3,080 matches
-
Chiar aceste dezbateri pozitive și negative îl fundamentează ca discurs social. Ceea ce stimulează producția socială a unui discurs este seria de evenimente de limbaj; apariții imprevizibile în atenția, în gândirea și în limbajul oamenilor. De exemplu, apariția cuvintelor sex și sexualitate în discursul cotidian al modernilor. Analiza și descrierea unui discurs sunt, oarecum, similare cu practicile istoricilor conceptelor, cu toate că "metoda" propusă de Foucault se diferențiază de cea a istoricilor ideilor și conceptelor. Dacă istoricii ideilor sunt preocupați de studiul ideilor și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de instrumentalizare), cu o complicată geometrie a relațiilor interumane și a raporturilor de putere din cadrul societății moderne, a cărei pozitivitate nu poate fi înțeleasă pe deplin decât prin modul în care gânditorii și politicienii vremii au tratat seria negativităților ("nebunia", "sexualitatea în sine", "delincvența", "criminalitatea", "cunoașterile descalificate social și epistemic" etc.). Foucault a văzut în istorie semne și raporturi semnificante între oameni, între lucruri, între oameni și lucruri. Obișnuia să spună că "acolo unde niciun cuvânt nu se mai face auzit
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
E., Encounters: Philosophy of History after Postmodernism, University Press of Virginia, Charlottesville/Londra, 1998. Duțu, Alexandru, Ideea de Europa și evoluția conștiinței europene, All, București, 1997. Engel, P., Rorty, R., La ce bun adevărul?, Art, București, 2007. Foucault, M., Istoria sexualității, 3 vol., Editura de Vest, Timișoara, 1995. Foucault, M., Istoria nebuniei în epoca clasică, Humanitas, București, 1996 Foucault, M., Cuvintele și lucrurile, Univers, București, 1996. Foucault, M., A supraveghea și a pedepsi. Nașterea închisorii, Humanitas, București, 1997. Foucault, M., Nașterea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
p. 24. 7 Idem, Theatrum philosophicum, Idea & Art Design Print, Cluj-Napoca, 2001, p. 419. 8 Ibidem, p. 480. 9 Idem, Securitate, teritoriu, populație. Cursuri rostite la Collège de France, Idea & Art Design Print, Cluj-Napoca, 2009, p. 12. 10 Idem, Istoria sexualității, Editura de Vest Timișoara, 1995, vol. 1, p. 129. 11 "Truth, Power, Self: An Interview with Michel Foucault", în L. H. Martin & Co., Technologies of the Self: A Seminar with Michel Foucault, Tavistock Londra, 1988, pp. 9-15. 12 P. Veyne
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Istoria nebuniei..., p. 206. 55 Ibidem, p. 206. 56 Ibidem, p. 503. 57 E. Salmann, Romanul ca model pentru teologie, Galaxia Gutenberg, Târgu-Lăpuș, 2010, p. 88. 58 Istoria..., op. cit., p. 104. 59 Idem, Theatrum..., op. cit., pp. 505-506. 60 Idem, Istoria sexualității, op. cit., p. 145. 61 Ibidem, p. 15. 62 Ibidem, p. 16. 63 Ibidem, p. 38. 64 Ibidem, p. 52. 65 Ibidem, p. 152. 66 Ibidem, p. 41. 67 Ibidem, p. 23. 68 Ibidem, p. 56. 69 Ibidem, p. 11. 70
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
69 Ibidem, p. 11. 70 Ibidem, p. 48. 71 Ibidem, pp. 42-43. 72 Ibidem, p. 50. 73 Ibidem, p. 59. 74 M. Foucault, Power/Knowledge..., p. 40. 75 Idem, Theatrum..., op. cit., p. 477. 76 Ibidem, p. 468. 77 Idem, Istoria sexualității, op. cit., pp. 68-70. 78 Ibidem, p. 64. 79 Ibidem, p. 186. 80 Idem, Theatrum..., op. cit., p. 12. 81 Ibidem, pp. 423-424. 82 Ibidem, p. 458. 83 Idem, Istoria..., op. cit., p. 132. 84 Ibidem, pp. 132-133. 85 Ibidem, p. 329. 86
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
lucrurile reale au ajuns să fie ceea ce sunt - și ca model exemplar și justificare a activităților omului. Înțelegem ceea ce suntem - suntem muritori și de un anume sex - și ne asumăm această condiție, deoarece miturile povestesc felul În care moartea și sexualitatea și-au făcut apariția În această lume ș...ț (M. Eliade, 1968, p. 138). Altfel spus, deoarece povestirile acestuia se referă la evenimentele care au creat mediul natural și forma de organizare socială specifice unei comunități anume, ele comunică ceva
