40,428 matches
-
rezoluții emise de Inspecția Judiciară. ... 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 alin. (2) din Codul de procedură civilă se arată că acestea sunt „interpretabile/imprecise“, dat fiind faptul că, „pentru a aplica o prevedere dintr-o altă sferă în materia contenciosului administrativ, nu este suficientă apelarea la prevederile art. 2 alin. (2) din Codul de procedură civilă, decât printr-o aplicare discreționară (...)“. În continuare, autoarea excepției invocă faptul că, într-un alt dosar, a ridicat excepția de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 618 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267280]
-
cauză. ... 22. Pentru aceleași considerente, în prezenta cauză nu poate fi reținută nici încălcarea dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 124 alin. (2) privind unicitatea, imparțialialitatea și egalitatea justiției. ... 23. Referitor la dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală, Curtea reține că sfera normativă a acestui text constituțional vizează situații care se abat de la cursul firesc al vieții politice, economice și sociale, aplicarea sa implicând, în mod intrinsec, un caracter excepțional al împrejurărilor în care este adoptată norma juridică analizată. Or, prevederile
DECIZIA nr. 618 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267280]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 21 septembrie 2021. ... 17. Curtea a reținut că prin criticile de neconstituționalitate se vizează în mod principal problema reglementării unor prezumții absolute de impreviziune. Pentru a determina dacă ele se plasează în sfera riscului supraadăugat al contractului de credit, trebuie să aibă în vedere criteriile consistenței valorice și persistenței temporale a fluctuației în sensul Deciziei nr. 731 din 6 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 29
DECIZIA nr. 464 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267148]
-
8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 îl indică pe titularul dreptului de a recurge la acest remediu judiciar specific, respectiv debitorul. Prevederile art. 8 alin. (5) teza întâi din Legea nr. 77/2016 reprezintă, la rândul lor, o clarificare a sferei titularului dreptului de a recurge la remediul judiciar specific instituit de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016. Astfel, dacă art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 nu face decât să se refere la categoria generală a debitorului
DECIZIA nr. 464 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267148]
-
cuvinte, legiuitorul a specificat, în mod expres, o anumită categorie de titulari ai remediului judiciar specific instituit de art. 8 din Legea nr. 77/2016 - consumatorul care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat. În sfârșit, în scopul clarificării sferei titularului dreptului la introducerea acțiunii instituită de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016, art. 8 alin. (5) teza întâi din aceasta dispune că acel consumator care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat poate formula această
DECIZIA nr. 464 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267148]
-
potrivit căruia acesta ar fi putut să formuleze excepții împotriva ordonanței de redeschidere a urmăririi penale în cauza sa, în cursul procedurii din 2 aprilie 2015. În opinia lui, contestarea caracterului echitabil al ordonanței procurorului ierarhic superior nu intra în sfera de aplicare a acestei proceduri. În plus, Decizia CCR din 23 iunie a fost pronunțată după încheierea procedurii din 2 aprilie 2015. Prin urmare, nu exista niciun motiv pentru ca un judecător de cameră preliminară să reexamineze ordonanța procurorului ierarhic
HOTĂRÂREA din 1 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266609]
-
sesizeze instanța constituțională, precum și a obiectului controlului de constituționalitate. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că dacă primele două condiții se referă la regularitatea sesizării instanței constituționale, din perspectiva legalei sale sesizări, cea de-a treia vizează stabilirea sferei sale de competență, astfel încât urmează să fie cercetate în ordinea antereferită, iar constatarea neîndeplinirii uneia dintre ele are efecte dirimante, făcând inutilă analiza celorlalte condiții (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 904 din 28 decembrie 2021, publicată
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
cazul condamnărilor la pedeapsa amenzii penale, așa cum, în mod imperativ, prevăd dispozițiile art. 96 alin. (4) din Codul penal. Se susține că prevederile art. 88 alin. (3) din Codul penal folosesc termenul generic de „condamnare“, neînțelegându-se care este sfera de aplicare a acestuia, în condițiile în care art. 96 alin. (4) din Codul penal prevede că pedeapsa amenzii penale nu face parte dintre cauzele de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere. Se observă că, din analiza dispoziției legale
DECIZIA nr. 603 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267349]
-
