112,413 matches
-
la povestirile licențioase zise „corozive”, unde lucrurilor li se spune pe nume, nu e decît un pas - pe care Creangă îl face cu delicii, la fel ca Rabelais, ca nuveliștii libertini ai Renașterii italiene sau ca anume romancieri francezi din „secolul luminilor”, încă mai slobozi la condei. Din seria de corozive, mult gustate la “Junimea”, n-au fost recuperate decît două manuscrise, Povestea poveștilor și Povestea lui Ionică cel prost, pe care G.T. Kirileanu le-a tipărit în tiraj restrîns; vor
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
sol moldav vălurit, cu unghiurile rotunjite și umbrit de păduri, unde oamenii cultivă sonurile dulci, făcute din tăceri și ecouri. Cînd, în 1855, Creangă era la vîrsta plecării la școli, se încăpățîna să rămînă acasă, în satul părintesc. Cu un secol și jumătate mai înainte, cronicarul Ion Neculce, vel-logofăt, trebuind să se exileze în Rusia după lupta pierdută de la Stănilești, se tînguia de moarte. Țăran și boier au aceeași oroare de strămutare: de-a lungul generațiilor fără număr care s-au
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
altfel, și în Kusić există o mănăstire denumită - ați ghicit, desigur - Zlatița. Să amintim în treacăt că legenda îl desemnează drept ctitor al mănăstirii din Zlatița pe însuși Sfântul Sava, patronul sârbilor. Așezământul datează oricum din a doua jumătate a secolului al XIII-lea. Și, în completarea acestei note aparte pe care o prezintă zona, să mai spunem că localnicii din Belobreșca se mândresc cu faptul - ce-i drept, neconfirmat oficial - de a fi cei mai intelectuali dintre țărani: în fiecare
Agenda2003-43-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281633_a_282962]
-
duce după ceafa partenerului sau pe umărul acestuia. Salsa tradițională este dansul cu care trebuie sa începi dacă vrei să simți muzica, recomandă specialiștii. Pentru a veni și mai mult în ajutorul omului modern, care este totalmente grăbit (trăiește în secolul vitezei), site-urile de Internet care propovăduiesc binefacerile dansului au pus la punct un sistem rapid prin care se poate învăța. Mesaje de genul „Click pe poză pentru a învăța salsa modernă“ sau „Click pe poză pentru a învăța pașii
Agenda2003-43-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281634_a_282963]
-
în apropierea cabanei «Bellavista»(...) , ne uitam pe geam și zăream de jur-împrejur sute de ochi strălucind în noapte și ascultam fascinați urletul lor. O amintire de neuitat“. Târziu, abia după amenajările hidrotehnice Bistra-Poiana Mărului-Turnu Ruieni-Poiana Ruscă din anii ’80 ai secolului trecut, interesul pentru această zonă a revenit în actualitate, după 1990 creându-se posibilitatea abordării complexe a „dezvoltării turismului în stațiunile Muntele Mic și Poiana Mărului, pe temeiul unui concept nou, modern, care să pună în valoare spiritul tradiției“. O
Agenda2003-44-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281664_a_282993]
-
8,00, aterizare Timișoara 12,40 (via Otopeni). Toate orele sunt cele locale. VALI CORDUNEANU Mănăstiri în nordul Olteniei l Cea mai frumoasă cetate medievală locuită din Europa l Mănăstirea Dintr-un lemn În tradiția locală se susține că în secolul al XVI-lea, pe Valea Otăsăsului (5 km peste deal din stațiunea Govora) s-a ridicat o biserică din lemnul unui singur stejar. Cert este că între 1635-1636 a fost înălțată aici o construcție de cărămidă, ansamblul mănăstiresc fiind, de
Agenda2003-44-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281669_a_282998]
-