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
următoarea schemă mitică: ...un personaj, care este războinic sau campion necontestat și, prin aceasta, folositor zeilor și oamenilor, comite trei păcate succesive, separate clar În timp, câte unul pentru fiecare din cele trei domenii funcționale (sacralitatea, morala eroică, bogăția și sexualitatea). În anumite versiuni, fiecare păcat atrage după sine o pedeapsă, aflată În corespondență - prin forma ori prin consecințele sale - cu domeniul funcțional, afectat de greșeala eroului. După a treia pedeapsă, vinovatul se găsește Într-o stare de pierdere totală a
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ocheanul deformărilor monstruoase sau de a căuta cu interes naturalist hiperbolizarea umanului josnic în surprinzătoare contexte solemne. Democratizarea limbajului arghezian presupune aici alternarea termenilor triviali cu sintagme erudite și deliberata inversare a referențialităților, înfățișând așadar bestialitatea prin livresc (scenele de sexualitate, perversiunile, violurile), și invers. Portretele profesorilor, de pildă, sau ceremonia examinării, sunt impietate prin vocabule și asocieri improprii, adecvate însă demascării imposturii și mascaradei festivităților, grotescul expresiei subordonându-se pervazivei intenții satirice: Cel mai iritat dintre membrii juriului examinator a
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și din dorințele sale nelămurite, căutare care îi pune în umbră meschinăria și comportamentul flușturatic, dacă se acceptă că "obsesia erotică nu-l afundă pe Ragaiac în vulgaritate, ci, dimpotrivă, îl scoate, îl salvează, pentru că are un alt conținut decât sexualitatea simplă sau erotomania"52. În același fel, frivolitatea și libertinismul pretinsului doctorand în drept Mihnea Băiatu din Zilele și nopțile unui student întârziat (1934), sunt estompate treptat de efortul din ce în ce mai puțin derizoriu de a se arăta demn de iubirea Arinei
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
opiniei publice, mai ales când e vorba de mișcarea culturală"61, nu se deosebesc esențial de tineretul eliadesc din perioada posterioară Marii Uniri. "Huliganii" blazați ai deceniului al patrulea se pierd în nesfârșite polemici sterile pe tema dragostei și a sexualității, a morții și a revoluției, a opțiunii existențiale, pendulând între viețuirea în concretul cotidian sau izolarea necesară desăvârșirii utopice a creației absolute. Privit din exterior, cu vădită superioritate și cu un dispreț abia perceptibil sub pojghița străvezie a admirației proprie
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
a doctrinei Bisericii despre diverse probleme matrimoniale, două moduri de argumentare care se expun la două tipuri de erori: după natură, atunci când însăși natura indică ceea ce este conform cu ea și se identifică cu voința creatorului (de ex. procrearea este scopul sexualității umane); după rațiunea umană, atunci când numai prin intervenția rațiunii pot fi găsite valorile și nonvalorile, în contextul diverselor probleme cu caracter matrimonial (de exemplu faptul că uniunea dintre bărbat și femeie presupune căsătoria monogamică și indisolubilă). Ideea pe care Fuchs
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
rațiunii pot fi găsite valorile și nonvalorile, în contextul diverselor probleme cu caracter matrimonial (de exemplu faptul că uniunea dintre bărbat și femeie presupune căsătoria monogamică și indisolubilă). Ideea pe care Fuchs o subliniază este că „datul naturii” (de exemplu, sexualitatea), de la sine poate să indice doar modul în care funcționează dimensiunea sexualității, dar nu faptul că ea este o datorie morală. Cu alte cuvinte, nu poate să derive „a trebui” de la „a fi”, pentru că ar fi, după analiza lui, o