1) din Constituție, în lumina căruia se poate reglementa în domeniul rezervat legii organice doar prin ordonanțe de urgență, nu și prin ordonanțe simple ale Guvernului. ... 12. Faptul că Guvernul, ca emitent al Ordonanței Guvernului nr. 8/2008, a intervenit în sfera competențelor exclusive ale Parlamentului încalcă principiul separației puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție. ... 13. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a art. 536 din Codul administrativ, autorii susțin încălcarea principiului egalității de tratament juridic
DECIZIA nr. 576 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266698]
-
a termenului în care acesta este îndrituit să sesizeze instanța constituțională, precum și a obiectului controlului de constituționalitate. Dacă primele două condiții se referă la regularitatea sesizării instanței constituționale, din perspectiva legalei sale sesizări, cea de-a treia vizează stabilirea sferei sale de competență, astfel încât urmează a fi cercetate în această ordine, iar constatarea neîndeplinirii uneia dintre ele are efecte dirimante, făcând inutilă analiza celorlalte condiții (Decizia nr. 66 din 21 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 7 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267209]
-
neconstituționalitate, fiind mai degrabă nemulțumit de modalitatea în care procurorul a interpretat și a aplicat textele legale criticate în speță. Interpretarea conținutului normelor juridice și aprecierea legalității activității desfășurate de organele de urmărire penală sunt însă operațiuni ce intră în sfera de competență a instanței de judecată, și nu a Curții Constituționale, aspect confirmat și prin Decizia Curții Constituționale nr. 332 din 11 mai 2017. ... 14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost
DECIZIA nr. 592 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267312]
-
din 27 ianuarie 2016, potrivit căreia Parlamentul poate adopta orice soluție pe care o consideră oportună și necesară, și Decizia nr. 52 din 1 februarie 2018, potrivit căreia un ipotetic control cu privire la aceasta (oportunitate n.a.) excedează în totalitate sferei de competență a Curții Constituționale. Invocă, totodată, considerente ale deciziilor Curții Constituționale nr. 515 din 24 noiembrie 2004, nr. 1.092 din 15 octombrie 2008, nr. 1.093 din 15 octombrie 2008 și nr. 127 din 6 martie 2019. ... 19. Suplimentar, ca
DECIZIA nr. 69 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266803]
-
să sesizeze instanța constituțională, precum și al obiectului controlului de constituționalitate. În jurisprudența sa, Curtea a statuat că primele două condiții se referă la regularitatea sesizării instanței constituționale, din perspectiva legalei sale sesizări, iar cea de-a treia vizează stabilirea sferei sale de competență, astfel încât urmează a fi cercetate în ordine, constatarea neîndeplinirii uneia având efecte dirimante și făcând inutilă analiza celorlalte condiții (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 66 din 21 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 69 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266803]
-
constituțional s-a pronunțat asupra aspectelor privitoare la lipsa de claritate și previzibilitate a actelor normative în sensul că acestea „nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci vizează, în fapt, probleme de aplicare a legii“, aceste dispoziții neintrând în sfera de competență a Curții Constituționale, ci în competența exclusivă a Parlamentului de a interveni prin modificări, completări sau abrogări, pentru a asigura ordinea juridică necesară. ... 32. Ca urmare, se apreciază că actul normativ criticat respectă în ansamblul său cerințele privind
DECIZIA nr. 120 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267210]
-
să sesizeze instanța constituțională, precum și al obiectului controlului de constituționalitate. În jurisprudența sa, Curtea a statuat că primele două condiții se referă la regularitatea sesizării instanței constituționale, din perspectiva legalei sale sesizări, iar cea de-a treia vizează stabilirea sferei sale de competență, astfel încât urmează a fi cercetate în ordine, constatarea neîndeplinirii uneia având efecte dirimante și făcând inutilă analiza celorlalte condiții (a se vedea în acest sens Decizia nr. 334 din 10 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 120 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267210]
-
elaborează în funcție de ierarhia lor, de categoria acestora și de autoritatea publică competentă să le adopte. “ ... 120. Actele normative date în executarea legilor, ordonanțelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele și potrivit normelor care le ordonă, iar sfera reglementării actelor normative de rang inferior trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele de bază și nu pot conține soluții care să contravină prevederilor acestora, ținându-se cont de principiul ierarhiei actelor normative și de integrarea unei
DECIZIA nr. 11 din 20 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266808]
-
modificarea și completarea unor acte normative sunt formulate critici de neconstituționalitate intrinsecă, după cum urmează: ... 4. Cu privire la dispozițiile art. 3 alin. (1) lit. c) din legea criticată, se susține că acestea sunt lipsite de claritate, întrucât reglementează o sferă prea largă de persoane fizice și juridice cărora li se adresează soluția legislativă analizată, aspect care determină incidența textului criticat în cazul oricărui serviciu informatic care se bazează pe un sistem informatic; sunt date drept exemplu, SaaS în cloud, conturile