Știrbei. Picturile murale din interiorul mănăstirii au fost executate de către Gheorghe Tătărăscu. Istoria noastră culturală asociază Mănăstirea Bistrița și cu numele cronicarului Nicolae Moxa, care a redactat aici primul „Tratat de istorie universală de la începutul lumii, până la 1489“. La sfârșitul secolului al XIX-lea, la Mănăstirea Bistrița a existat o școală de ofițeri pe care a absolvit-o, între alții, I. Dragalina, erou al primului război mondial, al cărui nume îl poartă și un bulevard din Timișoara. l Mănăstirea Arnota Se
Agenda2003-44-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281669_a_282998]
-
încep fortificarea Timișoarei, operație care a costat 20 de milioane de florini. În „Monografia Timișoarei“ scrisă de dr. Nicolae Ilieșiu și reeditată de nepotul său, Petru Ilieșu, stă însemnat: „În interiorul murilor trași de către guvernatorul Mercy se cuprind: vechea cetate din secolul XIV, turnul de apă și teritoriul Palanca Mare. Fortificațiile aveau un brâu triplu de ziduri, urmat fiecare de șanțuri care la nevoie erau umplute cu apă. Cetatea avea 3 porți, care se închideau seara la o oră fixată. Aceste porți
Agenda2003-44-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281663_a_282992]
-
Francisc de Lorena, care a murit timpuriu, și-al Mariei Teresia. În 1765, la doar 24 de ani, el a fost asociat la coroană, deci coîmpărat. Era energic, metodic, lipsit de fasoane, a fost cu adevărat un împărat luminat. Aparținea Secolului Luminilor prin tot ce făcea. A trăit doar 49 de ani, dar nu a acceptat niciodată să se încreadă în vorbele, rapoartele altora, ci doar în ceea ce vedea singur. A străbătut Rusia călare, de la St. Petersburg la Crimeea, însoțit de
Agenda2003-44-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281663_a_282992]
-
filme În săptămâna 8 - 15 noiembrie 2003 TIMIȘOARA: Capitol: 8-13. 11 - Matrix 3: Revoluții - SUA - premieră (12, 1430, 17, 1930, 22); 14-15. 11 - Cursa secolului - SUA - premieră (13, 16, 19, 22); Timiș: 8-13. 11 - Tras pe sfoară - SUA - premieră (12, 14, 16, 18, 20, 22); 14-15. 11 - Ambasadori, căutăm patrie - SUA - premieră (12, 1430, 17, 1930, 22); Studio-Eurimages: 8-13. 11 - Examen - România - premieră (14, 16
Agenda2003-45-03-45-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281684_a_283013]
-
mult mai mari. După cum mai remarca dl Pașcanu, înainte de 1989 „nici unui cercetător nu îi erau acceptate articole privind ocupația austriacă și ungară în Ardeal(...) Astfel, după 1990, cu ajutorul a cinci numere din revista „Levélbélyeg - Tözsde“, apărută la Timișoara la începutul secolului trecut, achiziționate la o licitație în Germania, în 1993 s-au putut aniversa 90 de ani de la înființarea primei asociații filatelice din orașul nostru. Până în acel moment, începuturile filateliei timișorene erau legate de prima expoziție națională și primul congres, organizate
Agenda2003-50-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281816_a_283145]
-
dl Martin se va documenta la Budapesta și Viena, sperând să facă noi descoperiri. Noi pete albe din istoria filateliei bănățene ar putea dispărea prin găsirea unor reviste despre care se știe sigur că au apărut la Caransebeș, la sfârșitul secolului al XIX-lea, un singur număr dintr-o revistă apărută în 1900 în Timișoara sau numere inedite din „Der Banater Philatelist“ (1920-1926). Deocamdată a strâns suficient material documentar cât să umple o cameră, iar în biblioteca proprie se află toate
Agenda2003-50-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281816_a_283145]
-
Pagină realizată de OCTAVIAN NICA Timpul probabil, doctorul și... sănătatea noastră de fiecare zi „Pământ și cer și ape și vânturi nu-mi priesc/ Mereu ca de o boală la trup mă moleșesc“ La începutul deceniului al IX-lea din secolul trecut (se pare într-o noapte de Anul Nou), capitala Danemarcei a fost scena unor tulburări fără egal. Înfierbântați de petrecere, sute de tineri au luat cu asalt centrul orașului Copenhaga. Bilanțul a fost cutremurător - 1 900 de începuturi de
