6,584 matches
-
Astra, unde se notează "frecvența frazei eliptice (el, care era un poet pletoric), concentrarea (la un torențial și expansiv ca dânsul) aproape ostentativă, recursul (neobișnuit și totuși dificil de escamotat) la o poetică oarecum barbistă, oarecum hermetică, trăsături cu totul singulare în restul operei lui". "Barbismul" se impune îndeosebi în primele versuri ale întâiului sonet, în stilul invocativ-exclamativ și în câteva imagini circulate în Jocul secund, precum cea a "scutului" și a "lutului ars": Ilustre ziduri, mări transfigurate! Și voi, rănite
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
mai degrabă de o infrastructură postmodernă de semn întors. Sau, cum spune Adrian Dinu Rachieru: "gestionarea dezastruoasă a țării, dizolvarea autorității, multiplicarea centrelor decizionale, instalarea haosului fac din România, prin excelență, o țară postmodernă"197. Și nu este o apreciere singulară. Despre un postmodernism "haosmic" vorbesc și alți comentatori. Mai dau un exemplu, găsit pe internet, deci de largă audiență, semnat de Lucian Sârbu. Comentând best-seller-ul lui H.-R. Patapievici Omul recent, Lucian Sârbu (2002), aprecia că "România a fost în
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
într-o scriitură patetică, neconvențională, o critică cvasiartistă, paraliterară: "în aceste eseuri nu scriu nici ca un critic, nici ca un savant și nici chiar ca un poet, romancier sau dramaturg impersonal -, ci încerc să-mi descopăr vocea în formele singulare pe care speculația le solicită uneori"225. În paracritică, se contopesc toate formele literare și toate tipurile de discurs critic, ținta fiind căutarea vocii auctoriale. Dacă impresionismul critic românesc (de la Eugen Lovinescu la Nicolae Manolescu) era, totuși, restrictiv la uneltele
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
un concept atât de vehiculat, ca postmodernismul, fără să aibă nici o afinitate cu acesta. E ca și cum ai jura pe realismul socialist neavând nici o tangență cu proletcultismul. Altminteri, asemenea situații n-au lipsit în "obsedantul deceniu". Constantin Virgil Negoiță reprezintă cazul singular al unui "postmodernist" care se luptă strălucitor și răpune tocmai postmodernismul. Performanța aceasta merită cu asupra de măsură să fie remarcată, fiindcă ea deja a trecut neobservată, după mai bine de un an de la apariția cărții. Cu o asemenea experiență
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
recuperator nu numai al sacrului, dar și al originilor, direct legate de național. Cei mai buni intelectuali români veniți în America, amintește autorul, nu-și uită rădăcinile, ci le impun creator. Exemplul lui Mircea Eliade este departe de a fi singular. Dimpotrivă, postmoderniștii din Țară se leapădă zgomotoși de specificul național, ca Ion Bogdan Lefter și ca mulți alții. Oare și după aceste probe d-l Negoiță va continua să parieze pe conceptul de postmodernism ? Tot ce se poate, fiindcă optează
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
pariază pe ideea veche că Biserica a denaturat creștinismul primitiv. Momentul crucial este stabilit în anul 325, la Conciliul de la Niceea. Știm că atunci s-a impus definitiv dogma Sfintei Treimi, care a schimbat fața civilizației europene, dând o consistență singulară monoteismului creștin prin comparație cu celelalte monoteisme (iudaic, islamic, budist sau taoist). Dar, crede Dan Brown, cotitura a fost o uriașă eroare, atent regizată de împăratul Constantin cel Mare, în beneficiul propriei puteri. Împăratul ar fi dat poruncă să se
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
exploata. Poate fi identificat aici și un minuscul respect pentru viat], dar pare mai mult o recunoaștere crud] și cinic] a faptului c] o viat] care nu este eliminat] i-ar putea aduce beneficii exploatatorului. Iat] o situatie rar], poate singular], care valideaz] teoria hobbesian]: viața lor este, într-adev]r, „meschin], primitiv] și scurt]”, dar numai pentru c] Turnbull descrie etapă dec]derii unei societ]ți. Printre caracteristicile asociate în mod obișnuit moralei, cu posibile excepții precum cazul hoardei Ik, se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
identice), utilizând modele asemănătoare. Procedând astfel, elevii învață, își însușesc strategii metacognitive. 6. Și învățarea autodirijată necesită contexte sociale Chiar dacă are o predominantă componentă individuală, autobiografică, învățarea autodirijată este și un act social. Învățarea autodirijată depinde de trăiri și experiențe singulare ce diferențiază indivizii, dar, în același timp, ea presupune și trăiri consensuale. „Învățarea autodirijată și învățarea socială nu sunt în contradicție.” (Siebert, 2001b, p. 63) 7. Autodirijarea se referă nu numai la metodele, ci și la conținutul învățării Potrivit pedagogiei
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