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
11. Referitor la dispozițiile art. 21 alin. (1) și ale art. 22 din Legea privind securitatea și apărarea cibernetică a României, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, se susține că, prin normele anterior menționate, legiuitorul primar completează sfera destinatarilor vizați de Legea nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și sistemelor informatice, precum și sarcinile impuse acestora, creând astfel, un paralelism legislativ, care cuprinde și reglementări contrare, aspect care generează incoerență legislativă. Se
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
doar de autoritățile publice și de firmele mari, conform acquis-ului comunitar existent, făcându-se trimitere, în acest sens, la dispozițiile Directivei (UE) 2016/1.148 (Directiva NIS 1) și ale Directivei (UE) 2022/2.555 (Directiva NIS 2). Se arată, totodată, că extinderea sferei persoanelor cărora le sunt aplicabile dispozițiile directivelor anterior menționate generează o lipsă de previzibilitate a efectelor pe care legea le-ar putea produce. ... 15. Cu privire la prevederile art. 48 din legea analizată, se susține că acestea reglementează două contravenții
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
a României - legiuitorul extinde domeniile de securitate națională dincolo de scopul legii reglementate. Se arată, de asemenea, că legea criticată nu definește noțiunile de „campanii de propagandă sau dezinformare“, de „reziliența statului“ și de „riscurile și amenințările de tip hibrid“, sfera acestora de aplicare fiind lăsată la aprecierea Guvernului, care le poate defini prin acte infralegale sau, după caz, la aprecierea Serviciului Român de Informații care va decide, în fiecare caz în parte, care sunt faptele care aparțin sferei sintagmelor anterior
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
tip hibrid“, sfera acestora de aplicare fiind lăsată la aprecierea Guvernului, care le poate defini prin acte infralegale sau, după caz, la aprecierea Serviciului Român de Informații care va decide, în fiecare caz în parte, care sunt faptele care aparțin sferei sintagmelor anterior menționate. Se susține că această manieră de reglementare este contrară paragrafului 83 din Decizia nr. 91 din 28 februarie 2018, prin care Curtea Constituțională a reținut că din modul de reglementare a sintagmei „aduc atingere gravă drepturilor și
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
sintagmei „aduc atingere gravă drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor români“ rezultă că „se poate circumscrie unei amenințări la adresa securității naționale orice faptă/acțiune cu sau fără conotație penală care afectează un drept sau o libertate fundamentală. Cu alte cuvinte, sfera de aplicare a dispoziției criticate este atât de largă, încât față de orice persoană se poate reține exercitarea unei acțiuni care constituie amenințare la adresa securității naționale“, precum și paragrafului 80 din Decizia nr. 802 din 6 decembrie 2018, potrivit
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
a termenului în care acesta este îndrituit să sesizeze instanța constituțională, precum și a obiectului controlului de constituționalitate. Dacă primele două condiții se referă la regularitatea sesizării instanței constituționale, din perspectiva legalei sale sesizări, cea de-a treia vizează stabilirea sferei sale de competență, astfel încât urmează să fie cercetate în ordinea antereferită, iar constatarea neîndeplinirii uneia dintre ele are efecte dirimante, făcând inutilă analiza celorlalte condiții (Decizia Curții Constituționale nr. 66 din 21 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
conținutul informațional procesat, stocat sau transmis, precum și acțiunile derulate de utilizatori în acesta“. ... 42. Așadar, legea supusă controlului de constituționalitate are ca efect, printre altele, și extinderea noțiunii de securitate națională și apărare națională prin includerea spațiului cibernetic în sfera noțiunii anterior menționate. De altfel, chiar Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), încă din anul 2016, a recunoscut spațiul cibernetic ca un domeniu de operațiuni distinct de domeniile de operațiuni clasice (NATO, Varșovia, 2016). Prin Cyber Defence Pledge, adoptată la
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
poate avea în vedere decât persoanele fizice și juridice care furnizează servicii publice sau servicii de interes public, indiferent de natura acestora. Al doilea atribut folosit pentru identificarea subiecților de drept este de fapt unul de excludere, prin eliminarea din sfera persoanelor fizice și juridice reglementate la alin. (1) lit. c) a celor prevăzute anterior, la alin. (1) lit. b) a aceluiași articol 3, adică a persoanelor fizice sau juridice de drept privat deținătoare de rețele și sisteme informatice, care furnizează
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]