Agenda2003-50-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281818_a_283147]
-
organismul omenesc. Sesizase acest adevăr încă acum 2 500 de ani părintele medicinii, Hippocrat, care scria: „Nu ignorați nimic din ceea ce înseamnă arta de a prevedea timpul, pentru că tot ce se referă la ea se leagă de medicină“. Mai târziu (secolul al XV-lea), Paracelsus afirma că „nu ar trebui niciodată să prescrii o rețetă înainte de a scruta cerul“. Mai aproape de noi (1926), profesorul francez Mouriquand determina certe corespondențe între tulburările meteorologice și starea noastră de sănătate, influențele pe care „buletinele
Agenda2003-50-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281818_a_283147]
-
de mântuire sunt trăsături specifice ale stilului romantic. Mântuirea sufletului este un subiect predilect pentru compozitorii romantici în general, iar Hector Berlioz, născut acum 200 de ani, a fost prin excelență un reprezentant al romantismului francez din prima jumătate a secolului al 19-lea. Portret Personalitate cunoscută a vieții artistice bănățene, prof. univ. dr. Walter Kindl s-a născut în 24 noiembrie 1943, în comuna Lovrin. A absolvit Conservatorul de Muzică „Gh. Dima“ din Cluj. În perioada 1966-1988 a fost profesor
Agenda2003-50-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281814_a_283143]
-
Doctoratul în muzică l-a obținut la Universitatea din Leipzig. Este coautorul cărților „Dicționar de orgă“ (Ed. CEOS, 2000 - Belgia), „Orga“ (Ed. Bärenreiter, 2001 - Germania). Organiștii și dirijorii Domului Cea mai reprezentativă personalitate muzicală din capitala Banatului începând de la mijlocul secolului al 18-lea a fost capelmaistrul Domului romano-catolic (inaugurat cu 250 de ani în urmă). Muzica ce se cânta în catedrala episcopală a servit drept model pentru dezvoltarea muzicii bisericești. Domul dispunea de cor, de o orchestră semisimfonică și de
Agenda2003-50-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281814_a_283143]
-
grădina publică, „Masa tăcerii“ încorporează pământul și Calea Eroilor, focul, flacăra care asigură triumful asupra morții în „Poarta sărutului“, și aerul, avântul „Coloanei fără sfârșit“ care escaladează văzduhul în drumul către cer. Un magnific monument istoric și de artă din secolul al XIV-lea este Mănăstirea Tismana, unul dintre cele mai importante lăcașuri ale spiritualității românești. De la Tismana se ajunge foarte ușor la Padeș și Cloșani, în „Câmpia Soarelui“, nume intrate în legendă datorită faptelor de vitejie ale eroului național Tudor
Agenda2003-49-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281810_a_283139]
-
lei); Jostein Gaarder - Misterul de Crăciun (Ed. Univers, 129 000 lei); Emil Brumaru - Opera poetică (Ed. Cartier, 230 000 lei); Petre Pandrea - Călugărul alb (Ed. Vremea, 140 000 lei); Connie Palmer - Legile (Ed. Univers, 129 000 lei); Pierre Brunel - Mitologiile secolului XX, vol. I-II (Ed. Univers, 500 000 lei); Mark Twain - Jurnalul lui Adam și al Evei (Ed. Minerva, 55 000 lei); Răzvan Petrescu - Mici schimbări de atitudine (Ed. Allfa, 149 000 lei); Simone Waisband - Tiahuanaco - 10 000 de enigme
Agenda2003-49-03-timp () [Corola-journal/Journalistic/281809_a_283138]
-
Petrescu - Mici schimbări de atitudine (Ed. Allfa, 149 000 lei); Simone Waisband - Tiahuanaco - 10 000 de enigme incașe (Ed. Humanitas, 220 000 lei); Simona Kiselevski - Hotel Terra (Ed. Cartea Românească, 60 000 lei). Alin Ciupală - Femeia în societatea românească a secolului al XIX-lea (Ed. Meridiane, 68 000 lei); Serghei Esenin - Poezii și poeme (Ed. Minerva, 55 000 lei). l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Republica Leului Autorul documentatului volum trece în revistă biografiile celor 120 de