identice), utilizând modele asemănătoare. Procedând astfel, elevii învață, își însușesc strategii metacognitive. 6. Și învățarea autodirijată necesită contexte sociale Chiar dacă are o predominantă componentă individuală, autobiografică, învățarea autodirijată este și un act social. Învățarea autodirijată depinde de trăiri și experiențe singulare ce diferențiază indivizii, dar, în același timp, ea presupune și trăiri consensuale. „Învățarea autodirijată și învățarea socială nu sunt în contradicție.” (Siebert, 2001b, p. 63) 7. Autodirijarea se referă nu numai la metodele, ci și la conținutul învățării Potrivit pedagogiei
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de jaf și de pactizare cu inamicul, dintre ei nelipsind, În disprețul celor mai elementare sentimente umane, și o fată de 13 ani, pe care au spânzurat-o, să se țină minte”. Din nefericire, asemenea neînchipuite cruzimi nu erau defel singulare sau nefirești În epocă, definind și ele o dimensiune a realităților cotidiene, cotidianul tragic al precarității condiției umane de la cumpăna a două veacuri și lumi diferite. Din perspectiva mentalităților tradiționale, medievale, mesajul conținut de asemenea gesturi atroce era cât se
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ansamblu care a determinat „inventarea” celuilalt În conștiința modernă europeană. Tot acest proces pleacă din secolul al XVIII-lea, când, după cum scrie Lucian Boia, Occidentul iluminist s-a separat mental de restul planetei și a elaborat conceptul de „civilizație” (la singular), concept cu care s-a identificat apoi În mod exclusiv. Favorizată În mod decisiv de superioritatea ei tehnologică și militară, Europa apuseană a reușit să impună la scara lumii Întregi o ierarhie de valori pe care a creat-o În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
aici. Această experiență i-a prilejuit familiarizarea cu teme specifice imaginarului colectiv și ideologiei politice maghiare, pe care, cel puțin În parte, și le-a Însușit, integrându-le În propriul său orizont mental. Poziția lui Maior XE "Maior" nu era singulară, fapt dovedit de un alt text, care colportează aceeași imagine favorabilă cu privire la Ungaria și la atitudinea tolerantă a maghiarilor. Românii arădeni, care solicitau Înlocuirea ierarhiei ecleziastice sârbești cu episcopi români, scriau, Într-o petiție din 1814, următoarele: Ne spun tabulele
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Îndrepta compasiunea istoricului nu doar Înspre suferințele țărănimii oprimate, ci În direcția oricăror suferințe și nedreptăți, fără a lua În considerare starea socială a victimelor. Dintre istoricii maghiari ai perioadei, Horváth Mihály oferă așadar perspectiva cea mai interesantă - originală și singulară - față de răscoala lui Horea XE "Horea" . Atât adversarii răscoalei, cât și apărătorii ei, practică, În fond, un discurs al justificării violenței. Tradiția nobiliară justifică violența nobilimii Împotriva țăranilor, care ar avea funcția de a preveni apariția altor violențe, și mai
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
interes mai special. Atitudinea de clasă, mai rezervată, a nobilului familiarizat cu saloanele pestane și vieneze, gusturile personale În materie sau, pur și simplu, dezinteresul lipsit de semnificație ideologică, sunt factori care trebuie luați În considerare În vederea explicării perspectivei sale singulare. Alte aprecieri superlative la adresa frumuseții româncelor Întâlnim la ardeleanul Nagy Ferenc XE "Ferenc" , care scrie În anii 1830-1840 și aparține generației romantice. După cum vom vedea, noul model cultural, romantic, Își va pune amprenta asupra considerațiilor sale dedicate feminității românești. Referindu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ani, nu mai primise nici o știre de la amicul său ardelean . Voiajul lui Samuilă Dămian XE "Dămian" ne oferă un bun exemplu pentru ceea ce Însemna mobilitatea oamenilor și ideilor din spațiul transilvan, cu atât mai mult cu cât el nu era singular. O experiență similară a trăit, Începând cu anul 1694, pastorul sas Johann Kelp XE "Kelp" , originar din scaunul Sighișoarei, fondator al unei secte puritane În colonia Pennsylvania și pionier al literaturii americane, printr-un jurnal de călătorie și lirica sa
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Pageaux, op. cit., pp. 172-174, oferă o analiză detaliată a conceptului de stereotip În spațiul literar, definit ca un mesaj esențial, ca o reducție maximală a unei reprezentări, produs al unui proces prin care atributul devine esență, particularul devine general, iar singularul, colectiv, livrând o formă minimală de informație pentru o comunicare cât mai amplă. Solicitând consensul socio-cultural cel mai larg posibil, el permite stabilirea unui raport de conformitate Între o expresie culturală simplificată și societate și Întreține confuzia tipic ideologică Între
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
București, 2000, pp. 77-102. Vezi catalogul de expoziție Barabás XE "Barabás" Miklós, Muzeul Național de Artă al României, București, 1998. În toate situațiile În care vorbește despre „fetele” române, Mátyási folosește chiar cuvântul românesc care le desemnează, ortografiat „Fáta”, la singular, și „Fáták”, la plural. Mátyási József XE "József" , op. cit., p. 88. Ibidem. Versurile lui Mátyási referitoare la frumusețea româncelor vor fi reproduse și de către Szirmay Antal, În volumul Hungaria in parabolis, sive comentarii in adagia, et dicteria hungarorum per Antonium
