3,082 matches
-
întocmi o compoziție într-un chip original, mai ales la o temă ingrată care a fost tratată de cei mai mari artiști din lume"239. Compoziția își pierde din grandoare, dar câștigă în mister, dobândește un efect auratic, difuz, propriu simbolismului. Asemeni unui bolnav, Iisus este întins la baza crucii, unde se află în picioare, asemeni unei apariții, Maria Magdalena, ori poate sfântul Ioan, pentru că este greu de decelat în ce privește făptura fantomatică care pare să vegheze scena. În mijlocul cerului întunecat se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
să vegheze scena. În mijlocul cerului întunecat se deschide un ochi de lumină, insuficient pentru a lumina scena, amplificând parcă mai mult caracterul ei cețos. În Noua revistă română 240, apar reproduse două fragmente de triptic cu subiect religios, de un simbolism difuz, semnate de Vermont; Iisus care predică, pe măsură ce, în fața lui, sunt aduși bolnavii, generează un efect de siluetă, o imaterialitate pe care pictorul reușește să o sugereze sensibil. Speranța 241 (1899) lui Artur Verona constituie un astfel de tablou, în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
De asemenea, este sesizabil un interes evident arătat dimensiunii sociale și mai ales lumii țărănești, dar Verona rămâne cantonat într-o viziune idilică, calofilă, a unui rusticism sesizat estetic în dimensiunea sa pitorească atunci când nu se adâncește în direcția unui simbolism interesat de misterios, de vag, de absolut. Mai degrabă, ponderea elementului simbolist înclină balanța către o accepție filozofică-spiritualizată a acestei picturi. În monografia dedicată pictorului, Ion Zurescu încearcă să minimalizeze portanța simbolistă a picturii, "discreție" menită să camufleze temele sociale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care să conducă lectura de la planul real la unul transcendent. Tot în depărtare se poate vedea turla unei biserici, un pod. Doina Schobel și Hariton Clonaru realizează o sintetică fișă analitică din care observațiile privitoare la relația dintre lumină și simbolism merită menționate. "Subiect simbolist. Artistul exprimă necesitatea efortului uman în realizarea progresului spiritual, în pătrunderea legilor perfecte ale naturii. [...] Pictorul acordă o importanță deosebită luminii ca element simbolist (sursa principală se află în afara cadrului, domină scena și repartizează lumina în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
răstignirii Mântuitorului, repetiția posturii creând o pondere dramatică extraordinară, dar și o concentrare asupra unui sens general al morții și sacrificiului. Pictura lui Băncilă se află la confluența dintre expresionism (prin gesturile patetice ale personajelor și accentuarea dramatismului subiectului) și simbolism, prin conferirea unei dimensiuni transcendente realizată prin desprinderea evenimentului de contextul istoric. Și Nicolae Vermont realizează numeroase picturi de inspirație religioasă sau cu subiect mitologic. Multe dintre ele au dispărut, precum Viziunea lui Isaia, Învierea lui Iisus, Samson și Dalila
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
masca mortuară, pe care Ion Frunzetti o găsește dezagreabilă, deoarece poartă amprenta nu a unei suferințe spiritualizate, masca "hiper-eonică" (Popescu-Gogan), ci al uneia care deformează grotesc trăsăturile poetului până la rictusul macabru. Dualismul reprezentării este recuprabil prin tensiunea între naturalism și simbolism, pe punctul de a fi angajate polemic. Proiectul unui triptic monumental avându-l ca subiect pe Eminescu, pentru care sculptorul strângea subvenții în 1913-1914, proiect care nu avea să se realizeze, apare în consemnările unor critici, consemnări uneori ironice în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lansat într-o direcție ascendentă. În schimb, bustul lui Eminescu este destul de convențional. Devine un loc comun în aria reprezentării alăturarea câtorva versuri portretului poetului sau unor imagini inspirate de poezia sa. Aici se află însă o altă trăsătură a simbolismului, relația strânsă pe care o întreține cu literatura, de unde și cursivitatea acestei permanente treceri dinspre pictură / sculptură spre narațiunea explicativă sau ilustrativă și invers. În portretul pe care-l face Luchian poetului, Eminescu (desen, 1890) sunt inserate două versuri din
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
niciun titlu și datat 1910 cu mențiunea locului: Berlin. Tabloul îl înfățișează probabil pe Luceafăr plutind somnolent alături de iubita lui într-o mare de perle pe fondul de un albastru fluid al nemărginirii. Părul îndrăgostiților este auriu, marcă a contaminării simbolismului cu Art Nouveau-ul în diversele sale ipostaze, probabil secesionist-germană în cazul de față. Alături de părul auriu, care pare să traseze o a doua ramă a tabloului, perlele accentuează caracterul decorativ, dar și natura acvatică a reveriei. Corpurile celor două ființe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în a edita și comercializa "Kitsch"-ul sub forma cărții poștale ilustrate. Pentru că Salmen rămâne un prodigios artizan al "Kitsch"-ului"283. Acest sentimentalism ușor, peste care planează uneori câte o umbră melancolică, a întreținut o atmosferă propice diseminării unui simbolism tardiv, accesibil gustului comun. În 1909, graficianul organizează chiar și o expoziție personală la Galați, numai cu lucrări inspirate din Eminescu. Tot el ilustrează, în 1910, ediția Scurtu a poeziilor lui Eminescu. Popescu-Gogan menționează anvergura publicității de care dispuneau aceste