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
caracter matrimonial (de exemplu faptul că uniunea dintre bărbat și femeie presupune căsătoria monogamică și indisolubilă). Ideea pe care Fuchs o subliniază este că „datul naturii” (de exemplu, sexualitatea), de la sine poate să indice doar modul în care funcționează dimensiunea sexualității, dar nu faptul că ea este o datorie morală. Cu alte cuvinte, nu poate să derive „a trebui” de la „a fi”, pentru că ar fi, după analiza lui, o „falsitate naturalistă”. Astfel, se pot găsi soluții pornind de la natura fiecărui act
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
morală; ne dăm seama că noi cunoaștem natura care este într-un fel deja interpretată; interpretarea presupune o evaluare umană ce depinde de schimbările interne ale societății, într-o continuă transformare. În urma acestei reflecții propuse de Fuchs rezultă că natura sexualității umane nu poate spune dacă un comportament, pentru a fi uman din punct de vedere moral, este acceptabil sau inacceptabil. Din raportul lui Dumnezeu cu creația sa nu putem să ne dăm seama care este datoria omului în contextele amintite
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
se poate lipsi. Această situație care se întâlnește la nivel social se manifestă în particular în domeniul familiei, care se prezintă cu semnele evidente ale unui dimorfism ce proiectează persoana în afara ei însăși și o împinge spre celălalt sex. Astfel, sexualitatea reprezintă în realitate, în propriul trup, condiția nevoiașă (săracă) a persoanei. Răspunsul în fața nevoii, totuși, are loc în diverse moduri care, în mod fundamental, trec prin negarea alterității sau a acceptării depline”. Este evidentă originea celor două roluri care include
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
orașe afectate acum de: mondializare, multiculturalism și afirmare etnică, de probleme ecologice create de efecte (ne)urmărite, (ne)așteptate ale creșterii economice, de tendințe demografice și migratorii noi, de "înfruntarea sexelor", de "disoluția familiei", de proliferarea unor noi comportamente privind sexualitatea și procrearea, de schimbarea "piramidei vârstelor", de schimbarea structurii ocupațiilor, de șomaj, excludere, restricții bugetare etc. Toate acestea au provocat și provoacă transformări, schimbări ale orașelor, provoacă decidenții și pe toți ceilalți locuitori. Lupta contra excluderii și a discriminării și
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
linia inimii este roșie, arată un temperament gelos; dacă linia inimii este albă, arată tulburări sanguine; dacă linia inimii este palidă, arată răceală și rezervă erotică; dacă linia inimii este puternic conturată, arată o persoană foarte sentimentală și preocupată de sexualitatea sa; dacă linia inimii este subțire, arată o persoană cu relații dificile și instabile emoțional, are nevoie de stabilitate; dacă linia inimii este plasată sub inelar, arată ușurință în sentimente; dacă linia inimii este plasată sub degetul mijlociu, arată noroc
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
gratis, și asta e deprimant. Femeile știu că trebuie să vândă ceea ce ar prefera să dăruiască doar din păcere și afecțiune, și asta e distructiv..." Paulo Coehlo, Unsprezece minute Cuprins Argument / 13 Periplu în lumea curtezanelor și a pseudocurtezanelor / 21 Sexualitatea creatoare și distrugătoare în mituri / 29 Curtezane și pseudocurtezane în mitologie / 35 Zeități sumero-babilonene / 35 Inanna • Ishtar • Astharte Zeități egiptene / 40 Nut • Nephthis • Isis • Hathor • Bastet • Qadesh • Karina / Ummu Sybyan Zeități indiene / 42 Shakti / Durga • Lakshmi • Shri • Rati • Sodasi • Yellamma
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