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
yeoman of the robes to king Charles II descrie umilințele regelui. Autorul, Tobias Rustat, pentru a da credibilitate informațiilor furnizate, afirma:„Nici unul dintre servitorii regelui nu a fost mai răsplătit după restaurație decât Tobias Rustat“. Remarcăm persoana a III-a singular folosită în această frază, care accentuează distanțarea autorului de cel despre care povestește. Tobias relatează în continuare:„Carol a fost chiar bucuros să primească o cămașă veche de la Lordul Jermyn, care, deși trăia în lux, avea mare grijă ca să nu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
având timpul necesar pentru a se gândi la fiecare frază, înainte de a o așterne pe hârtie. Punctul comun al celor două lucrări o reprezintă formula de adresare, scriitorii preferând să se prezinte ca fiind în centrul acțiunii, folosind persoana întâia singular. Repetarea acestui pronume personal, atât la Du Bois, cât și la La Porte, oferă senzația unui aport de informații concrete, reale. în ciuda utilizării excesive a persoanei întâia, cei doi nu se implică emoțional, evitând cu abilitate să-și exprime punctul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de stat și pe care îi lăsau apoi în grija doicilor, amintindu-și de prezența lor numai când începeau tratativele în vederea alianțelor prin căsătorie. Implicarea directă a reginei Ana de Austria în creșterea și educația fiilor săi este un caz singular, unic. Memoriile doamnelor de la curtea Franței sunt o sursă de informații deosebit de importantă pentru posteritate. În paginile introductive ale Memoriilor doamnei de Motteville, un critic necunoscut, posibil chiar editorul și care semnează A.B. remarcă: „Printre singularitățile care disting memoriile
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
doi martori care asistau la eveniment. Al doilea argument se bazează pe memoriile lui Primi Visconti, un intim al familiei regale. Conform acestuia, Mazarin nu ar fi fost hirotonisit. Era o situație mai puțin obișnuită pentru acele timpuri, însă nu singulară. Abia spre sfârșitul vieții Mazarin a început demersurile pentru a depune și jurământul de credință, prin urmare posibilitatea unei căsătorii secrete între el și regină crește. Referitor la această situație neelucidată, cinismul pamfletarilor este extrem, dar, în egală măsură, contradictoriu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
a bustului. Sunt detalii, dar nu suficiente (din moment ce nu se poate observa steaua mare de pe epoletul vizibil), că ținuta militară respectivă (gulerul, franjurile și modelul de pe epoleți, decorațiile, eșarfa) este aceea a generalului de divizie. Oricum, portretul medalistic respectiv este singular și nu a mai fost reluat. Medaliile prezentate aici vor vorbi generațiilor viitoare, alături de alte mărturii din domeniul artistic, de prețuirea permanentă acordată memoriei figurilor luminoase din istoria neamului, de reformele cu caracter democratic realizate sau proiectate în scurta domnie
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
fenomene au fost explicate fonetic (prin asimilare sau disimilare), morfologic (prin analogie) și ca reacție la eroarea contrară (ca fenomene de hipercorectitudine); oricum, se dovedesc destul de persistente. 3.1.2. Mai evidentă este incertitudinea vorbitorilor în folosirea desinențelor de feminin singular, genitiv-dativ, -e și -i, urmate de articolul hotărât. Oscilațiile pot fi produse de concurența între desinențele de plural, cu care cele de genitiv-dativ sunt (cu anumite excepții) omonime, dar și de fenomene fonetice, de analogie morfologică sau hipercorectitudine, care privesc
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
a formei invariabile de masculin), dar se explică și prin confuzia, la plural, între neutru și feminin (cf. Gruiță 2006: 199−200). Nu întâmplător, toate exemplele de mai sus conțin substantive neutre la plural; de la ele se reface un feminin singular (formă care are, de altfel, în română, capacitatea de a exprima o anumită valoare "neutră": o, asta etc.). 4.1.3. Forma de feminin a numeralului apare și atunci când acesta are utilizare apozițională (ultima întrebare, cu numărul douăsprezece 16 în
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
XII.2007), prețul gazelor naturale ar putea crește... cu douăsprezece la sută (TVR 1, 11.III.2008)17. 4.1.4. În structurile partitive cu pronumele nehotărât unul/una (echivalent cu un numeral) apare același fenomen de folosire a femininului singular pentru un plural neutru: una din avantajele acestei metode (Acasă, 4.XI.2007), una dintre cele mai costisitoare divorțuri (Radio România Actualități, 18.III.2008) (cf. Guțu Romalo 2002, în 2005: 212). 4.1.5. Se întâlnește uneori forma de
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]