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este remarcat. Mișu Teișanu mai creează 22 de gravuri policolor având ca temă "Luceafărul". Popescu-Gogan consideră că există o influență manifestă a creației lui Paciurea în desenele având ca temă poezia eminesciană ale lui Mișu Teișanu, desene aflate sub semnul simbolismului. "Stilul școlii lui Paciurea vizibil în liniile himerelor unind cerul cu pământul simțit la un Teișanu, la Mina Byk-Wepper de exemplu, chiar la un Victor Ion Popa în S-a stins viața falnicei Veneții se conturase la sfârșitul secolului în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unor mărturii, mai ales că formarea lui Eminescu se realiza pe filiera romantismului german. Oricum, desenele lui Salmen reprezintă o deschidere interpretativă operată din exterior în corpul liricii eminesciene, ilustrând o virtualitate. V.3. (Auto)Portretul artistului de la romantism la simbolism și decadentism Tema geniului ca artist (scriitor, muzician, pictor, sculptor, actor, dramaturg etc.) ajunge în posesia simboliștilor și decadenților însoțită și de o concepție tragică asupra existenței, modelată de filozofia schopenhaueriană, preludiu al unei estetici a dezolării care caracterizează întreaga
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sau Vrubel, Strindberg sau Nietzsche sunt reprezentativi pentru felul în care își consumă boala pe măsură ce sunt consumați de ea. Theodor Enescu găsește o filiație între un tablou precum Durerea (1905-1906) "care și prin alegerea imaginii amintește într-o măsură de simbolism, mai ales de cel nordic, dat fiind interesul pentru lumea maladiei și suferinței"298 și tabloul Copil bolnav (1896) al lui Munch. Pentru a releva sensul unei posibile analogii, autoportretele lui Luchian din perioada accentuării maladiei sale fac loc unei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
regale, manifestat către finele secolului, se ramifică în două direcții, în opinia Ioanei Beldiman, una a academismului de amprentă neoclasică (Regele Carol), cealaltă a academismului de amprentă simbolistă (Regina Elisabeta)301 la care o putem adăuga și pe cea a simbolismului de factură scesionistă și neobizantină al reginei Maria. Casa regală va apela la o serie de artiști, sculptori italieni și francezi, afirmând astfel vocația europeană și respectul pentru patrimoniul său cultural, imprimând, un caracter modern, cosmopolit, artei pe care o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Chiciu, Teodor Burcă. Un al doilea cerc i-ar include pe Frederich Storck și Oscar Spaethe, sculptori de formație germană -, aflați, nu întâmplător, sub protecția casei regale -, unde mai pronunțată este influența secession-ului și cealaltă pereche reprezentativă pentru care simbolismul este metabolizat în cadrul modernității, Constantin Brâncuși și Dimitrie Paciurea, ambii traversând o etapă simbolistă sub influența lui Rodin. Într-un al treilea cerc stau sculptori care au migrat dinspre simbolism către modernitate, dar care măcar prin câteva lucrări revendică contactul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este influența secession-ului și cealaltă pereche reprezentativă pentru care simbolismul este metabolizat în cadrul modernității, Constantin Brâncuși și Dimitrie Paciurea, ambii traversând o etapă simbolistă sub influența lui Rodin. Într-un al treilea cerc stau sculptori care au migrat dinspre simbolism către modernitate, dar care măcar prin câteva lucrări revendică contactul cu formula rodiniană, sculptori precum Ion Jalea cu opera de început, Cornel Medrea (1888-1964) cu Sărutul și Christ, Floarea de zăpadă (1923), Păcatul (1926), proiectul din 1925 pentru Monumentul aviatorilor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Visare, Savu Savargin etc. Există și sculptori care au pornit din România pentru a fi ulterior asimilați ca sculptori în alte culturi, unii uitați, precum George Swiacinsky. În definitiv, este dificil de a stabili ponderea pe care a reprezentat-o simbolismul pentru toți acești sculptori, opera lor fiind disipată în colecții particulare, reproducerile diferitelor piese putând fi recuperate mai degrabă din ziare și reviste decât din puținele albume și monografii care le-au fost consacrate, acolo unde ele chiar există. Îi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
304, pe o dublă filieră, cea a influenței rodiniene și cea a influenței scesioniste în opera acestora. Acest fapt nu exclude câtuși de puțin diversificarea afinităților și analogiilor posibile pornind de la modelele clasice sau sculptura impresionistă către arta modernă, prin simbolism și secesionism. Cu un ton sarcastic, nelipsit însă de observații judicioase, Francisc Șirato așeza noua generație de sculptori, "terorizată de vedenii convulsionate", sub semnul unei paternități rodiniene într-o expresie epigonică. Tzigara-Samurcaș remarca reducerea dimensiunilor artei statuare ca trăsătură generală