valorifice farmecul prin inteligență și spirit, să-și valorizeze puterea de seducție și astfel să creeze, în beneficiul propriu și al altora, un decor stimulativ de exprimare, afirmare, consacrare. Periplu în lumea curtezanelor și a pseudocurtezanelor Componentă esențială a vieții, sexualitatea determină conservarea și reproducerea ființelor, perpetuarea vieții, exprimarea trebuinței de comunicare intimă ce poate deveni scop în sine dar și mobilul unor trăiri transbiologice și transpsihice spirituale. Poate deveni mobilul intimității elevate dar și mobilul obsesiei, vinovăției, bolii, disperării, poate
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ce poate deveni scop în sine dar și mobilul unor trăiri transbiologice și transpsihice spirituale. Poate deveni mobilul intimității elevate dar și mobilul obsesiei, vinovăției, bolii, disperării, poate deveni sursă de conflicte, de rivalități, gelozii și trădări. Dat fiind importanța sexualității în geneza și perpetuarea lumii vii, această componentă esențială a vieții a fost modelată social și cultural, a intrat în tipare comportamentale individuale și comunitare prin mituri, tradiții etnologice, prin expresii artistice în literatură, pictură, sculptură, arhitectură, muzică. O cuprinzătoare
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și perpetuarea lumii vii, această componentă esențială a vieții a fost modelată social și cultural, a intrat în tipare comportamentale individuale și comunitare prin mituri, tradiții etnologice, prin expresii artistice în literatură, pictură, sculptură, arhitectură, muzică. O cuprinzătoare imagine a sexualității, cu variate semnificații, cu mari influențe asupra modelării comportamentelor umane, este oferită de mituri, acestea fiind realități culturale complexe, după cum precizează Mircea Eliade, ce relatează ce s-a petrecut în illo tempore, ceea ce au făcut ființele divine la începuturile Timpului
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
lor, sacralizează evenimentele cosmice, naturale, apariția, evoluția și afirmarea omului. Acestuia îi oferă trasee sacralizate de existență, modele de exprimare a conduitei prin iubire, credință, onoare, curaj, eroism, fidelitate, dar și prin ură, gelozie, răzbunare. Conduitele umane sunt impregnate de sexualitate. Sexualitatea este sacralizată în mituri, prin construțiile cosmogonice, legate de crearea și evoluția universului, teogonice, legate de apariția și manifestarea divinităților, antropogonice, legate de crearea, evoluția și manifestarea omului. Sexualitatea impregnează și fertilitatea naturii, fecunditatea umană, feminină în special, formele
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
sacralizează evenimentele cosmice, naturale, apariția, evoluția și afirmarea omului. Acestuia îi oferă trasee sacralizate de existență, modele de exprimare a conduitei prin iubire, credință, onoare, curaj, eroism, fidelitate, dar și prin ură, gelozie, răzbunare. Conduitele umane sunt impregnate de sexualitate. Sexualitatea este sacralizată în mituri, prin construțiile cosmogonice, legate de crearea și evoluția universului, teogonice, legate de apariția și manifestarea divinităților, antropogonice, legate de crearea, evoluția și manifestarea omului. Sexualitatea impregnează și fertilitatea naturii, fecunditatea umană, feminină în special, formele de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și prin ură, gelozie, răzbunare. Conduitele umane sunt impregnate de sexualitate. Sexualitatea este sacralizată în mituri, prin construțiile cosmogonice, legate de crearea și evoluția universului, teogonice, legate de apariția și manifestarea divinităților, antropogonice, legate de crearea, evoluția și manifestarea omului. Sexualitatea impregnează și fertilitatea naturii, fecunditatea umană, feminină în special, formele de manifestare a iubirii: maternă, paternă, filială, fraternă, erotică, formele de manifestare a convertirii iubirii în răzbunare, ură, crimă. Miturile au creat divinități care patronează castitatea, căsătoria și reprezintă erotismul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]