Agenda2003-49-03-timp () [Corola-journal/Journalistic/281809_a_283138]
-
Ed. Polirom, 169 000 lei); Henry Miller - Tropicul Cancerului (Ed. Est, 300 000 lei); Haruki Mukarami - În căutarea oii fantastice (Ed. Polirom, 169 000 lei); Monica Lovinescu - Jurnal 1990-1993 (Ed. Humanitas, 250 000 lei); Kjell Espmark - Premiul pentru literatură. Un secol cu Nobel (Ed. Institutului Cultural Român, 175 000 lei); Ismail Kadare - Piramida (Ed. Polirom, 139 000 lei); Apostolos Doxiadis - Unchiul Petros și conjectura lui Goldbach (Ed. Humanitas, 125 000 lei); Robert Conquest - Recolta durerii: colectivizarea sovietică și teroarea prin foamete
Agenda2003-50-03-timp_liber () [Corola-journal/Journalistic/281837_a_283166]
-
în cosmos Ce poate să ne releve o localitate - Groși? Este o așezare veche (1508), situată între dealuri împădurite, la 5 km de Margina, comună de care aparține. Dintr-o monografie aflăm că biserica de aici a fost înălțată la mijlocul secolului al XVIII-lea, iar școala și-a deschis porțile în anul 1776. Astăzi, în sat trăiesc de 3 ori mai puțini locuitori decât în 1869 și de aproape 5 ori față de 1956. „Pentru mine, ne spune dl general maior Dumitru
Agenda2003-51-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281842_a_283171]
-
am văzut și pâlpâirile flăcărilor de la rafinăriile de lângă Ploiești. Aflându-mă în cosmos îmi era dor de priveliștile de pe pământ. Acum, de pe pământ am nostalgia zborului cosmic“. Prezicerea zborului spre Lună Receptiv la marile progrese ale științei care au marcat secolul al XIX-lea, Jules Verne și-a dat frâu imaginației prevestind nu doar zborul cosmic, ci și marea „aventură“ a omului spre Lună. Astfel, în romanul „În jurul Lunii“, el descrie cum cu ajutorul unui tun lung de 300 de metri se
Agenda2003-51-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281842_a_283171]
-
Acum 40 de ani, și-a încetat activitatea unul din cei mai prestigioși producători de automobile din S.U.A. , Studebaker. Compania a apărut în timpul Războiului civil din S.U.A. și a devenit cel mai mare producător mondial de trăsuri, ca la sfârșitul secolului al XIX-lea să fie un important producător de automobile. Miercuri, 10 decembrie MARIE CURIE În urmă cu 100 de ani, omul de știință francez Marie Curie a primit, alături de soțul ei, Pierre Curie, și de fizicianul Henri Becquerel, Premiul
Agenda2003-49-03-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281808_a_283137]
-
și suferințe. A fost anul luptelor deșarte, neproductive, în care obiectivele propuse nu s-au concretizat. După cum s-a afirmat, a fost un an deosebit de lung și toată lu-mea s-a bucurat când s-a terminat. Timișorenii au realizat că secolul al 20-lea nu va fi veacul miracolelor, dar, cu toate acestea, au petrecut de Revelion cu speranța că 1904 se va dovedi un an mai bun și mai fericit decât precedentul. Populația orașului La recensământul din 1900, orașul Timișoara
Agenda2003-51-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281840_a_283169]
-
va dovedi un an mai bun și mai fericit decât precedentul. Populația orașului La recensământul din 1900, orașul Timișoara a avut o populație de 49 624 de locuitori. Armata dispunea de un efectiv de 3 409. În ultimul deceniu al secolului al 19-lea, populația stabilă a orașului a crescut cu 24,4%. În anul 1903, în Timișoara au venit pe lume 1 450 de nou-născuți. S-au înregistrat 1 340 de decese și s-au oficiat 475 de căsătorii. Numai
Agenda2003-51-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281840_a_283169]