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
necunoscutului, Adolescența, Dor, Grija de mâine, Torța etc. și nu ne înfățișează decât ambițiuni juvenile în luptă cu insuficiențele de tehnică ale autorilor lor"307. În "Expoziția artiștilor sculptori din România Mare" (1920), criticul de artă relua teza după care simbolismul de factură rodiniană rămâne fixat prin sugestia ideii în titlul lucrărilor, fără a se materializa corespunzător: "Rezultatul acestor sforțări e relevarea unor idei lipsite de artă, a unor idei rămase închise numai în titlul dat lucrărilor din catalog"308. Într-
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se identifică cu titlurile literaturizate ale lucrărilor simboliste, precum Ad astra, De profundis, Melancolie, Reverie 309. Șirato se declară dezamăgit de expozanții de la Cercul Militar, termenul de comparație fiind Rodin, căruia îi asociază elogios pe Paciurea tocmai pentru că nu realizează simbolismul rodinian în sculptură. Toți ceilalți sculptori ai generației simboliste sunt puși sub umbrela celor doi maeștri, fapt care-și găsește o justificare în cazul lui Paciurea și prin faptul că acesta era profesor la secția de sculptură a Școlii de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
maestrului Rodin și maestrului lor imediat, Paciurea"310. Totuși, Șirato face și câteva concesii: G. Tudor, figurile d-lui Leonida, remarcat pentru "tehnica impresionistă", și un nud de Olteanu. Șirato remarca manierismul acestor sculptori, notele kitschizante, semn că în sculptură simbolismul își prelungea existența și beneficia de interesul publicului. Criticul subliniază la sculptorii generației retorica sculpturală simbolistă împrumutată de la Rodin, propensiunea către satanismul simbolisto-decadent corelat unei feminități litigioase, plasate în contextul misterelor sacre, al demoniilor carnale și al isteriilor amoroase: Nu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tensiunea dintre format și preformat este generată de contopirea trupurilor celor doi îndrăgostiți lipsiți de chip în blocul de marmură, astfel încât tensiunea se transmite torsiunii corpurilor, torsiune care exprimă profunzimea afectului. Însă poate cel mai bine surprinde dimensiunea particulară a simbolismului lui Boambă un critic de artă care nu-i este favorabil, precum Francisc Șirato, în articolul "Expoziția sculptorului Boambă". Concluziile lui configurează estetica simbolistă în sculptură ca sinteză între afect și idee, ca rafinată dialectică între lumini și umbre, convexități
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Războiului (1915), Răstignita sunt lucrările care omologhează influența rodiniană și sensibilitatea simbolistă la Paciurea, lucrări "în cari se văd dragostea și mila pentru tot ce este efort creator și durere"327. În cazul lui Paciurea, se manifestă două vârste ale simbolismului, una propriu-zis simbolistă, până în preajma Primului Război Mondial, cu opere precum Zeul Războiului sau Sfinxul și una postsimbolistă, pentru care reprezentativă rămâne seria himerelor, unde simbolismul paciurian este împins către modernitate. Însă Paciurea nu reprezintă un caz excepțional în cultura română. Încă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ce este efort creator și durere"327. În cazul lui Paciurea, se manifestă două vârste ale simbolismului, una propriu-zis simbolistă, până în preajma Primului Război Mondial, cu opere precum Zeul Războiului sau Sfinxul și una postsimbolistă, pentru care reprezentativă rămâne seria himerelor, unde simbolismul paciurian este împins către modernitate. Însă Paciurea nu reprezintă un caz excepțional în cultura română. Încă și mai surprinzătoare în literatură este evoluția unui poet precum George Bacovia, care debutează în perioada Primului Război Mondial în 1916, cu volumul simbolist Plumb și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ipsozar", "E doară kimonuloghi al sculpturii românești"336. Inaderența la Art Nouveau, respectiv Modern Style sau Sezession, a lui Arghezi nu face recuperarea lui Spaethe mai puțin importantă, Paul Constantin în Arta 1900 în România, înregistrându-l ca reprezentant al simbolismului în sculptură cu lucrarea sa de debut, Faun dansând (1898), sau cu bustul fetiței Marie-Jeanne Grădișteanu (1900). Constantin Prodan, care-i tratează prin comparație, sesizând rivalități și tensiuni între cei doi sculptori, relevă în Spaethe o mai pronunțată dimensiune senzualistă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
bună serie de lucrări între 1909-1916. Storck însă este un gânditor și aceleași motive femeiești la el se spiritualizează. În unul se vede calmul tehnicei stăpână pe ea, în celălalt frământarea ideei, veșnic nemulțumită de realizările ei"337. În linia simbolismului invocat de Constantin Prodan se află și înclinațiile artistice ale reginei Maria, protectoarea Tinerimii artistice și a celor doi sculptori, și anume, direcția unui revival neobizantin de factură simbolistă, cu note secesioniste, reprezentat mai mult de Oscar Spaethe și direcția
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]