență fizică, luarea deciziilor) ............................................... ............................................... . .......................... Obiceiuri personale (ex.: fumat) ............................................... ............................................... . .......................... Alegerea. Specificați în ordine, preferințele pentru insulele spre care
Ghidul Mentorului by Teodora Ruginosu, Angela Sava, Doina Buraga, Cezar Daniel Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/1288_a_2202]
-
conceptelor (înțelegerea trăsăturilor unei clase). 4. Învățarea principiilor sau regulilor (relații între concepte). 5. Rezolvarea de probleme (combinarea regulilor cu un scop). 6. Învățarea comportamentelor creatoare. Între tipurile de învățare și tipurile (stadiile) gândirii există o corespondență, a cărei cunoaștere (schițată în continuare) este importantă pentru respectarea particularităților de vârstă și intelectuale în învățare ( figura 2.). 2.5. Metode active de predare învățare De la începutul anilor ’90 a devenit tot mai clar faptul că lucrurile sunt într-o uimitoare schimbare, complexitate
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
pune accentul pe nevoia de susținere a programului arătând modalitatea greoaie de realizare a evidenței de până acum. Pentru a satisface auditoriul putem da exemplul altor servicii (să zicem financiar) care realizează acest lucru deosebit de eficient. În etapa proiectivă putem schița un model minim de program de acțiune în acest sens (dotare, instruire), iar în etapa acțiunii putem propune, pornind de la reglementările în vigoare, ce să se facă pentru a implementa programul respectiv. Urmând un asemenea demers, putem nutri speranța să
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
un model care permite să ne mișcăm de la cunoscut la necunoscut sau de la simplu la complex. După ce am hotărât subiectul, după ce am identificat punctele principale și cele ajutătoare și am selectat un model structural potrivit, următorul pas este de a schița materialul așa cum urmează să apară în scrisoare, referat, cerere, mesaj etc. Aranjarea ideilor într-o formă schematică S-ar putea să fim unul din acei scriitori excepționali care nu au nevoie nici măcar de o schiță; ideile curg una după alta
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Dar dacă suntem un scriitor obișnuit, o asemenea schiță poate economisi și nu risipi timpul. Ideile trebuie surprinse în ordinea importanței lor. Ce idee sau idei vrem să le folosi, în prima parte a textului? Care în final? Pentru început, schițăm principalele idei încercând să le includem într-o anumită ordine, apoi începem să scriem. Cu toate că această muncă poate consuma timp, faptul în sine ne obligă să înșiruim ideile principale și pe cele ajutătoare într-o ordine logică înainte de a începe
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
mod similar, ea servește tot două scopuri: este fraza principală și asigură legătura între ce urmează și paragraful precedent. Sindromul primului material scris Oamenii care scriu se împart în două categorii: cei care redactează intuitiv un document scris fără a schița un plan și cei care redactează materialul după un plan scris. În oricare din cele două situații, ambele categorii se confruntă cu sindromul primului material scris. Acest sindrom poate fi recunoscut prin unul sau mai multe simptomuri: palme umezi, poziție
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]